România Curată a intrat în posesia mai multor documente care prezintă strategia prin care Gabriel Resources, avocații și susținătorii companiei încearcă fie să resusciteze proiectul respins de societatea civilă (dar și de Parlament), fie să dobândească avantaje importante în eventualul arbitraj internațional. În acest sens, eforturile companiei se concentrează pe scoaterea localității de pe lista monumentelor istorice (LMI), așa cum a fost aceasta realizată în 2010. Acțiunile se desfășoară atât în instanțele judecătorești, dar și cu sprijinul unor funcționari publici din direcțiile și instituțiile subordonate Ministerului Culturii. Mai exact, în decembrie 2014, compania a dat în judecată Ministerul Culturii pentru a anula clasificarea ca monument istoric a Roșiei Montane în ansamblul ei, iar avocații companiei au obținut astfel suspendarea procesului de anulare a certificatului de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, obținut în mod abuziv în 2011. Pentru a avea succes în aceste demersuri, compania are nevoie însă și de sprijinul funcționarilor din instituțiile Ministerului Culturii. Iar documentul în posesia căruia a intrat România Curată (o scrisoare a Direcției Județene pentru Cultură Alba către Institutul Național al Patrimoniului și Ministerul Culturii) dovedește că are acest sprijin!
Simplificată, schema arată așa: Prima fază: RMGC dă în judecată Ministerul Culturii; Faza a 2-a: RMGC se folosește de procesul cu Ministerul Culturii pentru a amâna anularea certificatului de descărcarea de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic; Faza a 3-a: Direcțiile Ministerului Culturii depun eforturi ca RMGC să câștige procesele! Se le luăm pe rând.
***
Prima fază: RMGC dă în judecată Ministerul Culturii
În raportul de activitate referitor la activitatea din ultimele luni ale anului 2014 (dat publicității pe 12 martie), Gabriel Resources își anunță acționarii că a deschis o acțiune la Curtea de Apel București, prin care contestă validitatea Listei Monumentelor Istorice (LMI) elaborată de Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului în anul 2010, pe motiv că aceasta extinde în mod substanțial (fără justificare legală) regimul de protecție aplicabil anumitor monumente în perimetrul proiectului, în comparație cu lista din 2004. Prima înfățișare este programată pentru 24 martie 2015.
”Of particular note is that on December 10, 2014, RMGC initiated a legal action before the Bucharest Court of Appeal challenging the validity of a List of Historical Monuments approved by the Ministry of Culture and National Institute of Patrimony in 2010 („2010 LHM”). RMGC has contested the validity of the 2010 LHM on the basis that it substantially extends (without legal justification) the protection regime applicable to certain monuments within the perimeter of the Project, as compared to a 2004 list. The first hearing of this claim is scheduled for March 24, 2015, and its outcome will have some bearing on a number of other legal challenges to certificates and permits held by the Project.” (aici)
Faza a 2-a: RMGC se folosește de procesul cu Ministerul Culturii pentru a amâna anularea certificatului de descărcarea de sarcină arheologică pentru Cârnic
Ceea ce scrie în raportul de activitate nu reprezintă, însă, o noutate. În luna februarie a acestui an, RMGC a obținut suspendarea judecării procesului care avea loc la Buzău legat de anularea certificatului de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic, eliberat în iulie 2011, după ce precedentul certificat fusese anulat definitiv de către instanțele de judecată. Nu insist asupra modului abuziv în care s-a eliberat noul certificat, ci doar reamintesc că a acesta a fost momentul în care au început mișcările de protest în mai multe orașe din țară (în vara și toamna lui 2011), amplificate în anii care au urmat atât în cazul Roșia Montană (Toamna Românească), dar și ca model și inspirație pentru alte mișcări civice.
Suspendarea a fost justificată de casa de avocatură Țucă, Zbârcea și Asociații (care reprezintă RMGC) exact prin deschiderea procesului de la Curtea de Apel București. ”Prezumția de legalitate de care se bucură în acest moment prevederile Listei 2010 în privința regimului juridic aplicabil galeriilor din Masivul Cârnic poate avea un rol hotărâtor în rezultatul judecății asupra efectelor cererii de anulare a efectelor Certificatului nr. 9/2011”, se arată în întâmpinarea celor de la Țucă, Zbârcea și Asociații (întâmpinarea, integral aici).
Legat de întâmpinarea avocaților RMGC sunt de menționat două aspecte:
– precedentul certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic a fost anulat definitiv în 2008, când era valabilă LMI din 2004 (așadar nu modul în care monumentele din Roșia Montană sunt clasificate în LMI a fost argumentul pentru anularea certificatului);
– în toamna lui 2013, aceeași casă de avocatură a obținut strămutarea proceselor pe care RMGC le avea la Tribunalul Cluj la Tribunalul Buzău pe motiv că, citez din întâmpinarea avocaților: ”temeiurile formulării prezentei cereri de strămutare au drept premisă amplele mişcări de protest ce se desfăşoară în prezent la adresa proiectului de exploatare minieră al subscrisei în cadrul comunităţii oraşului Cluj Napoca. Presiunea masivă pe care o exercită aceste mişcări de protest asupra conştiinţei unui judecător chemat să se pronunţe”. Așadar, în toamna lui 2013, Țucă, Zbarcea și Asociații considerau că imparțialitatea judecătorilor clujeni ar putea fi afectată de amploarea protestelor de stradă. Cel puțin o amploare similară au avut, însă, și protestele din București, unde RMGC a deschis noul proces, în decembrie 2014, la Curtea de Apel. O ipocrizie totală sau o o nouă stratagemă prin care, la nevoie, vor trage de timp solicitând o nouă strămutare?
De altfel, șansele ca RMGC să câștige procesul deschis în decembrie 2014 la Curtea de Apel București sunt minime. Pentru că ceea ce nu menționează avocații în întâmpinarea de la Buzău e faptul că LMI 2004, pe care o apreciază ca fiindu-le favroabilă (deși, după cum am arătat, precedentul certificat de descărcare de sarcină ilegal le-a fost anulat cu tot cu acel LMI în vigoare), e faptul că lista din 2010 nu a făcut decât să se revină la lista elaborată în anii 1991-1992, care a fost modificată în 2004 în mandatul lui Răzvan Theodorescu, unul dintre susținătorii notorii ai proiectului de la Roșia Montană, membru în GIPCRM, organism finanțat, de altfel, de companie. Iar aspectele procedurale pe care le invocă pentru a se reveni la lista din 2004 nu reprezintă altceva decât dovada neîndeplinirii obligațiilor pe care le aveau chiar instituțiile Ministerului.
Faza a 3-a: Direcția Ministerului Culturii depune eforturi ca RMGC să câștige procesele!
De fapt, ceea ce speră avocații RMGC-ului e să câștige timp până când Lista Monumentelor Istorice va fi modificată într-un mod care să le fie favorabil nu de către instanțele de judecată, ci de către funcționarii publici din instituțiile subordonate Ministerului Culturii. Astfel, România Curată a intrat în posesia unei scrisori adresată, pe 22 decembrie 2014, de către Direcția Județeană pentru Cultură Alba, Institutului Național al Patrimoniului și Ministerului Culturii prin care solicită modificări în LMI exact în sensul celor solicitate de RMGC și avocații săi.
În contextul elaborării proiectului Lista Monumentelor Istorice, varianta 2015, scrisoarea subliniază: ”Așa cum arătam și în adresa noastră nr. 546/29.06.2012 (semn că demersurile Direcției Județene de Cultură Alba favorabile companiei sunt mai vechi – n.a.), nu există pe teren un sit de sine stătător ”situl arheologic Alburnus Maior – Roșia Montană”, așa încât nu există nici un temei pentru asocierea la rubrica ”Adresă” a localizării ”Întreaga localitate, pe o rază de 2 km”. De altfel, precizăm că instituția noastră nu cunoaște să se fi întocmit vreo documentație din care să rezulte o asemenea localizare” (…) ”Prin urmare, nu se justifică asocierea unei ”adrese” denumirii generice AB-I-s-00065 – Situl arheologic Alburnus MAior – Roșia Montană și, de aceea, se impune eliminarea sintagmei ”Întreaga localitate, pe o rază de 2 km” (sublinierea DJC Alba). O asemenea localizare nu corespunde realității și ar crea numeroase probleme pentru locuitorii din zonă.” ”Pentru toate aceste motive, considerăm că descrierea corectă și delimitarea precisă privind monumentul istoric de sub codul AB-I-s-A-20329 – Galeriile din Masivul Cârnic sunt, în lipsa unor acte procedurale de clasare, cele cuprinse în LMI 2014 și ar trebui reflectate ca atare în Proiectul LMI 2015” (documentul integral la final).
Ce nu e în regulă cu ce susține directorul DJC Alba, Matei Drâmbărean
1. Minciuna – ”instituția noastră nu cunoaște să se fi întocmit vreo documentație din care să rezulte o asemenea localizare”.
Contrar celor afirmate de directorul DJC Alba, în fapt, există mai multe documentații. Cele mai cunoscute sunt: a) cele realizate de către arhitecții care au lucrat la elaborarea studiului care este cuprins în documentația prezentată de RMGC la Ministerul Mediului, dar ale căror concluzii au fost falsificate sau preluate trunchiat în proiectul RMGC; b) cele realizate de arheologii de la Universitățile Oxford și Leicester, Andrew Wilson, David Mattingley şi Mike Dawson, în celebrul studiu realizat chiar pentru Ministerul Culturii, și despre care Kelemen Hunor spunea în toamna lui 2013 că ”nu poate fi găsit la minister pentru că l-a luat cu el acasă”(!!!), c) rezultatele (și concluziile finale) conferințelor naționale și internaționale pe această temă organizate de ICOMOS, ICOMOS România, Academia Română, UBB, Europa Nostra, Pro Patrimonio, ARA, Asociația Heritage etc. În toate acestea studii și documentații (unele dintre ele depuse și la Ministerul Culturii) se arată, dincolo de orice dubiu, valoarea universală a patrimoniului de la Roșia Montană ÎN ANSAMBLUL acestuia, nu doar a galeriilor romane din Cârnic, respectiv Piatra Corbului.
Fragmente din rezumatul studiului realizat de Andrew Wilson, David Mattingley şi Mike Dawson:
”Inspectarea sitului, atât la suprafață, cât și în subteran, a reliefat imediat faptul că Roșia Montană reprezintă un peisaj de o complexitate, cel mai probabil, inegalabilă, de o mare importanță istorică și pentru alte perioade. În văile Corna și Roșia Montană, precum și în munții de la Cârnic, Cetate, Cârnicel și Jig-Vaidoaia, minele romane, medievale, de secol 18 și 19, precum și galeriile și instalațiile perioadei comuniste, au creat laolaltă un palimpsest unic al exploatării. Mai mult, fazele Daciei pre-romane și post-romane nu au fost studiate deloc. Chiar și la nivelul actual de înțelegere, ele reprezintă o resursă unică de semnificații.
(…)
Confruntată cu setul de criterii pentru stabilirea valorii universale excepționale (dintre care numai unul trebuie satisfăcut pentru ca un sit să fie eligibil pentru statutul de sit al Patrimoniului Mondial), regiunea Roșia Montană întrunește fără îndoială următoarele patru criterii:
(ii) arată o relație importantă de schimb al valorilor umane, de-a lungul unei perioade îndelungate sau într-o zonă culturală a lumii, în ceea ce privește dezvoltarea arhitecturii sau a tehnologiei, a artelor monunentale, planificării urbaniste sau a concepției peisagistice;
(iii) poartă o mărturile unică sau cel puțin excepțională a unei tradiții culturale sau ale unei civilizații, care încă există sau a dispărut;
(iv) este un exemplu deosebit pentru un anume tip de ansamblu sau peisaj arhitectural sau tehnologic, care ilustrează o etapă importantă din istoria umanității;
(v) este un exemplu deosebit pentru o așezare umană tradițională, pentru folosirea pământului sau a mărilor, reprezentativ pentru una sau mai multe culturi, pentru interacțiunea umană cu mediul, mai ales când acesta a devenit vulnerabil sub impactul schimbărilor ireversibile.
Masivul Cârnic, în deosebi, conține cele mai extinse complexuri miniere subterane din zona Roșia Montană, iar acestea trebuie conservate ca ansamblu, în totalitate.
Evaluarea făcută de noi asupra semnificației elementelor individuale din peisaj se configurează după cum urmează, însă înainte de toate este esențial să aducem la cunoștință că semnificația totală a peisajului minier ca ansamblu este mai mare decât suma părților sale. Permiterea dezintegrării arheologice a unuia dintre aceste situri ar constitui un prejudiciu ireparabil adus integrității peisajului minier ca ansamblu. (aici)
2. Invocarea propriei culpe. ”În lipsa unor acte procedurale de clasare, cele cuprinse în LMI 2014 și ar trebui reflectate ca atare în Proiectul LMI 2015”.
Acest paragraf ar trebui să intre în atenția directă a corpului de control al ministrului Culturii și/sau al Guvernului, precum și a procurorilor. Practic, directorul DJC Alba invocă în scrisoare neîndeplinirea propriilor atribuții! Pentru că, dacă, întra-adevăr, a constatat ”lipsa actelor procedurale de clasare”, ar fi avut obligația legală să declanșeze chiar el și instituția pe care o conduce procedurile necesare. După cum am arătat mai sus, legat de situl de la Roșia Montană există atâta documentație cum e puțin probabil să mai existe pentru vreun alt sit de patrimoniu din România. Și, în calitate de director al DJC Alba nu poate pretinde că nu a avut cunoștință de aceste documentații și concluziile acestora. În plus, dacă în alte cazuri, în care sunt necesare documentații pentru clasare s-ar putea invoca lipsa banilor pentru realizarea lor, la Roșia Montana nu se pune problema – ele există deja! Sunt cel puțin doi ani (în adresă se face referire la o altă scrisoare, din 2012) de când directorul DJC Alba nu a făcut nimic pentru a îndeplini actele procedurale despre care spune acum că lipsesc, deși putea, avea documentația și avea obligația să realizeze aceste demersuri!
3. Opinii personale care exced atribuțiilor ”O asemenea localizare nu corespunde realității și ar crea numeroase probleme pentru locuitorii din zonă”.
O asemenea afirmație e pur subiectivă și excede atribuțiilor de director al DJC Alba. În fapt, atât pentru localnici din Roșia Montană, cât și pentru alți locuitori ai Apusenilor care obțin venituri din turism, numeroase probleme ridică tocmai refuzul autorităților de a accepta variantele alternative de dezvoltare a zonei bazate pe valorificarea patrimoniului cultural.
***
Concluzii
După cum rezultă și din documentul prezentat mai sus, Institutul Național al Patrimoniului și Ministerul Culturii lucrează la o nouă Listă a Monumentelor Istorice, care ar urma să fie finalizată în acest an. Directorul Direcției Județene de Cultură Alba, cel care are ca atribuții de serviciu conservarea și valorificarea patrimoniului cultural, luptă din greu să scoată de pe această listă unul dintre monumentele despre care studiile naționale și internaționale ale zeci și sute de specialiști în domeniu spun că are valorare universală. Iar dacă i-ar reuși asemenea acțiuni, ar crește șansele (oricum minime) ale companiei să obțină despăgubiri de la statul român într-un eventual (și previzibil) arbitraj internațional. Culmea e că, în aceste demersuri, unul dintre argumentele directorului DJC Alba este neîndeplinirea propriilor obligații de serviciu! Oare nu e acesta un subiect de interes pentru Corpul de Control al Guvernului și/sau pentru procurori? Trebuie să iasă, din nou, zeci de mii de oameni în stradă pentru a el reaminti atribuțiile?
***
VA CONTINUA
***
Adresa nr. 1265/22.12.2014 (foto-facsimil)
ce putem face ca simpli cetateni? cum ne putem opune?
Iesim in strada iarasi, cum ce sa facem? Iesim pana se conving astia ca n-au nici o sansa.
Păi în primul rând cred că ne putem opune cerând demiterea conducerii Direcției Județene pentru Cultură Alba, care se comportă ca lupul pus paznic la oi.
În al doilea rând, ar trebui să insistăm ca Direcția Națională Anticorupție să rezolve cazul de corupție de la Roşia Montană. Astfel, funcționarii publici se vor gândi de două ori înainte să reprezinte interesele goldiștilor în pofida drepturilor cetățenilor români care le plătesc salariile.
În al treilea rând, nu trebuie să ne ferim să-i spunem pe nume elefantului din cameră: afacerea Roșia Montană este un tun dat României de către bișnițari goldiști cu concursul larg al funcționarilor publici.
Nu cunosc subiectul, nu sunt nici pro nici contra (desi ideea de a face un lac de cianuri in inima Transilvaniei mi se pare o mare porcarie). Constat cu indignare insa ca functionari publici a caror menire este apararea intereselor comunitatii nu isi fac treaba si nu patesc nimic. Este evident ca locurile de munca generate de dezvoltarea activitatilor turistice si de cercetare din zona depasesc net beneficiile potentiale ale exploatarii zacamantului. Este la fel de evident ca aici avem de-a face cu acte de coruptie care incep la nivel inalt si pana cand actorii principali ai acestui abuz nu vor ajunge la „brutarie” vom mai vedea multi functionarasi locali care intorc privirea sau uita de documente. Ceea ce ma mai uimeste este si un alt aspect al acestui subiect: de ce nu discuta nimeni despre expertizele legate de metalele rare, metale care par a fi miza adevarata a acestui proiect jegos? ( imi cer scuze, dar nu am gasit alt cuvant)
Orice si orcine ar spune ceva, este cert UN LUCRU, in Ro nu este NORMALITATE……..Clasa politica este acatuita din grupari infractionale de crima organizata si are un singur scop dezindegrarea si scoaterea tarii la vanzare spre imbogatirea RECHINILOR, MAFIOTILOR si MUTANTILOR formati dupa 1989 si nu numai………..
Lucrul bine facut se face cu cianura nemteasca.
corect! ;)
eu nu pricep cum de este normal în România ca o companie canadiană/ americană să conteste o listă de monumente naționale românești??? Va să zică: or știi străinii ce monument românesc e mai național comparat cu altul… Nebunie curată! E ca și cum m-aș duce eu în America să contest validitatea muntelui Rushmore. Și se mai găsesc nebuni de judecători și de funcționari care susțin asemenea aberații. De i-ar ucide aurul pe toți, că n-ar fi niciun mare păcat!
Nu lista in sine o contesta – ci modul juridic in care a fost intocmita. Din pacate, cu multa neatentie si rea-vointa de la autoritatile noastre, s-ar putea ca aici sa aiba chiar sanse :(
@ Codruta: că avocatii RMGC fac treaba asta, treaba lor (și dreptul lor), dar sarcinile de serviciu ale unui funcționar în Ministerul Culturii sunt exact altele
Nu stiti ca in toamna lui 2013 a fost declasificat un Protocol de colaborare intre Institutul National al Patrimoniului si RMGC care subjuga Institutul intereselor RMGC? La clauze finale se specifica ca acest
protocol nu poate fi reziliat decat de comun acord, adica doar daca vrea si RMGC, ori asta inseamna ca
pana cand acest Protocol nu este reziliat Institututl si Ministerul Culturii nu pot avea divergente fata de
interesele RMGC.
Ar trebui sa percepeti importanta juridica a acestui protocol la adevarata ei valoare / perversitate.
Asta inseamna ca si noi, societatea civila ( institutionalizata…ca sa fie pers juridica) putem da in judecata Ministerul Culturii – care trebuie sa reprezinte interesul national si nu al unei entitati private – pentru prejudiciu adus interesului national si pentru a cere anularea acelui protocol
Asa este, numai cineva din afara binomului/trinomului RMGC – Ministerul Culturii / Institutul National al Patrimoniului poate sa rezilieze acea conventie. Trebuie insa cautate motive de nelegalitate si sa se contracareze exceptie lipsei de interes (adica ce treaba ai tu ca tert /societate civila sa intervii in conventia „noastra”) care poate fi ridicata de RMGC.
Fara un astfel de proces nu exista nicio sansa ca Ministerul Culturii sa aiba o prestatie independent visd-a-vis de acest proiect.
Si mai mult ca probabil ca exista alte documente si protocoale secrete semnate de-a lungul timpului, cele prejudiciatore cred ca au fost semnate in anul 2011.
N-ati inteles ideea!
La Ministerul Culturii sunt pusi NUMAI aceia care pot reprezenta cat mai bine interesele RMGC.
„Jocurile” se fac la nivel de sefi de partide, prim-ministri… samd… ;)
Ministerul Culturii n-o sa vrea NICIODATA sa se apare fatza de RMGC – sau sa fie „ajutat” de noi! :(
La fel, e valabil si la Directiile descentralizate (adica in Alba) >:
” Vrem sa traim curat in Muntii Apuseni. In pace ! FARA CIANURA ! „
Sa nu-i lasam pe acesti nemernici oriunde s-ar afla sa distruga aceasta frumoasa tara pt binele nostru si al copiilor nostri. Sa le aratam ca trebuie sa ne respecte si sa-i alungam ca pe niste infractori ce sunt. Daca vom fi uniti veti vedea ca ii vom putea infrange, toti cei vinovati din conducerea tarii sa ajunga la puscarie pt multi ani pt raul facut.
Pestele de la cap se strica.Toata ticalosia Proiectului Rosia Montana sta in pixul primului ministru (dar si el este un lup intre oi),in reaua credinta a Ministerului Culturii si in expectativa Justitiei.Romania,in ansamblul ei,este mistuita de cancerul politic generalizat.Se impune o chirurgie demolitiva,energica.Dar ce face onor’ Presedinte Johannis? Este in cautare de „cianura curata”? In interesul tarii in care traieste, si al sau, personal,Presedintele Romaniei trebuie sa spuna „Proiectului Rosia Montana” un categoric „NU”! Politicienii au fost mandatati de un electorat ignorant,in speranta ca tara va fi administrata corect,nu ca sa fie scoasa la mezat.
Pai si daca Iohannis spune „NU!” – ce?
Eu mi-am pierdut speranta ca in tara asta se va intampla ceva bun . Suntem condusi de o clasa politica aproape in totalitate corupta, securisti , mafioti-interlopi. Cetateanul de rand este vulnerabil si NU ESTE APARAT DE LEGE ! Va luptati cu morile de vant si va faceti sperante desarte. Toti ceea care se opun si lupta pentru interesele nationale vor fi eliminati .
sa formam un cordon uman in jurul acestei asezari si sa o aparam cu trupurile noastre
Cred ca acest cordon se poate face si on-line fiecare cetatean, roman sau din orice tara a lumii iubitor de natura sa poata participa primind un numar ce va reprezenta o veriga a lantului Rosia Montana.
Este sigur că în Ministerul Culturii neregulile sunt foarte mari și aceeași gașcă le face pe toate în arheologie de ani mulți – http://www.teiadna.ro/denunt/79/Emilian-Gamureac
Pai pe astia nu-i controleaza nimeni niciodata, de aia isi permit! Sunt aceeasi din 2004 si aceeasi din 2011 si aceeasi care vor vota din nou daca vor avea ocazia…..ce trist e totul!
Aaaaoleu , si-au mutat procesul de la Cluj la Buzau ptr ca la Cluj se simteau sub presiunea protestelor de strada ? Si Buzaul e cumva pe alta planeta ? Pai vine primavara,… incep drumetiile…. si inspre Buzau sunt niste locuri minunate de vazut. Cind e termenul la Buzau ?
Una peste alta, eu una m-am saturat pina peste cap de hartuiala asta pe care mi-a administrat-o atitia ani RMGC. Mereu ma pune pe jar, mereu imi da batai de cap, mereu ma face sa ies in strada. Javrele alea de sub umbrela canadiana , mi-au furat niste ani din viata. Ma gindesc sa-i dau in judecata pentru agresiune psihica permanenta. Pot ? Mi se alatura cineva ? Mi se alatura toti cei 10 mii de cetateni ai capitalei din 1 septembrie 2013 ?
Da nu putem sa mergem la toate sediile RMG si sa-i scoatem de acolo. ? Sa-i ducem la aeroport pe banii nostri sa se duca pomina in toata lumea
Sa ne stringem in fata sediilor lor si sa le batem in tigaie pin ajung (ei) la balamuc
Asteptam ca DNA-ul sa se ocupe cat mai curand de aceasta afacere putreda din start !Nu e posibil ca niste sarlatani sa loveasca in esenta unui popor cu atat tupeu ! Si mai speram si in aportul presedentiei in clarificarea acestei probleme. Cat despre functionarii locali sau cei de la Ministerul Culturii, in toti acesti ani, ce sa ne mai miram ?
Ce doriti de la M Drambarean, ajuns saracul in postura de director? Sa aplice legea? Nu stie sa faca acest lucru pentru ca gandeste si actioneaza ca un hot. Aceasta i-a fost atitudinea cu distrugerile din Cetatea Alba carolina, pe care le-a acoperit, si cu toate lucrarile diferitilor sefi si sefuleti din Alba, tot asa face si cu lucrarile de acasa (sit arheologic Partos). El nu are nevoie de lege, el este legea, mai ales ca are prieteni (Rustoiu, Inel, Oarga, fratii Gligor) cu care le scoate pe toate din condei. O adevarata retea bine organizata si eficienta. Ce mai, la naiba cu patrimoniu, noua sa ne fie bine !