Catiusa Ivanov

Exploatarea gazelor de șist, nocivă pentru mediu și pentru economie. Citește opiniile expertului Deborah Rogers, exprimate într-o conferință în România

Dr. Deborah Rogers (vezi și prezentarea de la final), consultant financiar şi fondator al Energy Policy Forum, o organizaţie care studiază politica şi problemele financiare din jurul gazelor de șist şi a energiei regenerabile, a ținut joi o conferință la București pe tema industriei gazelor de șist. Prelegerea s-a bazat atât pe expertiza profesională, cât și pe experiența americană, Deborah Rogers locuind într-un oraș din Texas unde se exploatează gaze de șist. Cu această ocazie, Deborah Roger a arătat că exploatarea gazelor de șist este o soluție pe termen scurt, care necesită investiții foarte mari, iar pentru autoritățile publice exploatarea este o afacere păguboasă, încasările din taxe și impozite fiind mai mici decât alte cheltuieli publice pe care aceste dezvoltări le generează.

Principalele afirmații făcute de Deborah Rogers în cadrul conferinței de la București:

  • Companiile care exploatează gazele de șist sunt nesănătoase din punct de vedere financiar, cifra de afaceri a acestora scăzând între 2012 și 2013;
  • Industria de țiței și gaze de șist a generat în SUA în 2011, 181.000 de locuri de muncă – aceasta industrie generând 45% din totalul de energie electrică; industria de energie regenerabilă a generat în același an 183.000 de locuri de muncă – aceasta industrie furnizând 15% din totalul de energie electrică, deci industria de energie regenerabilă generează mai multe locuri de muncă;
  • Companiile care se ocupă de explorarea gazelor de șist supraestimează rezervele de gaze de șist, iar în baza acestor estimări iau de multe ori împrumuturi de la bănci;
  • Sumele încasate de autorități din taxe și impozite pentru această industrie sunt mult mai mici decât cheltuielile pentru întreținerea și dezvoltarea drumurilor distruse pentru exploatarea acestei resurse.„De exemplu, în Texas, se încasează din taxe și impozite 3,6 miliarde de dolari, iar daunele rezultate din distrugerile drumurilor sunt estimate la 4 miliarde dolari. În North Dakota se încasează 3,3 miliarde dolari, iar daunele sunt estimate la 7 miliarde dolari. În Pensylvania se încasează 405 milioane dolari, iar daunele sunt estimate la 3,5 miliarde dolari”;
  • Există beneficii din exploatarea gazelor de șist, însă pe termen scurt. Astfel, dintr-un puț în primul an se obține o cantitate mare de gaz, iar în primii 4 ani cantitatea scade foarte mult, iar exploatarea nu mai devine rentabilă. „De exemplu, în City of Fort Worth, în 2008, autoritățile încasau 50 milioane de dolari din exploatarea gazelor de șist – taxe și impozite – fiind deschise 44 de puțuri. În 2012 se încasau doar 23 milioane dolari, fiind deschise 397 de puturi. La început toată lumea se gândea ca sondele vor dura mult mai mult”;
  • În SUA gazul este foarte ieftin, iar șansa acestor companii ar fi piața de export unde și-ar putea vinde marfa la un preț de până la 3-4 ori mai mare. „Înainte, când piață era jos, companiile își puteau permite să închidă puțurile, acum nu mai pot face acest lucru din cauza ratelor mari la bănci, împrumuturi luate cum am spus din supraevaluarea zăcămintelor”;
  • Bazat pe experiența personală, Deborah spune că în orașul său, de când se exploatează gazele șist, a crescut poluarea și gazele cu efect de seră, facilitățile de prelucrare a gazelor fiind principalii poluatori, a scăzut prețul proprietăților și nu s-a găsit o soluție pentru ecologizarea și refolosirea terenurilor unde s-au făcut aceste exploatări, puțurile fiind abandonate.
  • În ceea ce privește poluarea apei, sunt foarte multe dovezi, deși companiile nu recunosc asta.

***

Moratoriu pentru exploatarea gazelor de șist

După prelegere, s-a organizat o dezbatere publică la care au partcipat Andrea Paul (deputat PDL), Gabriela Creţu (senator PSD) și Nicuşor Dan (preşedintele Asociației Salvați Bucureștiul).

Andrea Paul a declarat că ar fi de acord cu introducerea unui moratoriu privind interzicerea exploatăraii și explorării gazelor de șist și că deocamdată România nu este pregătită moral să ia o decizie în ceea ce privește acest subiect. Aceasta a spus că decizia privind exploatarea gazelor de șist trebuie lăsată generațiilor viitoare.

Nicuşor Dan a prezentat litigiile pe care comunitățile locale din România le au cu autoritățile centrale privind interzicerea prin hotărâre de consiliu local a explorării/exploatării gazelor de șist pe teritoriul anumitor comune din Bârlad și Vaslui. Deocamdată aceste procese se judecă, cel mai probabil sentințele urmând a fi date în 2015 (detalii aici).

***

Cine este Deborah Rogers

deborah rogers conf gaze de sist bucuresti

Potrivit informațiilor prezentate de Fundația Friedrich Ebert, Deborah Rogers (foto, prima din stânga, în timpul conferinței de la București) şi-a început cariera financiară la Londra, lucrând pentru un fond de investiții. După întoarcerea sa în SUA a lucrat consultant financiar pentru multe firme mari de pe Wall Street, cum ar fi Merrill Lynch și Smith Barney.

A fost membru al Comisiei Enquette pentru Creștere, Bunăstare și Calitatea vieții » a Bundestag-ului german (din ianuarie 2011 până în iunie 2013). Actualmente, este senior fellow a Grupului de Cercetări Societățile post-creștere din cadrul Universității Schiller din Jena (Germania), fondat de Consiliul German pentru Cercetare.

Din 2013, Deborah Rogers face parte pentru o perioadă de trei ani din comisia consultativă federală pentru U.S. Department of Interior’s U.S. Extractive Industries Transparency Inițiative (USEITI). În mai 2013, ea a fost invitata Comisiei pentru Energie și Resurse Naturale a Senatului SUA. De asemenea, a participat la grupul de lucru a Energy Information Administration (EIA) a Departamentului SUA pentru Energie.

În iunie 2013, ea a vorbit despre economia gazelor de șist în faţa Delegației Parlamentare Europene a NATO. În 2014, Deborah Rogers a participat la simpozionul Consiliului pentru Relații Externe a Băncii Mondiale si a ținut o prezentare la Planetworkshops, în Franța. Este membră a board-ului Earthworks. Este fondatoarea Energy Policy Forum, un think-tank dedicat politicilor si analizelor financiare cu accent special pe gazele de șist, petrol nisipos si energie regenerabilă.

De asemenea, Deborah Rogers ţine prelegeri pe tema gazelor neconvenționale şi a economiei gazelor la diverse universități şi forumuri. A publicat o serie de articole despre anomalia financiară a gazelor de șist în New York Times, Rolling Stone Magazine, PBS’s Need To Know, London’s Guardian, Tokyo’s Sankei şi Mexico City’s Indigo.

***

Dr. Deborah Rodgers a venit în București la invitația Fundației Friedrich Ebert, conferința și dezbaterea fiind organizată în colaborarea cu Societatea Academică din România (SAR), Active Watch, Mai Mult Verde, Mining Watch România, WWF, CRIES si Asociația Salvați Bucureștiul.

***

”Global Frackdown”: proteste împotriva exploatării gazelor de șist în țară și în diaspora

O coaliție de ONG-uri organizează sâmbătă, cu ocazia Zilei Internaționale Împotriva Fracturării Hidraulice, mai multe proteste împotriva fracturarii hidraulice și a Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (Transatlantic Trade and Investment Partnership – TTIP). Protestele împotriva fracturării hidraulice vor avea loc în orașele  București, Cluj, Brasov, Timişoara, Iași, Ploieşti, Sibiu și Piatra Neamț.

Protestul din București va avea loc în Piața Universității – zona cu statui. Tot la Universitate, în Parcul de lângă Colțea, va avea loc un protest GreenPeace pe aceeași temă.

Mai multe informații despre protestele din țară: ClujBraşov,TimişoaraIașiPloieştiBraşovPiatra NeamțSibiu și din diaspora: MilanoParisMadridBruxellesLondra.(click pe oraș pentru oră și loc)

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

8 thoughts on “Exploatarea gazelor de șist, nocivă pentru mediu și pentru economie. Citește opiniile expertului Deborah Rogers, exprimate într-o conferință în România

  1. Stefan Bragarea

    Sunt stupefiat de apariția acestui material pe un portal de calitate atât de bună. Dna CATIUȘA IVANOV – pe care o suspectez după nume de aderență la interese pro-ruse – citează argumentele economice emise de către dna D. Rogers, care pot fi imediat demontate:
    1. Calitățile financiare ale companiilor care exploatează gaze de șist este o problemă a contractului. Dacă acesta va fi prost alcătuit, prospectarea/exploatarea vor fi prost declanșate. Oricum, în acest moment și în România, se pune numai problema prospectării și nu a exploatării. We have to know our game!
    2. Industriile energiilor regenerabile sunt TOATE criticabile, ca orice exploatare industrială, la fel și exploatarea gazelor de șist. Subvenționările aferente le fac încă mai neatractive.
    3. Încă o problemă de contract; supraevaluarea rezervelor de către companiile implicate este problema lor.
    4. Sunt sincer curios ce drumuri vor fi distruse în România datorită prospecțiunilor menționate!
    5. Modul de finanțare al prospectării/exploatării este problema companiilor implicate, nu un argument împotriva prospectării/exploatării. Estimarea rezervelor este tot problema acestor companii.
    6. Stabilirea redevențelor și a penalităților pentru pagube sunt probleme de contract. Se solicită redevențe acoperitoare și se stabilește cum se evaluază pagubele și cum se achită. Nu există exploatare lipsită de riscuri.
    7 Termenul pentru care exploatările realizează beneficii este – din nou – evaluat de către compania care exploatează.
    8. Prețurile gazului metan în SUA și în Europa sunt mult diferite și nu pot fi comparate. Înțeleg că un expert ECONOMIC provenit din SUA va încerca să favorizeze importul din SUA, dar – ca cetățean european – sunt mefient.
    9 Experiențele personale ale dnei Rogers sunt subiective și deci neinteresante.
    Pentru administratorii site-ului – mi se pare mult mai interesant să o lase pe dna Ivanov să își continue operațiunea de intoxicare propagandistică în Rusia, unde îi este locul.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ stefan bragarea:
      dacă am aprobat acest comentariu, care încalcă regulile elementare ale dialogului prin atacuri la persoană, e pentru a putea vedea și restul cititorilor ”calitatea” argumentelor și a argumentării;
      mai întâi: Catiușa Ivanov este reporter și e relatat de la o conferință publică ceea ce s-a spus la acea conferință; dacă aveți ceva cu argumentele doamnei Rogers, puteați participa la conferință și să discutați acolo – conferința a fost anunțată inclusiv pe acest site;
      mai apoi:
      1. calitățile financiare ale companiilor extractive sunt o problemă a statului – pentru că sunt prea multe exemple (din toate domeniile extractive) în care companiile s-au evaporat și au lăsat mizeria (de zeci și sute de milioane de dolari sau euro) să fie curățate din bugetele publice; deși aveți pretenția că știți despre ce vorbiși, constat că nu vă referiți decât la două etape: prospecțiune și exploatare; ei bine, există trei etape: prospecțiune, explorare și exploatare: vă las bucuria de a căuta singur diferențele (și importanța diferențelor);
      2. să o lăsăm mai moale cu relativizarea: grupul interguvernamental care își desfășoară actvitatea sub egida ONU, și care fost distins cu premiul Nobel pt Pace în 2007, a publicat în acest an un nou raport (bazat pe peste 9.000 de studii științifice) în care se arată cât se poate de clar că ori trecem pe energie regenerabilă ori am terminat-o cu Pământul ăsta – or fi și ONU vândut rușilor bag seama; și, da, e scumpă, pe termen mscurt și mediu trecerea la energie regenerabilă, dar profitabilă pe termen lung, pentre că, după investițiile inițiale, costurile conexe sunt mult mai mici decât cele ale producerii energiei pe bază de fosili; iar subvenționarea e o tâmpenie – știu că marilor industrii energofage nu le convine situația (și de-asta și fac scandal în Germania), dar atâta timp cât fac profit din utilizarea energiei, e cazul să și plătească factura în mod corect;
      3. din nou, supraevaluarea resurselor nu e doar o problemă a companiilor: beneficiile (teoretice) ale statelor se bazează pe durata unei exploatări (taxe, impozite, redevențe etc.); în condițiile în care condițiile extractive (de orice tip) presupun afectarea resurselor care se pot folosi în alte scopuri (apă, terenuri etc.) e necesar să evaluezi din start cât poți câștiga, pentru a ști dacă merită prin raportare la ce pierze;
      4. e vorba de drumurile care se construiesc special pentru dezvoltările industriale și care, fiind vorba de infrastructură, se construiesc din fonduri publice, nu ale companiilor (că nu se întâmplă ca resursele să fie taman lângă drumurile existente, și chiar dacă ar fi așa, costurile de întreținere/reparații a drumurilor existente cresc datorită creșterii traficului – de cele mai multe ori, utilitatea acestor drumuri nou construite dispare după încetarea exploatării (apropo de necesitatea cunoașterii exacte a resurselor și a duratei reale) – exemplul cel mai bun e cazul Nokia de la Cluj, unde s-au cheltuit zeci de milioane de euro din fonduri publice pentru infrastructură și după doi ani, Nokia a spus ”la revedere” (din fericire, pe aceeași platformă, fiind în apropierea unui oraș mare, s-au relocat alte activități industriale, situație care nu e similară însă în cazul industriilor extractive, unde, după închidere, nu mai are nimeni nevoie de drumurile alea)
      5. modul de finanțare este, din nou, o problemă generală, pentru că băncile și fondurile de investiții au prostul obicei de a nu suporta riscurile, ci de a le transfera (prin dobânzi, comisioane crescute etc.) asupra celorlalte afaceri care sunt funcționale – asta e practica, nu teoria, iar ce s-a întâmplat în 2008 a arătat că asta e realitatea – din cauză căderii unor sectoare au plătit celelalte și bugetele publice;
      6. da, nu există exploatare lipsită de riscuri – e singurul lucru corect pe care îl spuneți – și e absolut normal să fie cunoscute înainte, iar acestea să fie asigurate (în conturi în care au acces doar statele) anterior începerii exploatărilor – că la câte zeci de miliarde de dolari au de recuperat statele din toate colțurile lumii de pe urma companiilor care s-au cărat e bine să fi prevenitor
      7. dacă termenul exagerat ar fi doar problema companiilor n-ar fi bai, dar, după cum am arătat mai sus, nu e doar problema lor) ; din nou practica arată că afacerile de genurile astea sunt supraevaluate – că cel mai mare câștig e, de fapt, de pe bursă; din nou practica arată că, cu puțin timp înainte de a se afla care e termenul real și cantitatea exactă a resurselor, așadar, înainte de a se prăbuși prețul acțiunilor, cei mai importanți acționari și principalii manageri se retrag din afacere cu profituri de sute de milioane, dacă nu miliarde de dolari (de la celebra schemă Enron, la țeparii autohtoni de la Regal Petroleum avem sute de astfel de exemple);
      8. corect, prețul nu poate fi comparat; dar în sens invers: condițiile de exploatare din Europa (densitate de populație, climă, rețea hidrografică etc.) vor duce la un preț mult mai ridicat în Europa decât în SUA (e și motivul pentru care firmele americane s-au cam retras din Polonia după entuziasmul inițial)
      9. pot cel mult să zâmbesc

      Reply
  2. Stefan Bragarea

    Domnule Goțiu
    Sper că vă dați seama ce ar însemna – ca spațiu – să deschidem o polemică pe această temă; pentru debut
    încercați eventual să citiți articolele publicate de către dl. Crânganu pe Contributors..
    Argumentele dvs. sunt total neconvingătoare, atunci când nu sunt eronate.
    În același timp îmi cer scuze pentru momentul de iritare. Mea culpa, mea maxima culpa…și 9. este minunat că zâmbiți!

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Stefan Bragarea:
      1. scuzele trebuie să i le adresați reporterului, că fără munca lui, nu aveați de unde să știți ce s-a spus și ce s-a discutat la conferință, indiferent dacă sunteți sau nu de acord cu ce s-a afirmat acolo;
      2. cât despre ce spune d-nul Crânganu am citit o vreme, apoi m-am plictisit: pretenția asta că cineva știe exact ce se întâmplă la 3.000, 4.000 ori 5.000 de metri sub pământ, ce reacții și ce procese se produc mă face, într-adevăr, să zâmbesc – deocamdată, tot ce se poate cuantifica și măsura sunt efectele care se produc la suprafață, că astea se constată pur și simplu și sunt de mai multe feluri (de la contaminarea puțurilor de apă, și aici vorbim de rapoarte ale Agenției Americane de Mediu – e drept, le-au făcut publice doar după 8 ani de exploatări și după ce au pierdut procese în instanță și până la încălcarea/respectarea unor drepturi civile elementare ale localnicilor din zonele vizate)

      Reply
  3. Stefan Bragarea

    Domnule Goțiu
    Nu particip la conferințe de acest gen; particip la dezbateri – în situația de față nu a fost reprezentată compania Chevron.
    Am înțeles; scuze drei Katiușa Ivanovna.
    Referitor la dl. Crânganu este limpede că vă obosec opiniile specialiștilor. Culmea este că emiteți păreri tehnice…
    În rest, răspunsul dvs. confirmă apăsat opiniile mele.
    Vă urez o seară plăcută!

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Stefan Bragerea:
      1. și care e problema că a lipsit Chevron? le-a interzis cineva să participe; verificați un lucru și o să aveți o surpriză: la toate conferințele, dezbaterile de acest gen, organizate de societatea civilă, poate participa oricine; la conferințele, dezbaterile organizate/finanțate de vreo companie extractivă (și nu mă refer doar la cele din domeniul gazelor de șist), în majoritatea cazurilor ești acceptat doar dacă ești pe listă; oare cine de argumentele cui îi e frică;
      2. da, mă obosesc argumentele specialiștilor atunci când își depășesc competențele și se apucă să vorbească despre motivațiile opozanților și alte asemenea ”specialisme”

      Reply
  4. Andrei Nedelcu

    Interesant cum o persoana care are afaceri in industria branzeturilor, deci are nevoie de vaci, vacile de teren este pusa sa ne explice daca industria extractive este buna sau nu…. tare interesant, ma intreb de unde pana unde are aceasta doamna experienta in industria extractive nu de alta dar:”Deborah Lawrence Rogers began her financial career in London working in investment banking. Upon her return to the U.S., she worked as a financial consultant for several major Wall Street firms, including Merrill Lynch and Smith Barney. Ms. Rogers then struck out on an entrepreneurial venture in 2003 with the founding of Deborah’s Farmstead, an artisanal cheese-making operation, and quickly established the company as one of the premier artisanal dairies and cheese makers in the U.S., the cheese having won several major national awards” http://energypolicyforum.org/about-us/deborah/ Ia sa vedem cum mai fabuleaza aceasta doamna specialist in ………branzeturi si analista financiara despre ….. gazele de sist. ”Sumele încasate de autorități din taxe și impozite pentru această industrie sunt mult mai mici decât cheltuielile pentru întreținerea și dezvoltarea drumurilor distruse pentru exploatarea acestei resurse.“De exemplu, în Texas, se încasează din taxe și impozite 3,6 miliarde de dolari, iar daunele rezultate din distrugerile drumurilor sunt estimate la 4 miliarde dolari. Sa radem impreuna…… uitati ce declara Texas Department of Transportation ”As new fields are developed and the energy company-realted traffic increases, many farm-to-market roads in East and South Texas have been badly damaged, and affect such a large number of roads, that despite the supposed higher revenues earned by the state, the Texas Department of Transportation claims that it does not have the funds to make the necessary repairs. In fact it estimates that the cost of maintaining and repairing the roads use by tankers and trucks travelling to and from the oil fields is around $1 billion a year.” deci costuri de 1 milliard pe an nu de 4 miliarde cat inventeaza specialist lui …. cascaval …… castig pentru statul Texas 3 miliarde USD. http://oilprice.com/Latest-Energy-News/World-News/Lacking-Funds-for-Repairs-Texas-to-Convert-Roads-into-Gravel-Paths.html Intrebarea mea este urmatoarea , Cine a suportat costurile aducerii acestei doamne in Romania, si sa ne spuneti si noua cat a costat .

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *