Mihai Goțiu

Gabriel Resources sfideaza hotararile judecatoresti din Cazul Rosia Montana. EXCLUSIV: Pozitia ministrului Mediului, Korodi Attila

Gabriel Resources, compania listată la Bursa din Toronto care intenționează să exploateze aurul de la Roșia Montană, e de părere că aplicarea legilor românești este facultativă. Cel puțin în cazul ei. Asta rezultă din comunicatul de presă dat publicității ieri (15 aprilie 2014), după ce Tribunalul Suceava a respins definitiv recursul înaintat de RMGC (subsidiara Gabriel Resources în România) împotriva suspendării certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic. La rândul său, ministrul Mediului, Korodi Attila, susține că se va consulta cu juriștii în privința efectelor deciziilor judecătorești de ieri, dar că ”oricum, continuarea evaluării proiectului minier de la Roșia Montană în CAT mai are de așteptat”.

Gabriel pretinde ignorarea deciziei judecătorești

”Gabriel (Resources – n.a.) înțelege că suspendarea ADC (Archaeological discharge certificates/ certificatul de descărcare de sarcină arheologică – n.a.) nu ar trebui să ducă la suspendarea, încetarea sau întârzierea oricărui proces de autorizare care rulează în paralel și, în consecință, Comitetul de Analiză Tehnică (CAT) poate continua activitatea de evaluare tehnică a impactului asupra mediului a proiectului( minier – n.a.). Mai mult decât atât, suspendarea ADC nu afectează, anulează sau reziliază vreun drept pe care Societatea îl deține în prezent sau care a fost dobândit anterior, cu privire la proiect”, se arată în comunicatul publicat de Gabriel pe site-ul propriu .

Interpretarea departamentului de PR al lui Gabriel Resources este una sfidătoare atât la adresa legilor românești (și a aplicării lor), cât și la adresa autorităților și instituțiilor publice. Mai exact, suspendarea definitivă a certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic înseamnă că acesta NU produce efecte juridice, cel puțin până la finalizarea definitivă a procesului prin care se solicită anularea acestuia (estimat a se încheia în 2015). Cu toate acestea, Gabriel are pretenția ca membrii CAT să continue procedura de evaluare ca și cum certificatul ar produce efecte! Pentru a înțelege și mai bine situația trebuie spus că în lipsa unui certificat valid de descărcare de sarcină arheologică, exploatarea Masivului Cârnic (aflat pe lista Monumentelor Istorice de clasă A) este interzisă prin lege.

Continuarea de către CAT a procesului de evaluare a unui proiect în care se prevede expres exploatarea Cârnicului ar reprezenta o încălcare flagrantă a sensului hotărârilor judecătorești prin care certificatul de descărcare de sarcină arheologică este lipsit de efecte. Ar fi o ignorare și o încălcare a hotărârii judecătorești și de către membrii CAT.

Istoria certificatului de descărcare de sarcină arheologică

Povestea certificatului de descărcare a debutat la începutul anilor 2000. Atunci, fostul ministru al Culturii Răzvan Theodorescu (care se va regăsi ulterior în GIMPCRM, grup finanțat de către RMGC pentru a-i susține interesele) a epurat Comisia Națională de Arheologie (CNA) de membrii care își exprimaseră poziții critice în privința efectelor distructive pentru patrimoniu ale proiectului minier de la Roșia Montană. Cu o componență ”dedicată”, CNA a acordat un aviz favorabil pe baza căruia a fost eliberat un prim certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Cârnic. Acest prim certificat a fost anulat însă în instanță definitiv de către Curtea de Apel Brașov, în 2008, în motivarea de atunci arătându-se: ”Subsolul zonei prezintă un interes arheologic deosebit, fiind unul dintre cele mai mari centre miniere antice ale lumii romane descoperite […] Începerea unor lucrări miniere în zonă (activitate curentă cu folosirea inclusiv a explozibililor) ar conduce la alterarea vestigiilor arheologice supuse protejării […] Exploatarea unei părţi din Masivul Cârnic este incompatibilă cu obligaţia de protejare a galeriilor miniere romane descoperite în zonă. Integritatea lor ar fi afectată. Emiterea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din Masiv, doar pe considerentul că s-au identificat mai puţine vestigii ca în alte zone cercetate, sau că lucrările de conservare ar fi costisitoare, nu se justifică.”

Pe 24 septembrie 2010, pe ordinea de zi a CNA s-a aflat acordarea unui nou aviz favorabil companiei. În urma opoziției publice din săptămâna premergătoare ședinței, CNA a scos însă acest punct de pe ordinea de zi. Încălcându-se obligațiile legale privitoare la transparență, CNA  a organizat o nouă ședință în secret, pe 12 iulie 2011, eliberând avizul de care RMGC avea nevoie. Două zile mai târziu, pe baza avizului CNA, Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Alba a eliberat un nou certificat de descărcare de sarcină arheologică, menit să-l înlocuiască pe cel anulat definitiv de instanțele de judecată! La vremea respectivă, acest abuz al unor autorități publice a fost interpretat de către presa internațională de afaceri ca ”o schimbare de atitudine a guvernanților români în privința exploatărilor miniere”. Colaborat cu creșterea prețului aurului, interesul companiilor din domeniu pentru România a explodat. Barrick Gold a achiziționat un pachet important de acțiuni la Carpathian Gold (iar în declarațiile oficialilor companiei decizia trimitea expres la semnificația eliberării noului certificat de descărcare de sarcină arheologică), iar acțiunile European Goldfields (cu interese la Certej, preluată ulterior de Eldorado Gold) și Gabriel Resources au atins maximul istoric (de peste 8,5 dolari/acțiune). Acesta este certificatul de descărcare de sarcină arheologică suspendat ieri definitiv de către Curtea de Apel Suceava. Procesul de anulare a certificatului se desfășoară la Tribunalul Buzău, în eventualitatea (cea mai probabilă) a existenței unui recurs, urmând să fie finalizat în anul 2015. Tocmai pentru faptul că până la soluționarea definitivă a procesului de anulare, certificatul de descărcare de sarcină ar putea sta la baza unor acte favorabile companiei, acesta a fost suspendat. Orice interpretare în alt sens a deciziei de suspendare ar reprezenta o (nouă) încălcare a unei hotărâri judecătorești definitive.

Din punctul de vedere al companiei Gabriel Resources, interpretările abuzive ale hotărârilor judecătorești definitive nu ar fi însă ceva neobișnuit. ”Vedem cu tristețe că unele ONG-uri continuă să se opună cu fermitate dezvoltării economice și sociale a unei zone defavorizate din România prin lansarea unei serii de cereri fără acoperire împotriva proiectului și a autorizărilor legate de acesta. De-a lungul anilor, multe dintre aceste cereri au fost respinse ca nefondate de către instanțele de judecată române”, a declarat Jonathan Henry, președinte și CEO al Gabriel Resources, conform comunicatului amintit. În realitate, de-a lungul timpului, instanțele de judecată au anulat definitiv mai multe acte decisive (fiecare în parte) pentru proiectul minier: certificatul de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, Planul Urbanistic General (PUG) al localității Roșia Montană, ori certificatul de urbanism. De fiecare dată însă, autorități publice (direcții ale Ministerului Culturii, Consiliul local Roșia Montană sau Consiliul Județean Alba) au eliberat acte similare, care să le înlocuiască pe cele anulate definitv de către instanțele de judecată.

Această stare de fapt demonstrează că, pe de o parte, cererile opoziției au fost cât se poate de fundamentat
e și juste, iar pe de altă parte, că ne aflăm în fața unor încălcări grave a principiilor statului de drept (printre care se numără și respectarea hotărârilor judecătorești definitive) de către autorități publice. De asemenea, și declarațiile directorului executiv al lui Gabriel, referitoare la ”dezvoltarea economică și socială a unei zone defavorizate” sunt contrazise de realitate. Mai exact, Munții Apuseni sunt dintre zonele cele mai bogate în resurse alternative mineritului (zootehnie, turism, prelucrarea finită a lemnului etc.), lucru dovedit de dezvoltări similare din localități apropiate de Roșia Montană care nu au fost blocate prin declararea lor ca ”zone mono-industriale”. În același timp, după aproape 20 de ani de la începerea Afacerii Roșia Montană, compania nu a dovedit că este în stare să elaboreze un proiect legal de dezvoltare a zonei.

Korodi: ”Evaluarea în CAT mai are oricum de așteptat”

Contactat în această dimineață (16 aprilie) de către România Curată , ministrul Mediului, Korodi Attila, a declarat că se va consulta cu juriștii înainte de a emite un punct de vedere legat de recentele hotărâri judecătorești, poziția companiei Gabriel Resources și decizia continuării evaluării proiectului în CAT. ”Oricum, oricât ne-am dori să continuăm evaluarea în CAT e nevoie de o serie de studii independente suplimentare pentru a verifica datele din proiectul depus la Minister”, a declarat Korodi Attila. El a menționat că în timpul lucrărilor Comisiei Speciale a Parlamentului din toamna anului trecut au fost evidențiate o serie de probleme ale studiilor din proiectul minier, îndeosebi privitoare la permeabilitatea solului din Valea Cornii (unde proiectul minier prevede iazul de decantare). Studiile geologice suplimentare ar urma să fie finanțate de Ministerul Mediului și realizate de o comisie independentă. ”Din momentul constituirii acestei comisii, pentru realizarea studiilor, conform discuțiilor care au avut loc și în Comisia Specială, ar fi nevoie de o perioadă de cel puțin 4-6 luni, nu se pot face de pe o zi pe alta”, a mai spus ministrul, care a adăugat că o asemenea comisie nu a fost încă alcătuită.

În toamnă, premierul Victor Ponta i-a răspuns lui Moise Guran, într-o emisiune la TVR 1, că în cazul în care Legea Specială pentru Roșia Montană va fi respinsă de Parlament, avizul de mediu pentru proiectul minier va fi negativ. Korodi Attila a spus că nu a avut discuții în acest sens cu Victor Ponta, dar că o decizie a Parlamentului de respingere a Legii Speciale blochează posibilitatea schimbării cursului pârâului Corna (schimbare necesară pentru realizarea proiectului minier și care este vizată în proiectul legislativ în discuție). Proiectul de Lege Specială pentru Roșia Montană (denumită și Legea Roșia Montană 1) a primit aviz de respingere din partea Comisiei Specială și a căzut în Senat. Până în acest moment nu a intrat la vot în Camera Deputaților, care e camera decizională. Pe 10 decembrie 2014, Camera Deputaților a respins un alt proiect de modificare a Legii Minelor (Legea Roșia Montană 2). Primul proiect de modificare a Legii Minelor cu dedicație pentru Roșia Montană (Legea Greblă-Rușet, sau Legea Roșia Montană 0) a trecut de Senat încă din 2010, dar în urma opoziției publice nu a intrat la vot în Camera Deptaților. În fine, în ultima săptămână, oficiali guvernamentali au adus în discuție un alt proiect de modificare a Legii Minelor, care ar trebui să intre în procedură de urgență și care, conform declarațiilor oficiale, ”nu ar avea legătură cu Roșia Montană”. Declarațiile similare au fost făcute însă și în toamna trecută. Mai mult, asemenea declarații ar institui din nou caracterul de excepție de la cadrul legislativ general a proiectului de la Roșia Montană (ar fi o Lege a Minelor care NU se referă și la proiectul minier de la Roșia Montană).

Comunicatul Gabriel Resources de ieri vine în contextul câștigării de către opoziție a două procese într-o singură zi (pe 15 aprilie 2014): suspendarea definitivă a certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic și anularea (cu posibilitate de recurs) a deciziei de mediu emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu în favoarea companiei. Mai multe amănunte și detalii despre semnificația acestor hotărâri judecătorești puteți citi pe România Curată (aici) .



Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Gabriel Resources sfideaza hotararile judecatoresti din Cazul Rosia Montana. EXCLUSIV: Pozitia ministrului Mediului, Korodi Attila

  1. victoras

    Daca acesti indivizi se cred in ograda lor pe pamantul Romaniei, atunci sa-i scoatem in afara legii si afara din tara. Nu avem nevoie de acesti excroci care sa ne distruga vestigiile arheologice, sa ne fure bogatiile subsolului, sa ne otraveasca apusenii. SA PLECE DEFINITIV DIN ROMANIA SI SA UITE DE TARA NOASTRA, NOI NU NE DAM TARA STRAINILOR
    RUSINE, GOLANILOR DIN RMGC SI LICHELELOR POLITICE CARE I SUSTIN

    Reply
  2. Corina

    Nu se poate sa le dea o amenda sau sa fie dati din nou in judecata pentru asta? Si sa fie obligati sa dea o dezmintire. N-am citit tot articolul, dar in definitiv sfideaza legea si autoritatea.

    Reply
  3. ionel

    Proiectul Rosia Montana este o mare teapa. Ganditi-va dragi romani ca ne ramane CIANURA adica OTRAVA pentu aer, sol, apa. Statul canadian plateste milioane de dolari canadieni pentu inghetarea panzei de apa freatice la o asemenea exploatare lasata de Gold Corporation. Cine garanteaza ca nu va fi o catastrofa acolo in conditiile in care natura este tot mai capricioasa? Gold Coporation nu are bani pentru a plati tot ce promite (o mare parte din sursa lor de finantare este atragerea de fonduri de la bursa, iar bancile serioase nu finanteaza asemenea proiecte).. In plus pretul aurului este in scadere, iar costul carbuantilor si al energiei este in crestere deci previziunile canadienilor nu vor fi realizate cu siguranta! Canadienii sunt cu morcovul in fund ca au cheltuit banii actionarilor pe publicitate si mituierea politicienilor, functionarilor si ziaristilor iar pretul actiunilor a scazut mult.

    Cititi „Confesiunile unui asasin economic” de John Perkins si o sa aflati de Chevon si Bechtel care si-au varat coada in tari de mana a treia! Tipul care a scris catea este un american care a lucrat in lumea afacerilor dubioase si “s-a pocait”. O multime de politicieni americani erau in consiliile de administratie a acestor firme. De ex: Geoge Schultz fost ministru al apararii si George Bush senior Presedintii unor state au incercat sa se opuna americanilor si pana la urma “au murit intamplator” in accidente. Vezi: Panama si Ecuador. In Ecuador intr-o zona virgina era un trib de indieni care nu voiau sa plece de acolo. La un moment dat a venit o fundatie umanitara sa-i ajute cu alimente si haine ca vezi Doamne erau saraci. Se pare ca in alimente le-au pus tot felul de otravuri si s-au imolnavit. Tot ei le-au construit spitale si dupa aceea i-au convins sa plece de acolo ca apa ea otravita si de aceea se imbolnaveau. Si imediat dupa ce au plecat au venit baietii destepti sa foreze ca binenteles zona mustea de petrol.

    Reply
  4. hans hedrich

    GR ii minte pe investitori cu privire la efectele juridice ale ultimelor hotarari judecatoresti ca sa nu le cada actiunile pana aproape de ZERO dolari si drept urmare sa nu fie sistate tranzactiile la bursa din toronto. in aceasta situatie ar trebui sa se sesizeze insasi OSC (ontario securities commission) pentru incalcarea art. 125-127 a regulamentului de listare si raportare a firmelor tranzactionate la bursa, dar NU o face intentionat, pt ca intr-o situatie asemanatoare cu cea a GR se afla multe alte firme „junior” din minerit care vand proiecte iluzorii ambalate in multa abureala.
    daca OSC ar lucra corect, ar distruge o parte din piata de estimativ 80 de miliarde de dolari cat reprezinta valoarea firmelor de minerit listate la toronto stock exchange.

    iata cum in canada statul de drept cade prada intereselor economice. traditia canadiana, colonialista si de exploatare a resurselor cu orice pret, isi spune cuvantul.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *