Preşedintele Senatului, Mircea Geoană şi senatorii PSD+PC Dan Voiculescu, Ion Toma şi Viorel Arcaş au iniţiat o propunere legislativă care prevede suspendarea şi, în ultimă instanţă, eliberarea din funcţie a procurorilor ale căror soluţii de trimitere în judecată sunt infirmate de instanţe.
Documentul a fost înregistrat la Cameră, ca propunere legislativă, la 1 septembrie, după ce Senatul a transmis că este, în acest caz, Cameră decizională.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi prevede suspendarea din funcţie a procurorului pentru o perioadă de trei luni, pe parcursul unui an calendaristic, dacă a emis trei soluţii de trimitere în judecată pentru care instanţa a pronunţat, prin hotărâre definitivă, achitarea condamnatului.
Iniţiatorii propun, de asemenea, ca procurorul să fie eliberat din funcţie, dacă a fost suspendat de două ori ca urmare a infirmării soluţiilor de către instanţă prin hotărâri definitive de achitare şi îndeplineşte condiţiile pentru o nouă suspendare.
Prin conţinutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor.
În expunerea de motive a proiectului legislativ, cei patru semnatari îşi explică demersul arătând că "numărul soluţiilor de achitare demonstrează că, de foarte multe ori, decizia de trimitere în judecată nu a fost temeinică (..) iar situaţia este cu atât mai gravă cu cât, conform jurisprudenţei CEDO, în România procurorul nu îndeplineşte condiţia independenţei, esenţială pentru statutul de magistrat".
"Asumând necesitatea protecţiei drepturilor fundamentale ale cetăţenilor români, prin prezenta iniţiativă legislativă instituim un cadru sancţionar pentru situaţiile în care, în mod repetat, soluţiile de trimitere în judecată ale procurorilor sunt infirmate prin hotărârile de achitare ale instanţelor de judecată. Înţelegând complexitatea fazei de urmărire penală, propunem suspendarea pentru trei luni a procurorului care a emis, pe parcursul unui an calendaristic, trei soluţii de trimitere în judecată soluţionate de către instanţelede judecată cu hotărâri definitive şi irevocabile de achitare. Totodată propunem eliberarea din funcţie a procurorilor care, după ce au fost suspendaţi de două ori din acest motiv, îndeplinesc condiţiile pentru o nouă suspendare", explică Geoană, Voiculescu, Toma şi Arcaş sensul demersului lor legislativ.
Consiliul legislativ a avizat negativ propunerea legislativă
Consiliul legislativ arată că propunerea celor patru senatori nu poate fi acceptată pentru că soluţia legislativă propusă instituie un caz de răspundere obiectivă a procurorului, arătând că nu este introdusă condiţia ca soluţiile de trimitere în judecată infirmate de instanţe să fie imputabile procurorului. Prin urmare, procurorii pot fi suspendaţi sau demişi indiferent de motivul pronunţării achitării condamnatului.
"Precizăm că una dintre situaţiile obiective care pot avea ca efect achitarea inculpatului, independent de culpa procurorului, o reprezintă cazul în care, până la judecarea definitivă a cauzei, intervine o lege prin care sancţiunea săvârşită de inculpat este dezincriminată. Este evident că o astfel de situaţie nu poate fi imputată procurorului şi nici nu trebuie să aibă ca efect suspendarea sau eliberarea din funcţie a acestuia", se explică în argumentaţia trimisă de Consiliul legislativ.
Pe de altă parte, explică acelaşi for, reglementarea propusă nu s-ar justifica nici în situaţia în care normele propuse în proiect ar prevedea condiţia ca soluţiile greşite ale procurorului să fie imputabile acestuia, întrucât aplicarea de sancţiuni în acest caz este prevăzută deja în legea 303/2004.
Astfel, infirmarea trimiterii în judecată prin pronunţarea unor hotărâri definitive de achitare constituie o situaţie care se poate datora fie capacităţii profesionale a procurorului, fie relei credinţe ori neglijenţei grave a acestuia în exercitarea funcţiei, situaţii pentru care Legea 303/2004 prevede mecanismul care poate conduce la aplicarea sancţiunii eliberării din funcţie.
Mai mult, argumentează Consiliul Legislativ, procurorii sunt supuşi odată la 3 ani evaluării, iar unul dintre indicatorii utilizaţi pentru aprecierea calităţii activităţii de urmărire penală îl reprezintă numărul soluţiilor imputabile procurorului dispuse prin hotărâri definitive de achitare şi de restituire, infirmări şi redeschideri ale urmăririi penale urmate de adoptarea unei alte soluţii.
"Prin urmare, procurorul care prin exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau cu gravă neglijenţă trimite în judecată o persoană care ulterior este achitată, poate fi sancţionat conform prevederilor legale în vigoare. Mai mult decât atât, este suficientă o singură astfel de faptă a procurorului pentru aplicarea sancţiunii şi nu de"emiterea a trei soluţii de trimitere în judecată" care au fost infirmate de instanţă prin hotărâre definitivă de achitare", se arată în răspunsul Consiliului legislativ.
Consiliul semnalează şi folosirea incorectă a termenilor juridici în textul propunerii legislative, arătând că "rămânerea definitivă şi irevocabilă" a hotărârilor nu este specifică procesului penal, ci procesului civil.
Şi CSM a avizat negativ propunerea legislativă, subliniind că procurorii sunt independenţi, în condiţiile legii.
CSM a avizat, de asemenea, negativ propunerea legislativă, arătând că măsurile pe care senatorii PSD vor să le impună "sunt de natură a aduce atingere statutului procurorilor" care, potrivit Constituţiei, fac parte din autoritatea judecătorească.
CSM explică faptul că Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor nu concepe suspendarea magistraţilor ca pe o sancţiune, aşa cum se intenţionează în propunerea legislativă, ci "ca o măsură determinată de anumite împrejurări care îl împiedică pe magistrat să îşi exercite atribuţiile, fie din cauza punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, fie din cauza unei boli psihice".
Pe de altă parte, se arată în argumentaţia CSM, o sancţiune aplicată magistratului trebuie să fie legată indisolubil de o faptă culpabilă a acestuia, care nu este sinonimă cu pronunţarea de către instanţa de judecată a unei soluţii de achitare într-un dosar în care magistratul a dispus trimiterea în judecată. CSM arată că, în cursul judecăţii, instanţa poate dispune achitarea unui inculpat şi din motive care nu presupun o culpă a procurorului cu ocazia trimiterii în judecată.
Tocmai de aceea, explică CSM, "legiuitorul a reglementat dreptul la repararea pagubei-pentru faza de urmărire penală-exclusiv în favoarea persoanelor private de libertate sau cărora li s-a restrâns libertatea în mod nelegal, acţiunea în regres fiind obligatorie numai în cazul în care situaţia generatoare de daune a fost provocată cu reacredinţă sau din gravă neglijenţă".
Pe de altă parte, adoptarea unei asemenea reglementări ar crea un precedent periculos în sensul sancţionării judecătorilor cărora din varii motive, adesea neimputabile, le sunt casate sau desfiinţate hotărârile, mai precizează CSM.
"De asemenea, nu poate fi reţinut argumentul inserat în expunerea de motive în sensul că procurorul nu îndeplineşte condiţia independenţei. Un asemenea argument este în neconcordanţă cu dispoziţiile legii a cărei modificare se propune şi care prevede că procurorii numiţi de preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii", se mai arată în răspunsul CSM.
Pe de altă parte plenul CSM a dispus, în şedinţa din data de 26 martie 2009, sesizarea Ministerului Justiţiei cu o serie de propuneri de modificare şi completare a legii 303/2004, printre care şi aceea de introducere a unei cauze de suspendare din funcţie pentru magistraţi, şi anume în cazul în care a fost sancţionat disciplinar cu suspendarea din funcţie pe o perioadă de la o lună la 6 luni.
CSM susţine, de asemenea, la fel ca şi Consiliul legislativ, că achitările şi restituirile imputabile reprezintă un criteriu în evaluarea procurorilor.
Articol publicat pe NewsIn.ro
Comentariul dvs.!