Daniel Befu

Încă un râu de munte dintr-o arie protejată e în pericol de a fi ras de microhidrocentrale. Vinovate sunt autoritățile de mediu

Biologul și activistul de mediu Călin Dejeu a lansat pe 1 iunie 2016 o petiție online care a strâns peste 6000 de semnături, în care solicită autorităților de mediu din Caraș Severin să nu mai protejeze un proiect ilegal de microhidrocentrale de pe râul Bistra (județul Caraș Severin). Până acum nu s-a văzut nici o reacție publică a Ministerului Mediului de stopare a respectivului proiect.

În 2011, pe râul Bistra, niște afaceriști controversați și conectați politic au demarat proiectul unei salbe de microhidrocentrale care încalcă legea, după cum atenționează în petiția sa biologul Călin Dejeu: ”Deși prea multe râuri de munte au fost sacrificate în ultimii ani pe altarul unei infime și ipotetice producții de energie regenerabilă, un nou proiect ilegal este demarat acum pe râul Bistra, în nord-estul Munților Țarcu, proiect ce va duce la afectarea gravă a integrității sitului Natura 2000 Coridorul Rusca Montană-Țarcu-Retezat și afectarea semnificativă a vidrei, specie de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl. Râul Bistra este unul dintre extrem de puținele râuri de mărime medie care încă nu are debitul diminuat de captări pentru amenajări hidroenergetice sau continuitatea cursului afectată de baraje, pe întreg parcursul de la izvor până la vărsarea în emisar (dar este din păcate amenințat și de Hidroelectrica). Acest râu de munte are o valoare ecologică și peisagistică de neprețuit, face parte din domeniul public, ar trebui ca noi toți (localnici, turiști, naturaliști) să ne putem bucura de el, nu să fie sacrificat pentru interese strict private. Firmele care construiesc microhidrocentrale țintesc spre obținerea de certificate ”verzi”, pe care suntem obligați noi toți să le plătim, contrar voinței noastre și contrar interesului public”.

raul Bistra

O grabă suspectă

Șmecheria care a făcut posibilă demararea acestui proiect este ”celeritatea funcționărească” a  angajaților Agenției de Protecția Mediului Caraș Severin, care în august 2011, cu doar o lună înainte de declararea prin ordin de ministru a perimetrului drept ”sit Natura 2000”, au emis o ”decizie de încadrare” a proiectului care prevedea construirea unei salbe de trei microhidrocentrale. Dacă autoritățile de mediu ar mai fi așteptat o lună, firmei private nu i s-ar fi mai fi dat voie decât cu dificultate să-și construiască hidrocentralele și doar având la bază un ”studiu de impact asupra mediului”.

Din consultările României Curate cu experți în domeniu, a reieșit că e imposibil ca angajații Agenției de Protecția Mediului Caraș-Severin să nu fi știut că zona urma să devină sit ”Natura 2000” în clipa când și-au dat ok-ul pentru construirea MHC-urilor pe râul Bistra. Asta pentru că  APM-urile sunt responsabile cu organizarea dezbaterilor publice premergătoare propunerii de includere a zonei în categoria ”sit Natura 2000”.

Mai mult, conform specialiștilor consultați de România Curată, autoritățile de mediu, dacă aveau voință, puteau chiar să pună pe ”hold” investiția în microhidrocentralele respective, deoarece OUG 57/2007 (legea ariilor protejate), prevede că ” în cazul în care există presiuni asupra sitului care încă nu a fost desemnat oficial, poți să desemnezi locul respectiv ca zonă de conservare specială până la apariția ordinului de ministru prin care respectiva arie e declarată arie protejată, în cazul de față fiind vorba de un sit Natura 2000”.

De asemenea, legislația de mediu prevede că dacă apar modificări în statutul unei zone, cum e de pildă transformarea acesteia în arie protejată, atunci pentru proiectele deja demarate trebuie revizuită ”decizia de încadrare” ținând cont de noul statut al zonei. Adică, chiar dacă în primă fază, prin ”celeritate funcționărească anormală” s-a reușit fentarea ”restricțiilor de mediu”, un al doilea filtru legal impunea investitorului privat să notifice Agenția de Protecția Mediului că zona în care vrea să-și ridice MHC-urile a devenit arie protejată. Odată notificate, autoritățile de mediu trebuiau să-i ceară investitorului privat în MHC-uri să facă studiul prin care să măsoare efectele distructive asupra speciilor periclitate, precum vidra, care populează râul Bistra.

APM Caraș-Severin furnizează informații neadevărate

Explică activistul de mediu Călin Dejeu: ”Conform Ordinului 135/2010, este obligatorie revizuirea deciziei de încadrare când apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la data emiterii și când prevederile unor noi reglementări legale o impun”.

Deși au trecut 5 ani de atunci, APM Caraș-Severin nici până astăzi nu și-a ”revizuit” decizia de încadrare, ceea ce înseamnă că investitorul privat e liber să-și construiască două din cele trei microhidrocentrale din salbă într-o arie protejată de interes european, fără să trebuiască să măsoare impactul asupra mediului.

România Curată a solicitat APM Caraș Severin să precizeze dacă vreuna din microhidrocentrale se realizează pe suprafața sitului Natura 2000 ”Coridorul Rusca Montana-Țarcu-Retezat”. În primul răspuns, conducerea APM Caraș Severin ne-a declarat că nici unul din proiectele MHC nu se află pe teritoriul ariei protejate. Ulterior, deoarece România Curată a obținut dovezi incontestabile care dovedeau ca neadevărate informațiile furnizate de APM Caraș-Severin, șefii instituției au recunoscut că, în realitate, o parte din proiectul salbei de microhidrocentrale se află într-o arie protejată, dar că la momentul când au emis ”decizia de încadrare” (adică cu o lună înainte să devină sit Natura 2000), zona nu era arie protejată.

APM Caraș-Severin nu ne-a răspuns până la acest moment care e baza legală pentru care în cei 5 ani de la declararea zonei drept sit Natura 2000, nu și-a ”revizuit” decizia de încadrare și să oblige firma privată să facă ”studiu de impact asupra mediului”.

Urmare a petiției lui Călin Dejeu, singura sancțiune primită de firma care realizează microhidrocentralele este una simbolică. E vorba de o amendă de la Garda de Mediu Caraș Severin pentru expirarea unui aviz, conform lui Gheorghe Muntean, comisarul șef al gărzii: ”A fost o pregătire de șantier făcută pe râul Bistra, pentru că pregătirea de șantier face parte din cadrul lucrării. Și atunci am verificat toate documentele care presupun efectuarea lucrărilor de construcție a unei microhidrocentrale. Și într-adevăr am constatat că autorizația de ape era expirată și am amendat cu 30.000 lei, din care putea achita doar 15.000 lei, dacă efectua plata în primele 48 de ore”.

Călin Dejeu cere în petiția sa ca Administrația Bazinală de Apă Banat să nu emită un nou aviz de gospodărirea apelor pentru proiectul respectiv, pe care-l consideră ilegal, conform jurisprudenței europene: ”Conform Hotărârii Curții Europene de Justiție în cauza C-461/13, degradarea cu o clasă a elementelor de calitate hidromorfologice ale corpului de apă reprezintă o încălcare a Directivei Cadru privind Apa. Cum corpul de apă ”Bistra amonte de confluența cu Bistra Mărului + afluenți” a fost clasificat ca având o stare hidromorfologică foarte bună și alterările produse de implementarea unui proiect MHC sunt incompatibile cu o stare hidromorfologică foarte bună, emiterea unui aviz de gospodărirea apelor ar fi ilegală. De asemenea s-ar încălca Avizul de Mediu 10938/10.12.2012, care prevede, la Cap. III, punctul 9), interzicerea amplasării MHC-urilor în SCI-uri declarate pentru vidră. Știm că există și o dispoziție emisă de ministrul delegat pentru ape și păduri și piscicultură, prin care se solicită Apelor Române să nu mai emită avize pentru MHC-uri în arii protejate”.

În episodul următor vom arăta cine sunt afaceriștii care au pus la cale acest proiect.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

10 thoughts on “Încă un râu de munte dintr-o arie protejată e în pericol de a fi ras de microhidrocentrale. Vinovate sunt autoritățile de mediu

  1. Calin Dejeu

    Doamna Pasca-Palmer se pare ca a fost joi la o ”micro”hidrocentrala tot in judetul Caras-Severin:
    http://expressdebanat.ro/exclusiv-ministrul-mediului-vine-pe-ascuns-in-caras-severin/
    La Cornereva, unde a fost batjocorit raul Belareca. Nu era mai bine sa mearga pe Bistra, sa vada ce rau superb suntem pe cale sa pierdem? Unde s-au facut deja MHC-uri nu mai este nimic de vazut, doar jale si dezolare. Daca ii pasa de natura, ar trebui sa se concentreze pe raurile care mai pot fi salvate. Si ar fi trebuit, inca de la inceputul mandatului, sa emita acel ordin care salveaza macar raurile din ariile protejate si cele care fusesera clasificate cu stare hidromorfologica foarte buna. Ar fi putin, in contextul macelului deja omniprezent, dar ar fi oricum mai mult decat nimicul de acum.

    Reply
  2. emil

    Dupa cate stiu eu revizuirea trebuie ceruta de titularul de proiect. Nu sunt pratician in domeniu evaluarii de impact, dar am colegi care lucreaza la APM-uri si se plangeau de legislatie, deci Ministerul ar putea face ceva pentru obligarea APM-urilor sa declanseze revizuirea acordului. Cred ca totusi Apele Romane sta la baza tuturor relelor (MHC-uri, balastiere, betonare rauri). Daca aceasta institutie nu ar fi vazuta ca un loc de produs bani poate ca multe rauri ar fi acum intr-o stare buna.

    Reply
  3. BUZGAR IOAN

    Ce se intampla cu marile hidrocentrale ale statului se vor inchide dupa ce s-au facut atatea investitii.

    Reply
  4. BUZGAR IOAN

    AVEM EXCEDENT DE ENERGIE ELECTRICA, SI NIMENI NU SE GANDESTE SA OFERE LA EXPORT, CI SE APROBA CONSTRUIREA DE MHC-uri PRIVATE, CARE DIISTRUG MEDIUL.

    Reply
  5. Furtuna Gabriel

    Nu se poate schimba nimic procedind in acest mod.Atita timp cit acesti slujbasi marunti sau nu ,nu raspund de faptele lor ei vor continua sa produca decizii la limita legii. Daca le-am picheta casele, locurile de munca, scolile la care invata copii lor, sotii sau sotiile lor, restaurantele unde beau si maninca spaga primita…in asa fel incit sa ii arate lumea cu degetul, daca i-am fluiera pe strada si am explica lumii care intreaba cine sunt si ce fac poate ca ar avea vreun efect..altfel NU !

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *