Iar castigatorii POSDRU sunt… aceiasi! (update)

Săptamânalul 7EST citat de www.finantare.ro semnalează un număr mai mare de proiecte câştigate de către Asociaţia Elen în cursul acestui an, anume 31 de proiecte de peste 150 milioane lei, şi nu doar 22 cu o valoare de 112 milioane lei. Vicepreşedintele asociaţiei a declarat că semnarea contractelor de finanţare pentru proiectele câștigate nu este sigură având în vedere diferendul pe care organizaţia îl are cu ANAF. În schimb acesta nu a precizat numărul proiectelor depuse de asociaţie, în contextul în care unul din reproşurile ce li se face celor care au avut multe proiecte câştigătoare este ca au depus multe cereri de finanţare care de fapt reprezintă acelaşi proiect cu mici modificări sau partial plagiate și au exact aceeași valoare. Doar pentru DMI 2.1 am putut să număr 20 de cereri de finanţare depuse de Asociaţia Elen.

Între timp AMPOSDRU conform aceleiaşi surse citate răspunde birocratic faţă de  existenţa proiectelor copy/paste  şi amintește că doar dubla finanţare este verificata. Două lucruri le vad ca fiind importante şi grave :

1.  – AMPOSDRU ar face bine sa nu ne mai pună să ne pierdem timpul numârand proiectele cu degeţelele pe ecranul monitorului, proiecte ce doar la o prima vedere sunt suspecte de fraudă  şi ar fi indicat să-şi facă o bază de date a proiectelor finanţate. E până la urmă o chestiune ce ţine de managementul informaţiilor proprii şi de transparentizare (va mai trece mult timp până vom epuiza subiectul transparenţei).

2. – Pentru că AMPOSDRU vorbește doar despre dubla finanţare şi nu are un sistem de penalizare pentru cererile de finanţare asemanatoare, practic girează proiectele clonate. Mă întreb ce ar fi făcut dacă pentru fiecare domeniu major de intervenţie POSDRU ar exista doar un singur proiect finanţat şi implementat pentru multiple grupuri ţintă diferite – nu ar fi dublă finanţare, ci doar o situație absurdă pe care AMPOSDRU pare că ar accepta-o după argumentele pe care le ridică.

 

Astăzi organizaţiile şi guvernele
folosesc infografice, aplicaţii şi tot felul de instrumente pentru a furniza
informaţiile pe care le produc şi administrează cât mai eficient şi a procesa
cât mai multe. AM POSDRU, pe de altă parte, publică şi ea trimestrial, la două
sau la cinci luni – oricum fără a respecta un calendar clar – o listă
actualizată a proiectelor contractate. Acestea sunt într-un format PDF total
neprietenos cu utilizatorul, iar ultimul şi cel mai recent astfel de raport
conţine o listă a proiectelor contractate de la demararea POSDRU până la data
de 31 martie 2014 – un document de 282 de pagini din care doar 148 au conţinut,
anume 2816 proiecte în ordine cronologică. Pe măsură ce au fost lansate noi şi
noi cereri de propuneri de proiecte şi s-a realizat contractarea propunerilor
câștigătoare, lista de proiecte contractate publicată de POSRU a devenit un
document din ce în ce mai vast și netransparent. Din decembrie 2008, de când
este publicată această listă, AMPOSDRU nu pare să-şi fi pus problema să
îmbunătăţească formatul şi conţinutul acestor date furnizate.

În opinia mea, lista publicată este un
document ce pune cap la cap informaţiile din rezultatele apelurilor lansate şi
le corelează cu informaţiile referitoare la contractare, proiectele
necontractate fiind eliminate. Valoarea adăugată a documentului este nulă şi
pare mai degrabă un demers de transparentizare „în sictir”. Mă refer în special
la tipul de informaţii furnizate. Faţă de cele pe care AMPOSDRU le solicită şi
administrează pentru fiecare proiect, cele publicate sunt mult prea simpliste, respectiv:
nume proiect, nume beneficiar (fără alte date despre parteneri), domeniu major
de intervenţie al POSDRU ce finanţează proiectul şi câteva informaţii
financiare (total valoare proiect, valoare neeligibilă şi valoare eligibilă
diferenţiată pe fonduri UE, buget naţional şi contribuţie proprie). Atât. Nicio
referinţă la pagina web a proiectului sau a beneficiarului, activităţi
planificate şi/sau realizate, informaţii despre grupul ţintă, aria geografică
de implementare, rezultate ale proiectului ce pot varia de la o simplă
descriere la publicarea propriu-zisă a unor livrabile ce există şi în format
electronic: studii, rapoarte, poze, testimoniale etc.

Ultima listă a beneficiarilor emisă de
POSDRU şi cele din următoarele luni vor conţine proiectele contractate în 2013-2014,
ultima rundă şi şansă de a mai „prinde” o finanţare pe POSDRU 2007-2013 pentru
multe organizaţii, universităţi, companii şi instituţii publice după o lungă
perioadă de „secetă” când nu a mai fost lansat niciun apel. Competiţia a fost
dură, pe măsura disperării după finanţare a beneficiarilor.

Recent au fost publicate majoritatea
rezultatelor după rezolvarea contestaţiilor. Am analizat ochiometric (cum
altfel pe aşa listă şi nu o bază de date?!) proiectele aprobate în cele 16 apeluri
de cereri de proiecte lansate în a doua jumătate a anului 2013. Am dat peste
aceleaşi titluri aride, nespecifice ce combină cuvintele:
inovativ, şansă, egalitate,
promovare, integrat, oportunitate, succes, centru, acces, reţea, incluziune, capacitate. Titlurile insolite sunt
rare şi de obicei hilare: „Decât şomer la oraş mai
bine-n satul meu întreprinzător fruntaş”, „FARMEC – Femei Asistate pentru
Reuşita pe Piaţa Muncii şi Evoluţie în Carieră”, „
Femeia – geneză,
patriarhie, leadership”, „Femei pentru frumuseţea femeilor”, „Nu mai aştepta! Schimbă-te pentru noi toţi! Ocupă-te pentru
Europa!” sau „Antreprenor 4×4 cu tracţiune integrală”. 

Am avut curiozitatea să parcurg lista
beneficiarilor POSDRU începând cu 2008 şi s-o compar, din nou ochiometric, cu
beneficiarii ultimelor apeluri din 2013. Mă aşteptam la un singur scenariu:
mulţi foşti beneficiari au depus masiv proiecte spre aprobare. Întrebarea era cine
sunt „câştigătorii” ale căror proiecte au fost aprobate şi calibrul
finanţărilor obţinute de fiecare. „Căştigătorii” îi văd ca fiind astfel
calificaţi prin prisma a două argumente. Primul îi înfăţişează pe câştigatori
ca fiind clienţi consumatori POSDRU ce scriu şi implementează proiectele ca o
afacere, stăpânesc „good wording”-ul programului şi ştiu chichiţele scrierii
cererilor de finanţare, au acces la mult mai multe informaţii pentru că sunt în
sistem: fie membrii în comitetul de monitorizare, fie au cunoştinţe în
instituţiile ce gestionează POSDRU sau sunt în relaţie cu o reţea politică sau
de funcţionari publici ce „pierde” informaţii importante referitoare la apeluri
pe care aceşti beneficiari le folosesc.

Al doilea argument îi înfăţişează pe „câştigători”
ca fiind instituţii şi organizaţii de bună-credinţă, ce elaborează proiecte
plecând de la nevoi reale ale unui grup ţintă şi au tot timpul în vizor
necesităţile acestora, care şi-ar dori şi cer mai multă transparenţă şi
profesionalism din partea AMPOSDRU pentru că ar avea cu ce să se laude ca
rezultate obţinute din implementare. Suntem, de fapt, norocoşi să avem aceşti
beneficiari ce au capacitatea de a scrie şi implementa proiecte, dintre care
doar un număr foarte mic sunt neprofesionişti şi corupţi.  

Plec de la premisa că beneficiarii sunt
din categoria celor de bună-credinţă şi că AMPOSDRU le face o nedreptate pentru
că nu publică mai multe informaţii despre proiectele lor. Nici n-ar costa
foarte mult, ci ar fi necesară doar voinţă, un buget de câteva sute de euro şi
munca  câtorva oameni pentru editarea
unor informaţii pe care autoritatea de management le are deja din raportările
şi cererile de finanţare depuse, inclusiv electronic (s-ar găsi chiar și studenţi
sau elevi care să fie dispuşi să facă voluntariat din munca de copy/paste a
acestor informaţii).

În fine, printre cei mai câştigaţi „câştigători” ai
ultimelor apeluri de proiecte se regăseşte de departe Asociaţia de Ajutorare
Elen din judeţul Alba (http://elen-romania.ro/),
o organizaţie ce conform paginii web proprii nu pare a face altceva în afară de
proiecte POSDRU şi se pare că pe acestea le face foarte bine. Pentru ultimele
apeluri POSDRU, Asociaţia Elen a avut 22 proiecte declarate aprobate în valoare
totală de peste 110 milioane de lei. O asociaţie din Alba va aduce o infuzie de
fonduri pentru regiunea Centru dar şi pentru alte regiuni pentru că proiectele
aprobate ale asociaţiei sunt în majoritate strategice şi se derulează în cel
puţin 2 regiuni în următoarele domenii:

–       Prevenirea abandonului şcolar (DMI 2.2): 8,5
milioane de lei valoarea totală eligibilă;

–       Tranziţia de la şcoală la viaţă activă (DMI
2.1): 7 proiecte câştigătoare în valoare de exact
2,128,187.60 fiecare;

–       Acces şi participare
la formarea profesională continuă – 7 proiecte aprobate cu valoare eligibilă
fiecare de exact (din nou) 4.256.016,52 lei (DMI 2.3);

–       5 proiecte aprobate
pentru îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe piaţă
muncii (DMI 6.2) cu valoarea eligibilă fiecare de exact (din nou)
8.943.312,00 lei;

–       2 proiecte în valoare de peste 5 milione de euro pentru
crearea de oportunităţi de angajare în mediul rural.

Spuneţi-mi că nu sunteţi curioşi să aflaţi mai multe despre expertiza în
abandon şcolar, egalitate de şanse, calificare şi formare profesională şi
lucrul cu grupurile vulnerabile ale acestui ONG,
capacităţile pe care le are de a scrie şi implementa proiecte şi forța lor
financiară. Eu una încep să regret că nu am planuri de a mă muta în judeţul
Alba. Adevărul este că Asociaţia Elen are experienţă în POSDRU pentru că a mai
beneficiat de fonduri europene şi cu alte ocazii şi a implementat un proiect cu
o valoare eligibilă de peste 17 milioane lei şi în anii anteriori finanţat de
DMI 5.2 Mediul rural – oportunităţi de ocupare”.

Nici măcar Academia de Studii Economice
Bucureşti – un beneficiar major al POSDRU- nu a reuşit să atragă în ultimele runde de finanţare mai multe fonduri
ca Asociaţia Elen. Valoarea fondurilor UE contractate de ASE până în noiembrie
2013 a fost de aproape 200 milioane lei, adică undeva la 45 milioane euro, majoritatea
pentru programe doctorale şi traziţia de la şcoală la viaţă activă. În
apelurile din 2013, ASE a reuşit să aibă 16 proiecte aprobate, în valoare de
pese 64 milioane de lei valoare a fondurilor UE, adică peste 14 milioane de
euro.

Un alt beneficiar
norocos POSRU este şi
Asociaţia
Catalactica – Filiala Teleorman ce a câştigat 2 proiecte strategice pe DMI 2.2
(prevenirea şi corectarea abandonului şcolar) în 2013 cu o valoare totală
eligibilă de peste 16 milioane lei. Asociaţia Catalactică este depozitara unei expertize
vaste
în accesarea fondurilor UE:  peste
40 de milione de lei reprezentând fonduri contractate până în noiembrie 2013
fie de către Asociaţia pentru Dezvoltare şi Promovare Socio-Economică
Catalactica, fie de filiala acesteia din Teleorman. Judeţul Teleorman pare a fi
pe cale de a-şi rezolva problema abandonului şcolar pe termen lung, având în
vedere că pe lângă cele două proiecte strategice ale asociaţiei amintite,
Inspectoratul Şcolar Teleorman va implementa un proiect strategic în acelaşi
domeniu cu o valoare eligibilă de 8,6 milioane de lei.

O altă organizaţie ce pune serios
umărul pentru realizarea unei rate a absorbţiei cât mai mari este şi Consiliul
Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) ce
are aprobate trei proiecte strategice în ultima rundă POSDRU în valoare totală
de peste 19 milioane de lei valoare totală eligibilă, după ce CNIPMMR a mai
beneficiat de proiecte în valoare de aproape 40 de milioane de lei în anii
anteriori.

Alţi câştigători POSDRU demni a
fi menționați sunt:

SC AMIRAS C&L Impex SRL: 5
proiecte aprobate pe DMI 6.3 fiecare cu o valoarea eligibilă totală de exact
2.117.280,00 lei. Societatea a mai beneficiat de aproape 9 milioane de lei din
alte 6 proiecte finanţate anterior prin POSDRU. Proiectele AMIRAS aprobate în
2013-2014 sunt următoarele şi le dau exemplu pentru a susţine că, de fapt, sunt
nişte permutări şi există suspiciunea că aceste proiecte sunt depuse în format
copy/paste: „
Calificarea, un PAS decisiv pentru angajare!”, „Sunt femeie şi mă calific
pentru şanse egale şi respect!”, „Calificare şi angajare, un PAS decisiv pentru
viitorul meu!”, „Calificarea şi angajarea – şanse egale şi respect pentru
tine!”, „Calificarea – şanse egale şi respect pentru tine!”. Nici p
roiectele anterioare ale
companiei nu par diferite: „
Şansa unei vieţi mai bune – Calificarea”, „Garanţia
serviciilor de calitate – CALIFICAREA”, „Un PAS decisiv spre cariera
ta!-CALIFICAREA” şi „Un PAS decisiv spre cariera ta!”.

UTI S.A face paşi şi deschide
ferestre către finanţare cu proiectele pe DMI 6.2: „
Un PAS către un viitor mai bun
pe piaţa muncii (PAS)” şi „Deschidem o FEREASTRĂ către piaţa muncii!
(FEREASTRA)”, ambele proiecte având aceleaşi valori de 12.735.753,60 lei şi
fiind aprobate. Alte două finanţări obţinute de UTI S.A pe aceeaşi linie sunt în
valoare totală eligibilă fiecare de peste 10 milioane de lei.

Cu aşa beneficiari şi cu aşa proiecte inovatoare cine n-ar vrea să afle mai
multe şi despre conţinutul şi rezultatele acestor proiecte?! Înţeleg că există
clauze de confidenţialitate ale contractelor încheiate sau restricţii impuse de
drepturile de autor, totuşi e posibil să avem toţi de învăţat de la aceste
proiecte şi beneficiari. Eu una aş fi curioasă să vad paginile web ale
proiectelor ASE-ului sau ale CNIPMMR. În plus, aș vrea să aflu ce tipuri de
activităţi sunt finanţate, în parteneriat cu cine, cu ce furnizori şi mai mai
ales de ce au aceste instituţii nevoie de continuuă finanţare externă când
practic au o relaţie directă cu antreprenorii și, teoretic, știu să dezvolte
relaţii de afaceri durabile şi profitabile. Sau o fi exact pe dos: fondurile
atrase de fapt hrănesc nişte afaceri?! Sunt doar speculaţii până nu vom avea acces
la informaţii.

La fel cum este speculaţie şi faptul că furnizând mai multe date despre
fiecare proiect contractat, AMPOSDRU şi organismele subordonate ar încuraja
ceea ce se cheamă „whistleblowing”. Grupul ţintă sau furnizorii din proiect ar
putea să vadă exact care era planul și calendarul activităţilor şi ce li s-a
livrat sau ce au livrat ei. Bineînţeles, pentru un astfel de caz obiectivul ar
trebui să fie eficienţa şi nu absorbţia de dragul absorbţiei şi consumul sau sifornarea
de fonduri UE.

 

Roxana Damian a absolvit
SNSPA, specializarea ştiinţe Politice şi  Management de Proiect. A lucrat
şase ani în organizaţii ale societăţii civile şi apoi în consultanţă pentru
accesarea fondurilor structurale. În cele două sectoare, Roxana s-a ocupat de
scrierea cerererilor de finanţare şi implementarea de proiecte pentru
administraţiile publice şi ONG-uri (prin PODCA, POSDRU, cooperare teritorială
europeană, programe directe de finanţare ale UE ş.a.m.d). De la sfârşitul lui
2013 urmează programul de Master of Public Administration (MPA) în cadrul CEU
School of Public Policies şi este freelancer.
 

Societatea Academică din România (SAR) a derulat
în perioada 2011-2013 proiectul „
Proasta guvernare în cheltuirea banului public în România între anii 2004
şi 2012
” cu sprijinul financiar al Think Tank
Fund (TTF) – Open Society Foundations. Intenţionând a continua munca depusă în
cadrul acestei iniţiative, SAR este deschis în a primi opinii şi analize şi îi
încurajează pe cei implicaţi şi afectaţi de proasta gestiune şi faptele de
corupţie ce au loc în acest domeniu să trimită texte scurte despre experienţa
lor la contact@romaniacurata.ro.


Recomandări

4 thoughts on “Iar castigatorii POSDRU sunt… aceiasi! (update)

  1. Adelina

    Buna! Sunt studenta si particip ca voluntar in cadrul proiectului “Tranzitia de la scoala la viata activa” din domeniul medical.
    Citind articolul tau, observ cu stupoare sumele imense care au fost investite in acest proiect( 2,128,187.60 lei)!
    Este un contrast de la cer la pamant intre amploarea investitiei si organizarea propriu-zisa a proiectului astfel incat targetul proiectului, adica noi studentii, sa fim cat mai castigati in urma finalizarii proiectului.

    Reply
  2. Stefan Marcu

    Proiectele POSDRU – nu știu dacă toate, dar foarte multe – sunt doar sursă de venit pentru profesori. Vorbesc de ce se întâmplă în școli și inspectoratele școlare. Nu au nicio finalitate, activitățile se desfășoară doar pe hârtie sau în timpul orelor de curs. Și bineînțeles nu le verifică nimeni.

    Reply
  3. Monica

    pe langa surse ce venituri, isi cumpara masini, care de vin personale ….. si cam atat.
    Daca verificati s-ar putea sa descoperiti peroane din OI, care sunt sau au fost directori de proiect
    „Elaborarea planului de management al Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa. (ROSCI 0031 şi ROSPA 0020 Cheile Nerei – Beuşniţa)”
    http://stiridinbanat.ro/2013/11/19/cercetatoarea-alma-nicolin-lector-la-universitatea-de-stiinte-agricole-si-medicina-banatului-regele-mihai-al-romaniei-sustine-intr-un-interviu-acordat-agerpres-ca-tanar-cu-adevarat-bine-instruit/

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *