Alina Mungiu-Pippidi

Inapoi in viitor

Ne da FMI transa? Se vor intelege partidele din coalitie (nu conteaza care)? Se va intelege primul-ministru cu presedintele? Vor bloca sindicatele trenuri, metrouri, tribunale? Avem televiziuni anexe unor partide sau partide anexe unor televiziuni? Poate cine are sub 30 de ani sa nu mai fi auzit placa asta, noi, ceilalti, am auzit-o de o mie de ori. E anacronic ca in anul 2009, care a inceput cu mese rotunde despre cum am schimbat noi lumea si pe noi insine in 20 de ani, sa se incheie cu parodia asta a trecutului nostru proiectata in viitor, cum am schimbat noi totul, dar pe noi am uitat sa ne schimbam.

Dar, din pacate, asta e situatia. Am parut mai buni cand contextul a fost mai favorabil. si nu doar criza, provocata si de incompetenta si lipsa noastra de leadership, reprezinta dealul pe care il avem de urcat cu aceiasi lideri politici si sindicali. Ce ne asteapta este aderarea la euro, obligatorie, care presupune cativa ani la rand de austeritate drastica, concedieri si uscarea salariilor in serviciul bugetar. Sfarsitul crizei nu va insemna relaxare, intoarcerea la masini scumpe pe leasing si al doilea LCD in casa pe credit. La finele anului 2010 nu ne asteapta sacul lui Mos Craciun. Mai urmeaza cativa ani la rand de austeritate si pe urma euro, in care in primii doi ani toata lumea simte ca a saracit. Alternativa o vedem in Grecia – intotdeauna exista una. Cu alte cuvinte, anii de prosperitate de dupa prima tranzitie s-au dus si acum urmeaza a doua tranzitie.

Ca si in prima, partidele politice, fie ele de drepta sau de stanga, orice ar promite si orice ar crede, au o libertate minimala: au renuntat la ea cand au aderat la UE si s-au angajat ca vor intra in Euroland. Ce numim noi distanta politica, adica distanta dintre programe, a fost intotdeauna foarte mica in Europa de Est. Acum va fi practic inexistenta. Uitati-va in jur. Unde liderii au fost constienti de asta, indiferent ca la guvernare au fost populistii, liberalii sau social-democratii, ca in Republica Ceha, Slovacia sau Polonia, trecerea e un succes. Cei care doar si-au cumparat voturi cheltuind – ungurii si letonii – s-au transformat din succese de manual in dezastre de manual. De asta, inainte de turul doi al alegerilor, spuneam clar ca nu avem decat o singura solutie pentru 2010: o coalitie de uniune nationala pana cu trei luni inainte de viitoarele legislative.

Din pacate insa, rezultatul alegerilor a adus doua obstacole majore la incheierea acestei coalitii. Unul este incapatanarea PSD de a contesta alegerile. Dezamagire, OK, dar nu au dreptul la ea. Pentru ca, desi au umplut lumea cu ideea ca Basescu e responsabil de ingroparea fraudei electorale din 2004, faptul nu e adevarat. Basescu o fi depus el o plangere aiurea, tot asa cum liderii Aliantei s-au plans de o frauda inexistenta pe calculator. Dar terte surse (ceea ce PSD azi nu are) au surprins atunci flagrante: eu l-am trimis direct pe Nick Thorpe de la BBC sa filmeze autobuzele cu votanti multipli surprinse de colegii de la Pro Democratia. Dupa care am depus plangere penala, nu pe numele lui Basescu, ci pe al meu si pe al altor colegi, si am sesizat felurite instante. Nu Basescu a ingropat plangerea mea penala, ci Botos, lasand o comisie parlamentara de ancheta sa se pronunte.

Cine a dominat respectiva comisie? PSD-PC. In 2006, cand am scris raportul Freedom House, la „Procese electorale” am scris asa: „Din cauza lipsei de evolutie a legislatiei electorale si a lipsei de clarificare a acuzatiilor de frauda electorala, scorul ramane la… (mult sub Bulgaria)”. In 2007, dupa ce mai dadusem telefoane pe la membrii comisiei care ingropasera chestiunea, scorul a ramas la fel ca urmare a persistentei, citez, „problemelor cronice cu potential de a produce nereguli care nu au fost corespunzator rezolvate de autoritatile romanesti”. Nu e credibil din partea PSD sa descopere azi marile lacune ale legislatiei electorale, dupa ce au modificat doua legi in legislatura trecuta, uninominalul si finantarea partidelor, exact cum au vrut ei.

Al doilea obstacol, dincolo de ipocrizia asta a PSD, este incapacitatea PDL de a intelege ca treizeci de procente in Parlament, chiar cu toti traseistii de peste tot, nu pot face o majoritate, daramite un guvern de vreme rea, si ca marele guvern de dreapta e o fictiune. Cota unica e agreata de toate partidele, impozitul forfetar numai de dreapta nu e, in rest, concedierilor as prefera sa nu le dam culoare politica. Sau vreti sa le spunem concedieri portocalii? As zice ca e o proasta afacere: hai sa le lasam neutre si sa le impartim, daca se poate. Acordul cu FMI si Legea salarizarii, punctele pozitive din 2009, nu ar fi putut fi realizate fara o intelegere cu PSD si Geoana. Problema e ca anul 2009 a rearanjat raportul de forte dintre PDL si Basescu. Presedintele a devenit vulnerabil: partidul nu mai e dominat net si se poarta de parca ale lor ar fi cele cincizeci la suta cu zecimi.

Interesul lor ingust ii mana spre o coalitie minimala, cand interesul national cere una mult mai larga. Chiar ca guvern provizoriu, nu s-au oprit o clipa din destituit sefi de arhive, spitale si sali de sport: numai a face loc UDMR si inseamna sa-i scoti pe unii pe care de abia i-ai pus. Ei nu vor sa imparta cu parteneri, vor sa cumpere doar plevusca de pe piata. E o ambitie electoral costisitoare pe termen lung. Pretentia de a avea un premier PDL, cand ai deja un presedinte de abia ales, e iarasi exagerata: de la Isarescu la Daianu, seful statului are de unde alege un independent cu care sa aiba o relatie decenta, fara sa forteze nota cu un prim-ministru pe fata pedelist.

Daca e sa reusim cea de-a doua tranzitie, Basescu va trebui sa ceara sacrificii. Dar el nu mai are de unul singur suficienta credibilitate. Tara a fost impartita intre el si Geoana sau el si Antonescu. Apelul trebuie lansat de toate partile ca sa fie urmat de cineva. si de asta toate partile trebuie sa fie partenere in acest proiect. Orice alta constructie va fi fragila si se va narui la primul vant. Faceti coalitia de uniune nationala, nu ca ultima alternativa, cand toate celelalte vor fi esuat, ci ca prima solutie: ingropati securile acum.

Comentariu publicat in Romania libera


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *