Priviți cu atenție fotografia de mai jos. A fost surprinsă la sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul unei excursii de monitorizare a Grupului Ecologic de Colaborare (GEC) Nera în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița. E vorba de un podeț suspendat peste râul Nera. Un podeț pentru care ai nevoie însă de o anumită doză de adrenalină pentru a te încumeta în traversarea lui. De ce? Pentru că administratorului Parcului nu a găsit resursele necesare să cumpere sau să facă rost de câteva scândurele pentru a le înlocui pe care distruse de trecerea timpului în primii metri ai podețului pe care poți intra doar suspendat de cabluri! Dacă se întâmplă cumva să nu știți, administratorul Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița este RNP Romsilva. Cea care exploatează sute de mii de metri cubi de lemn (doar) din parcurile naționale ale României!
Aceeași Romsilva care, în aceste zile, pune presiuni incredibile, la limita legalității pentru aprobarea unui Plan de Management care să le permită ca în următorii cinci ani să taie pădure din 60% din suprafața parcului! Aceeași Romsilva care invocă interesele comunităților, dar care nu găsește, din tonele de lemn exploatat, câteva scândurele cu care să repare un podeț suspendat peste Nera, folosit deopotrivă de localnicii risipiți pe dealurile și în poienele de pe malurile râului și de turiștii care, la o adică, ar ajuta la dezvoltarea zonei…
De rupi cu totul codrii nu-ți mai rămâne nicio rămurea să faci o scândură din ea… Încercați să vă imaginați cum traversează primii metri ai podețului suspendat localnicii de la 60-70 de ani în sus, care mai au și niște sarsanale în mâini. Și cică celor de la Romsilva le pasă de comunități!
500.000 de mc de lemn se exploatează în fiecare an din pădurile din județul Caraș-Severin, conform surselor RC. În Caraș-Severin se găsesc două Parcuri Naționale: Cheile Nerei și Semenic
***
Citește și:
Doamnă ministru Cristiana Pașca Palmer, nu nouă trebuia Ministerul Mediului să ne trimită o adresă, ci procurorilor DNA!
Zile decisive pentru salvarea pădurilor din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. Romsilva și-a intensificat presiunile pentru un plan favorabil drujbelor
ALERTĂ! Astăzi se votează pentru masacrul pădurilor din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița! Incredibilă serie de presiuni și abuzuri marca Romsilva
Cine îl minte pe ministrul Mediului (documente). Și cum și-a schimbat Romsilva strategia, după ce RC i-a dezvăluit planul de făcut praf pădurile din Parcul Național Cheile Nerei
DOVADA FOTO: Ce se întâmplă când Ministerul Mediului merge ”pe mâna” Romsilva. VEZI cum se distruge Parcul Național Cheile Nerei
***
Fotografii din excursia de monitorizare a stării mediului făcută de GEC Nera la sfârșitul săptămânii trecute, în colaborare cu Asociația DELIBLATIKA din Serbia. Mai multe imagini aici (click)
Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul „Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.
De podeț trebuia să se îngrijească glorioasa Administrație a Parcului. Care luptă din răsputeri să țină cât mai jos procentul de zonă de protecție strictă + integrală.
Ca să evite conflictele cu Romsilva și proprietarii privați și care administrație pretinde că principala problemă a parcului e braconajul. Din moment ce obediența prostească nu este trecută între impacturile antropice, este posibil să aibă dreptate.
Și mai e ceva cineva care le strică armonia cu „factorii interesați” și „comunitățile locale”: presa, mai puțin ONG-urile, și mai ales marele dușman cu ochi de Argus: GoogleEarth.
În rest, ședințele de consilu consultativ și ale consiliului științific (croit pe măsură: Merci Academia Română !) s-ar desfășura la limita dintre chef și partuză.
Primaria comunei Sasca Montana trebuie sa se ocupe de acest podet pentru ca este pe teritoriul satului Sasca Romana
Si sa-mi fie cu iertare o intrebare „prosteasca” sau cum vreti s-o numiti: primarul satului si chiar satenii nu aveau in gospodarii fiecare cate o bucata de lemn sa repare podetul ? Daca am astepta mai putin cu „mana intinsa” la cei carora prea putin le pasa de noi, si am pune mana sa facem ceva pentru noi(daca pentru altii nici nu ne trece prin gand), lucruri marunte ca acest podet care poate fii reparat in cel mult 30 de minute, cu efort minim si de munca si de materiale, multe lucruri s-ar mai misca in tara asta. In localitati mici unde primarii au mobilizat oamenii treburile au inceput sa se miste, localitatile au inceput sa prospere.
@ mariana: iar dacă, Doamne feri, mâine cade cineva de pe podul ăla, cine răspunde?
cine face un asemenea pod își asumă și responsabilitatea siguranței lui și o primărie nu se poate apuca să facă un pod de capul ei în zona de administrare a altcuiva: și dacă dă 1.000 de lei pentru asta (și o să ziceți că e suma mică), mâine se trezește cu procurorul la ușă pt. deturnare de fonduri
http://zhd.ro/eveniment/politica-administratie/romania-o-tara-bananiera-in-ue-prime-nesimtite-la-directia-silvica-hunedoara-unde-sefii-si-au-umplut-desagii/#comment-4950
In Caras-Severin sunt 4 parcuri nationale (Semenic-Cheile Carasului, Cheile Nerei-Beusnita, Domogled, Retezat) si un parc natural (Portile de Fier). Pe o harta a judetului, se poate observa ca aceste parcuri ocupa o mare parte din suprafetele de padure din Caras-Severin. Si cu toate astea, se taie masiv lemn. Zilnic trec prin Resita masini incarcate de busteni, care nu pot proveni decat din zona Semenic. Directia Silvica este stapanita politic, de foarte multi ani, iar la Agentia pentru Protectia Mediului s-au schimbat 5 directorii in ultimii doi ani. WWF Romania are un birou puternic la Resita, dar pe langa ei si pe langa ONG-urile locale este nevoie si de o sustinere nationala. Multumim Mihai Gotiu!
Avem mediul pe care-l merităm. Și ONG-urile, la fel de puternice (implicate în proiecte din care au luat BANI, inclusiv prin colaborări cu Marele Rău – RNP). Politicieni care n-au nici o idee despre ce este mediul. Comunități locale atât de sărace și înapoiate, încât orice acțiune de „conștientizare” capătă o anumită doză de penibil.
Ducerea, de bine de rău, la 54% a zonelor aflate sub incidența unui regim de protecție cât de cât chiar este, în condițiile date, o reușită.
Restul este (se pare) trezirea ONG-urilor. Și asta poate fi contabilizată ca fapt pozitiv în dreptul celor de la Nera.