Andrei Macsut

Greta a eşuat deja

Greta Thunberg, activista de 16 ani, se află în plină campanie de conştientizare privind schimbările climatice şi a cerut în repetate rânduri ca reducerea emisiilor de carbon să devină o prioritate. În apariţiile sale publice, Greta acuză nu numai guvernele lumii de pasivitate, ci şi marile companii, pe care le vede răspunzătoare pentru emisiile care „fură viitorul” unor generaţii întregi. Mesajul său repetă ceea ce studiile climatice arată de mult, anume că încălzirea globală este reală şi că reprezintă o ameninţare ale cărei proporţii nu le cunoaştem încă.

NASA Goddard Institute for Space Studies: Temperatura medie anuală la nivel mondial de când se fac măsurători

Există încă destule dubii şi necunoscute în climatologie, însă faptul că temperatura medie globală a crescut aproape constant în ultimul secol şi faptul că cei mai călduroşi 8 ani din istorie au fost înregistraţi în ultimul deceniu arată clar că ceva se întâmplă cu lumea.  Grav este că nu ştim dacă şi când se va opri acest tipar de încălzire. Principala dispută în momentul de faţă pare să fie dacă încălzirea globală este cauzată de oameni sau doar un fenomen natural care va trece de la sine. Pentru Greta şi alţii, însă, cauzele contează mai puţin decât lipsa de reacţie la problemă. Fie că planeta se încălzeşte din motive naturale sau din activitate umană, faptul că se încălzeşte rămâne îngrijorător. Măsurători de la mare adâncime au descoperit că oceanul devine tot mai acid pe măsură ce absoarbe CO2 din atmosferă, ceea ce ameninţă întregi ecosisteme, cu efecte greu de anticipat asupra vieţii umane. Tocmai de aceea, încă de acum un deceniu, mai multe instituţii de cercetare au ieşit cu o declaraţie comună în faţa Congresului american, explicând pericolele, riscurile lipsei de acţiune şi opţiunile posibile în faţa încălzirii globale: oprirea sau reversarea fenomenului, adaptarea la consecinţele acestuia şi a treia – nescrisă dar prezentă – decimarea populaţiei umane.

Greta Thunberg la finalul călătoriei peste Atlantic – Mike Segar/Reuters

În faţa acestor realităţi apar tot mai multe voci, precum a Gretei, care cer măsuri urgente pentru oprirea procesului de încălzire globală: reducerea drastică a emisiilor de carbon, a poluării şi defrişărilor, reducerea consumului de carne (mai ales vită), a călătoriilor cu avionul sau maşina şi a resurselor neregenerabile. Gesturi precum traversarea oceanului Atlantic într-o barcă pentru a atrage atenţia cât de mult poluează zborurile cu avionul sunt dramatice, dar arată genul de schimbare care ar fi necesară pentru a reduce impactul omului asupra mediului suficient de mult ca să oprim încălzirea globală.

Însă cei care vor ca schimbările climatice să fie oprite deja au pierdut. Câştigători pe plan politic sunt cei care acceptă că planeta se va încălzi şi care nu mai caută metode să oprească fenomenul ci metode să nu le afecteze traiul în mod direct, cel puţin pe termen scurt. Cu alte cuvinte, la oprire sau prevenire am renunţat iar acum ne gândim la adaptare.

În aprilie 2015, pe când California trecea prin poate cea mai severă perioadă de secetă din istoria sa, Guvernatorul Jerry Brown, la un pupitru instalat într-o zonă unde era de regulă peste un metru de zăpadă în acea perioadă a anului, anunța o serie de măsuri pentru a reduce consumul de apă și de a gestiona mai chibzuit rezervele existente.

Guvernatorul Jerry Brown cu o tijă de măsurat. Fâşia galbenă arată grosimea stratului de zăpadă din locaţia respectivă în aceeaşi perioadă a anului precedent iar cea verde (lângă mâna sa) indică grosimea medie.

Una dintre măsuri impunea restricţii la folosirea apei potabile pentru gazonul din faţa casei. La vremea respectivă era doar o propunere, însă reacţiile din comentarii de pe mai multe platforme de ştiri erau ferm împotriva limitării de orice fel a uzului de apă pentru confortul propriu, chiar şi în perioade de criză severă. Până la urmă, planul adoptat de Brown a inclus nişte reglementări care să reducă consumul (cum ar fi vânzarea de aspersoare mai eficiente) însă mare parte a măsurilor erau investiţii masive în infrastructură care să aducă, să extragă, să stocheze sau să purifice mai multă apă. În dilema secetei, alegerea locuitorilor din California a fost clară: mai bine cheltuie miliarde pe staţii de desalinizare decât să reducă consumul de apă la nivel de gospodărie. Alegeri similare au loc şi pe subiecte care vizează direct emisiile.

Staţia Climeworks din Elveţia pentru extras CO2 din atmosferă – CLIMEWORKS

În 2017, Elveţia a inaugurat prima staţie de captare a carbonului direct din atmosferă, o instalație care extrage CO2 din aer şi îl vinde unui cumpărător din domeniul agriculturii, iar planuri de a răci planeta folosind aerosoli există de şi mai mult timp. În toate aceste cazuri se vede acelaşi tipar: adaptarea la încălzirea globală reprezintă o prioritate mai mare decât oprirea sau prevenirea ei. De aceea Greta a eşuat deja: alegerea despre cum vom face faţă schimbărilor climatice a fost făcută cu mult înainte să îşi înceapă campania – poate chiar cu mult înainte ca ea să se nască.

Un raport al Goldman Sachs din septembrie 2019 vorbeşte tocmai despre nevoia de adaptare la efectele schimbărilor climatice, întrucât – în opinia autorilor – acestea nu mai pot fi evitate. În faţa unor dezastre naturale iminente, reacţia pare să fie că ne vom crea refugii urbane în care să putem trăi ca până acum, în acelaşi confort sau chiar mai bine, pentru că tehnologia ne va proteja de natura ostilă. Oamenii au ales că combată efectele schimbărilor climatice şi nu cauzele acestora. A combate cauzele este o muncă de decenii, pentru care există puţină voinţă politică şi populară (dovadă fiind succesul limitat al Convenţiei de la Paris). Mai mult, atunci când răul a fost deja făcut şi se anunţă agravarea încălzirii globale chiar dacă emisiile ar deveni 0 chiar acum, se poate argumenta că adaptarea are prioritate şi că o adaptare făcută corect poate reduce şi cauzele schimbărilor climatice.

În faţa unor incertitudini legate de cum va evolua clima şi ce efecte vom resimții cu toţii, rămâne de văzut însă dacă pe viitor vom avea în continuare posibilitatea să udăm gazonul pe timp de secetă. Dacă previziunile cele mai sumbre se adeveresc, s-ar putea ca nici adaptarea să nu fie suficient.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

10 thoughts on “Greta a eşuat deja

  1. Progresistul

    Sunt impresionat de articol. Bravo. Si eu am sesizat nerealismul ecologistilor extremisti care in anumite studii compara emisiile de CO2 de acum cu cele din 1700. Fara sa inteleg daca prin asta ne propun noua, celor multi, de vreo zece ori mai multi decat in sec XVII, sa producem mult mai putin CO2 decat omul rural al acelor timpuri care doar se incalzea la lemne in timpul iernii.

    Faptul este sigur. Omenirea, in afara unor progrese tehnologice remarcabile care eficientizeaza, nu va accepta niciodata scaderea standardului de viata fara revolutii sangeroase. Cu mai mare usurinta cred ca se poate promova o agenda de limitare a cresterii naturale a omenirii. One child policy. O descurajare, in locul incurajarii curente, a natalitatii, o eliminare progresiva a avantajelor pe care nasterea unui copil o aduce unui adult.

    Reply
  2. marius

    dar constientizarea hotiei comisa de corporatii prin intermediul globalizarii nu trebuie facuta?!!! ca de aici pleaca si distrugerea planetei

    Reply
  3. marius

    goldman sachs sint aia care au participat activ prin mistificarea datelor financiare in criza sub prime???!!!! aoleuuuu chiar aia sint… deci astia in loc sa fie in puscarie si desfiintati dau acum date despre salvarea planetei, sa mori de ris nu alta daca nu ar fi absolut infect

    Reply
  4. JK

    O instituție științifică de mare prestigiu ca Goldman-Sachs nu precizează și numărul de oameni care vor fi protejați de tehnologie? La ei, se poate paria care este prima shithole country care va dispărea?
    Lăsând deoparte gluma, articolul e mai sus decât propaganda texană de primă jumătate de secol XX de pe Contributors.ro pe această temă.

    Reply
  5. Atthi

    Situatia nu e una binara, ori „putem opri in totalitate schimbarea climatica”, ori „nu mai putem face nimic, asa ca trebuie doar sa ne adaptam”. E un intreg spectru de posibile schimbari climatice, de la cele mai putin dezastruoase la cele devastatoare. Noi, ca indivizi/tari/companii, trebuie sa incercam sa ramanem la capatul mai bland al spectrului, si in acelasi timp sa invatam sa ne adaptam. De aceea lupta Gretei e chiar necesara

    Reply
  6. Nicolae C.

    Poza cu Greta e foarte frumoasa si la prima invitatie de casa regala sa ma plimbe cu un sailboat ca asta las avionul de o parte.

    La dus, ca la întors au venit si ei ca oamenii, la business class.

    Reply
  7. Dumitru

    In orice lume normala, fata asta ar fi fost trasa de urechi si pusa la invatatura. In lumea noastra isterizata, toti cei care detin puterea fac „lip service” pentru a-si ascunde lipsa totala de interes fata de fondul problemei. Cam la fel cum e si pentru „minoritati”, pe care trebuie sa le lauzi de dimineata pana seara pentru a nu se prinde nimeni ca nu faci nimic pentru a reduce adevaratele inegalitati (acolo unde chiar se poate face ceva).

    Reply
  8. Ghita Bizonu'

    Combaterea a ce? Combaterea cauzelor schimbărilor climatice (incalzire) ? Si sunteti siguri, da siguri ca stim care sunt cauzele incalzirii?!
    Nu e alta dar istoria ultimilor 200 de ani (de cand exista si termometre! ) nu explica variatiile de temperatura pe care ni le releva geologia. Si orice ar fi „combaterea” cauzelor prsupus antropice sau „adaptarea” presupun scaderea „voluntara” a populatiei umane la dimensiuni gen sec XIX daca nu XVI – v mai sus Progresistul 28 septembrie 2019 at 17:14 .

    A da… ca nu stim de ce. Stim ca acum cca 700 de ani Sahara de azi era o cmapoe fertila populata de nenurmatte turm,e de ierbivore.. Presupunem ca la un moment dat (care?) musonul sau ceva asemantor care ducea norii pana in Sahara a incetat …. presupunem DAR NU STIM.
    Canu avem un model calr al .. cirulatiei atmosferice. „am descoperit” fenomenujl el Nino acum vreo 30 de ani… Satelitii si cupercalculatoarele ne ajuta sa facem previziuni meteo excrem de prcise – mai ales daca le comprama cu cele de acum 50 de ani (ha! Mai tine minte careva cum bietul Topor a ajuns de .. moente comice la radio si Tv anuntand eroanat o primavara precoce? ) Insa nu stim ce si cum produce „vremea”

    Oana una alta nimeni nu mai vorbeste despre ceii ingrijoreazacu adevarat pe unii … Incalzirea va da peste cap si oparte a economiei de azi… Onca cteva grade si cultruile de grau cele mai bune vor fi in Siberia si wildul canadian! Si eliberare4a Oceanului Artic si „pasajul” deschis va duce la deschidera unor noi rute de comert .. de care vor profita altii!!! Dar acestea sunt considernte ce depasesc copii de 16 ani !

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *