Ghiţă vămuia contractele acordate de stat pe piaţa IT. El pretindea că are influenţă asupra unor politicieni

Fostul deputat Sebastian Ghiţă este acuzat că vămuia contractele IT acordate de stat, potivit celui mai nou dosar penal, al cincilea deschis de procurorii DNA. Patronii unor companii IT ar fi acceptat să îi dea o parte din bani lui Ghiţă, fie ca să câştige contracte, fie ca aceste contracte să se deruleze în bune condiţii.

Ghiţă pretindea că, prin relaţiile sale care mergeau până la premierul Victor Ponta, era în măsură să determine acordarea unor contracte sau buna lor desfăşurare. Urmează ca ancheta să stabilească dacă influenţa lui Ghiţă asupra politicienilor era reală.

Procurorii susţin ca Ghiţă primea comisioane sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile IT care primeau contractele IT de la stat şi firmele controlate de el. Între 2007 şi 2014, Ghiţă ar fi strâns astfel 10 milioane de euro.

Banii i-ar fi folosit pentru finanţarea campaniilor electorale, inclusiv cea a lui Victor Ponta de la prezidenţialele din 2014 sau pentru a mitui miniştri şi funcţionari.

Cu alte cuvinte, procurorii îl descriu pe Ghiţă ca pe un „Cerber” al pieţei contractelor IT acordate de stat. Procurorii au obţinut mai multe declaraţii ale unor martori cu identitate protejată care spun aceste lucruri. Iată mărturia unuia dintre ei:

„În anul 2014, Casa de Asigurări de Sănătate anunţă că va mai lansa două proiecte la sfârşitul anului, iar pentru ca acest lucru să se întâmple domnul Ghiţă Sebastian cere directorilor Siveco România o altă sumă de 1.000.000 euro, susţinând că are nevoie pentru susţinerea lui Victor Ponta. Din această sumă pretinsă de domnul Ghiţă Sebastian şi acceptată de reprezentanţii Siveco România, aceştia au plătit suma de 600.000 euro”, a declarat martorul.

Cine sunt patronii companiilor IT care i-ar fi dat comisioane lui Ghiţă

Potrivit unor surse judiciare, e vorba de Irina Socol de la Siveco, Horaţiu Berdilă de la Romsys şi Tiberiu Urdăreanu de la UTI. Toţi aceşti patroni de companii IT au avut probleme cu Justiţia şi au fost arestaţi preventiv pentru evaziune sau acordarea de şpăgi.

Irina Socol a fost chiar condamnată la 2 ani şi jumătate de închisoare pentru evaziune fiscală în mai anul trecut, însă a stat în penitenciar doar două luni, fiind eliberată condiţionat. Ea a acceptat să meargă cu microfoane la cumnatul lui Sebi Ghiţă, Ciprian Anastasescu de la Asesoft. Procurorii au interceptat ambiental discuţia dintre Socol şi Anastasescu din data de 29 august 2016, orele 11:44 – 12:42:

„Socol Irina: Ia mai uite-te odată! (…)

Anastasescu Cristian: …hai să o luăm aşa, deci eu aveam să-i dau lu…3,2 şi eu aveam de luat de la Romsys, numai, şi de la tine, aveam de luat odată vreo…900.000 de lei plus ăia de la … şpagă…şi de la tine şi Romsys împreună 150.000 de euro, care erau ăia a lu Oracle, ăia trei din…a lu Oracle şi ăia plus TVA plus 900.000 lei fac, făceau vreo…cum să zic…un milion şapte sute, un milion opt sute şi tu ţi-ai cumpărat creanţa minus banii ăia de la Romsys, ăia îi aveam eu de la Romsys de luat.”

Cine sunt politicienii al căror nume apar în noul dosar al lui Sebi Ghiţă

În referatul procurorilor se arată că Ghiţă le-ar fi promis patronilor de companii IT că „va interveni la primul ministru al României Ponta Victor Viorel, ministrul agriculturii Valeriu Tabără, miniştrii Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Zsolt Nagy şi Valerian Vreme, miniştrii sănătăţii Eugen Nicolaescu şi Nicolae Bănicioiu, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul general APIA, Doru Nechiti”.

Ancheta urmează să stabilească în ce masură toţi aceşti oameni politici ştiau că Ghiţă le foloseşte numele pentru obţinerea de contracte şi comisioane.

Despre ce contracte e vorba. Contracte cu Transelectrica

Potrivit DNA, între 2007 – 2008, Sebastian Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii UTI Systems din grupul lui Tiberiu Urdăreanu peste 4,1 milioane de lei (aproape 1 milion de euro) ca să îi ajute să obţină 7 contracte cu Transelectrica în valoare de peste 14,5 milioane de euro. E vorba servicii de securitate pentru staţiile electrice din ţară. Ghiţă ar fi intervenit la finul lui, fostul secretar de stat din ministerul Economiei, Darius Meşca şi la fostul director Transelectrica, Stelian Gal.

Contract cu CNAS

Între 2013 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii UTI Grup al lui Tiberiu Urdăreanu aproape 6 milioane de lei (peste 1,3 milioane de euro) ca să îi ajute să obţină un contract pentru implementarea unor servicii legate de „Dosarul Electronic de Sănătate” de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Contracte pentru Siveco

Între 2007 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii Siveco România, companie patronată de Irina Socol, aproape 23 de milioane de lei, adică peste 5 milioane de euro, ca să îi ajute să obţină contracte cu:

– CNAS pentru „Dosarul Electronic de Sănătate”,

– Agenţia de cadastru pentru implementarea proiectului „registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale RENNS” în valoare de peste 13 milioane de lei,

– Spitalul Judeţean de Urgenţe Ploieşti pentru ” dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de e-sănătate în beneficiul locuitorilor jud. Prahova” în valoare de peste 6,5 milioane de lei

– Consiliul Judeţean Tulcea pentru servicii de realizare şi implementare sistem integrat şi formare profesională pentru proiectul „implementarea la nivelul judeţului Tulcea a sistemelor integrate de e-tax, e-payment şi e-guvernare precum şi asigurării conexiunilor la broadband” în valoare de 5,8 milioane de lei.

– Consiliul Judeţean Braşov pentru livrarea de echipamente hardware, licenţe şi sisteme de operare, analiză, proiectare, testare şi implementare sistem informatic, configurarea şi implementarea bazelor de date, mentenanţa sistemului informatic implementat în valoare de 3,8 milioane de lei.

De asemenea, Ghiță taxa deblocarea unor plăţi pentru contracte deja existente cu Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit din Ministerul Agriculturii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din Ministerul Sănătăţii.

Contracte cu Ministerul Mediului

Între 2013 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii Romtelecom Bucureşti şi Romsys, compania IT a lui Horaţiu Berdilă, peste 22,5 milioane de lei, adică peste 5 milioane de euro, ca să îi ajute să obţină un contract uriaş de aproape 167 de milioane de lei, adică peste 37 milioane de euro, cu Ministerul Mediului pentru realizarea proiectului ” Cadru Instituţional Modular de procesare a informaţiei vehiculate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu”.

Comisioanele, sub masca unor contracte fictive

Ghiţă ar fi primit comisioanele sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile IT care au primit contractele de la stat şi firmele controlate de el, precum Asesoft şi Teamnet. Schema era simplă: firmele lui Ghiţă pretindeau că prestează diferite servicii IT, culmea, unor companii IT. Procurorii au numeroase mărturii ale angajaţilor de la Siveco, Romsys sau UTI care spun că, în realitate, firmele lui Ghiţă nu au prestat nimic şi serviciile IT le-au făcut singuri în cadrul companiilor.

Ar fi păcălit Banca Mondială

Teamnet International ar fi folosit suma de aproape 25 milioane de lei obţinută din vămuirea de către Ghiţă a contractelor IT ale altor companii pentru a-şi creşte cifra de afaceri şi a determina astfel Banca Mondială să cumpere acţiuni şi să le acorde un credit în valoare de 10 milioane euro.

Ghiţă ar fi ştiut de acest dosar înainte să fugă

O altă mărturie obţinută de procurori arată că Sebastian Ghiţă ştia înainte să fugă, în decembrie 2016, că urmeaza să i se facă un alt dosar penal, al 5-lea. Un martor le-a declarat procurorilor:

„…în prezenţa mai multor persoane de încredere (Sebastian Ghiţă – n.r.) a afirmat că a luat la cunoştinţă despre faptul că la D.N.A. – S T Ploieşti există în lucru un dosar urmare a unor denunţuri formulate de Baba de la Siveco (Irina Socol – n.r.) şi de Berdilă de la Romsys…”)

A fugit din ţară

Tribunalul Prahova a judecat astăzi cererea DNA Ploieşti de emitere a unui nou mandat de arestare în lipsă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiţă în cel mai nou dosar de corupţie deschis pe numele lui, însă a amânat o decizie pentru 14 martie. În referatul cu propunerea de arestare se spune negru pe alb că „din investigaţii a rezultat că Ghiţă Sebastian Aurelian a părăsit teritoriul naţional”.

Tot azi, Curtea de Apel Ploieşti a luat în discuţie contestaţia DNA faţă de decizia Tribunalului de a nu îi aresta, ci doar de a-i plasa sub control judiciar pe fostul coleg de liceu al lui Ghiţă, directorul Teamnet, Bogdan Padiu şi pe cumnatul fostului deputat, administratorul Asesoft, Cirpian Anastasescu, cercetaţi în acelaşi dosar.

Ghiţă, colecţionarul de dosare

Fostul deputat Sebastian Ghiţă are în acest moment 5 dosare penale, 2 în judecată, 3 în anchetă. În decembrie când mandatul de deputat a luat sfârşit şi o dată cu el şi imunitatea parlamentară, Ghiţă a dispărut şi acum e dat în urmărire internaţională.