Cât ne costă cadoul pe care Ponta l-a făcut OMV-Petrom în bugetul pe 2015

Dacă guvernul Ponta nu renunța la mărirea redevențelor, sănătatea, cercetarea și reducerea CAS ar fi fost sustenabile.

După aşteptările catastrofale date de întârzierea nepermisă cu care a fost prezentat bugetul pe 2015, produsul finit e mai degrabă banal: veniturile cresc cu 6% (ambiţios ca de obicei), cheltuielile cu 4% (optimist ca întotdeauna) iar ordonatorii de credite îşi dispută mărimea feliilor de tort până la punctul în care chiar şi varianta finală este nefinalizată.

Ce nu se vede însă în buget ar fi o discuţie mult mai lungă: colectarea proastă a TVA dată de incapacitatea administrativă a Fiscului, deficitul cronic (faţă de potenţial, că deficitul net se vede) al sistemelor de asigurări sociale – dat de taxarea uriaşă a muncii pe care atât de puţini o mai suportă, banii îngropaţi fără rost în “acţiuni economice” ale statului şi în sugative administrative care nu fac nimic etc. etc. etc.

Un lucru însă avea şansa să se vadă foarte clar în buget şi nu se vede: saltul spectaculos al încasărilor din redevenţele petroliere. Despre a cărui lipsă ştim deja explicaţiile: nu le-am mărit pentru că era prea din scurt, am avut la dispoziţie abia zece ani (citește și ”Ponta, petrolul și incompetența”).

Acum se pot vedea şi cifrele. Petrom plăteşte statului ceva mai mult de 100 de milioane de euro pe an pentru tot ţiţeiul extras, 30 de milioane de barili, care ca valoare înseamnă 2,5 – 3 miliarde de dolari la preţul “vechi” de 80-100 de euro (în ultimele săptămâni a scăzut pe la 60). Dacă redevenţa era aliniată la standardele vecinilor, statul se putea baza pe până la jumătate de miliard de euro în plus. La fel şi dacă statul adopta strategia conservaţionistă sugerată de România Curată, în care absolut tot profitul să meargă la bugetul public, chiar şi cu preţul restrângerii de activitate (vezi aici și aici).

Iată câteva lucruri care ar fi arătat altfel în buget dacă aceşti bani ar exista în bugetul pe 2015:

  1. Reducerea CAS costă 3 miliarde de lei pe partea de încasări. Banii luaţi de la Petrom ar fi acoperit-o în proporţie de 80%. Alternativ, CAS putea fi redus cu alte patru puncte procentuale, ducând astfel taxarea muncii la un nivel mai sustenabil şi mai apropiat de media UE (deşi tot uşor deasupra)
  2. Toţi ordonatorii de credite care au avut scăderi de bugete faţă de bugetul iniţial din 2014 (principala victimă – Ministerul Sănătăţii: -1,2 miliarde de lei) puteau scăpa neatinşi.
  3. Salariile medicilor din România, al căror număr a scăzut în doar câţiva ani de la 50.000 la 40.000, puteau fi mărite cu câte o mie de euro pe lună, adică mai mult decât dublate. Sau toţi angajaţii din sistemul sanitar – 300.000 – puteau primi în plus încă 600 de lei pe lângă cei 100 de lei pe care îi vor primi în realitate.
  4. Bugetul Educaţiei putea fi mărit cu încă 0,3% din PIB, de la 3,5 la 3,8%. …încă şapte cadouri similare (cu cel oferit OMV-Petrom) evitate (n-ar fi tocmai greu) şi bugetul Educaţiei ar putea ajunge la cele 6% din PIB promise.
  5. Dacă ne luăm după standardele de cost în vigoare, puteau fi construiţi 100 de km de autostradă. Realist, putea fi co-finanţată 30% din construcţia autostrăzii Piteşti-Sibiu.
  6. Puteau fi acoperite integral cheltuielile cu aşa-numitul “ajutor social” – venitul minim garantat – pe care mulţi îl vor desfiinţat pentru “gaura” pe care o face la buget.
  7. Cu aceşti bani puteau fi dublate toate alocaţiile pentru copii, de la 10 la 20 de euro pe lună, nu doar pentru cei 500.000 din familii sărace. Alternativ, pentru cei 500.000 puteau fi mărite până la 90 de euro pe lună.
  8. Suma egalează încasările pe cinci ani promise (pe hârtie) de RMGC statului, sub formă de “impozite, redevenţe, taxe şi dividende”, pentru exploatarea de la Roşia Montană.
  9. Ar fi acoperit costul a 10 din cele 12 avioane F-16 cumpărate de România de la Portugalia, second-hand.
  10. Ar putea întregi suma care lipseşte din bugetul Cercetării – 2,1 miliarde de lei, adică mai mult de jumătate din necesarul de finanţare prevăzut în Strategia Națională a Cercetării adoptată formal de Guvern, dar care nu se regăsește în bugetul pe 2015 (vezi aici).
  11. Sau pur şi simplu puteam avea un deficit bugetar mai mic: 1,5% în loc de 1,8%. Aşa, diferenţa se adaugă la datoria publică – încă 25 de euro pentru fiecare român.

***

De ce însă a renunțat guvernul la acești bani? Stați cu ochii pe noi săptămâna asta și veți afla.

 


Recomandări

4 thoughts on “Cât ne costă cadoul pe care Ponta l-a făcut OMV-Petrom în bugetul pe 2015

  1. ion ionita

    Presa ar putea cere informatii cu privire la amanarea schimbarii redeventelor pana in 2016? Cred ca este de datoria ei sa afle ce se ascunde in afirmatia ,, nu le-am mărit pentru că era prea din scurt”, adica nu erau pregatiti?!
    Oare au fost niste presiuni din partea celor care exploateaza resursele naturale ale Romaniei? Se stie ca Austria ( deci OMV ) ne-a santajat si la admiterea in UE, nu a fost de acord decat dupa ce le-am cedat petrolul tarii. Evident, daca asa stau lucrurile guvernul nu a putut sa denunte public situatia creata de monopolurile straine. De ce ? se supara UE? In acest caz mai putem sa-l criticam pe prim-ministru ungar Orban?

    Reply
    • flesh

      presă = preș
      Presa ar putea face multe pentru binele oamenilor, dacă nu ar fi subordonată politic.
      “Oare au fost presiuni?”
      Sigur că au fost presiuni! Companiile petroliere au departamente și colaboratori care cu asta se ocupă, din asta trăiesc. Au fost presiuni, probabil șantaje, probabil mită, cum altfel să renunțe prim-ministrul României la jumătate de miliard de euro care i-ar fi intrat în buget numai în 2015?

      Reply
  2. Pingback: D-na Anca Dragu prinde avioane cu mâna

  3. Pingback: D-na Anca Dragu prinde avioane cu mâna | România curată

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *