Criterii de selecție discriminatorii și disproporționate în etapa de evaluare a ofertelor. Criterii de atribuire nejustificate pentru că nu au legătură cu obiectul contractului. Tratament inegal al ofertanților în timpul etapei de selecție. Cerințe tehnice ”cu dedicație” pentru eliminarea ofertanților nedoriți. Produse finale ale proiectelor finanțate (platforme de e-learning) care nu sunt utilizate. Verificatori puțini și insuficient pregătiți pentru a putea evalua/verifica din punct de vedere tehnic proiectele. Suspiciuni de dublă finanțare. Lipsa unor controale reale din partea autorității de management, în condițiile în care toate neregulile de mai sus au fost semnalate doar după verificările inspectorilor de la Bruxelles.
Toate neregulile de mai sus sunt cuprinse într-un document al Comisiei Europene transmis autorităților române la sfârșitul anului trecut (23 decembrie 2014) și care a fost obținut de România Curată de la Bruxelles. Practic, neregulile semnalate în document reprezintă tabloul licitațiilor ”cu dedicație” care au ajuns ”la cine trebuia” prin impunerea unor cerințe care ajutau la scoaterea din competiție a ofertanților nedoriți. Conform documentului, doar în cazul a două contracte de atribuire dintr-un eșantion de 9 contracte verificate ca eșantion se poate vorbi de existența unei concurențe reale. Nemulțumirea inspectorilor care au realizat auditul este cu atât mai mare cu cât, după cum am arătat, necesitatea și/sau calitatea proiectelor finanțate ridică serioase semne de întrebare în condițiile în care serviciile realizate nu sunt utilizate sau nu se poate verifica utilizarea lor.
Auditul vizează Programul Operațional Competitivitate, Axa Prioritară 3 (Tehnologia Informaţiilor si Comunicaţiilor pentru sectorul privat si public: Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei/ Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice/ Dezvoltarea e-economiei).
Ce semnalează inspectorii de la Bruxelles
- criterii de selecție discriminatorii și disproporționate în etapa de depunere a ofertelor, fără a permite concurenților să demonstreze experiența și capacitatea relevantă prin certificări echivalente, cu încălcarea articolului 46, precum și principiile egalității de tratament și nediscriminării în conformitate cu articolul 2 din Directiva 2004/18/CE. De exemplu, cerința pentru excelente competențe de limba română pentru un expert (1 contract); limitarea concurenței prin solicitarea unui număr mare de certificate tehnice pentru fiecare expert al unei echipe ГГ (9 contracte). Chiar dacă echivalența a fost menționată teoretic în anunțul de participare pentru aceste certificate specifice, în realitate nu exista nici o echivalență perfectă și ofertanții s-au trezit că au fost excluși chiar dacă au prezentat certificate echivalente;
- criteriu de atribuire nejustificată, deoarece nu era legat de obiectul contractului (Grila de evaluare pentru un proiect de servicii ГГ s-a bazat pe alocarea a 55 de puncte pentru numărul de “studii de caz medicale” furnizate de ofertantul IT);
- tratament inegal al ofertanților în timpul etapei de selecție (de exemplu, acceptarea ofertanților care ar fi trebuit respinși);
- cerințe tehnice disproporționate (prea numeroase și excesiv de complexe) ceea ce a dus la excluderea celor mai mulți dintre ofertanti, cu excepția aceluia căruia i-a fost atribuit contractul. În 4 cazuri din cele 9 ale eșantionului auditat toți ofertanții au fost excluși cu excepția câștigătorului, în 2 cazuri au rămas doar doi 2 ofertanți, iar într-un caz a existat un singur ofertant. Prin urmare, din 9 licitații doar în 2 cazuri a existat o concurență reală în etapa de atribuire. CE a recomandat Guvernului o analiză detaliată a motivelor de excludere și o expertiză ГГ de profunzime, pentru a determina dacă criteriile de selecție sau tehnice au fost proporționale și nu adaptate pentru a fi îndeplinite de un singur jucător pe piață. Acest aspect, reprezintă unul din indicatorii la nivel de CE care ridică suspiciuni privind posibila fraudă;
- imposibilitatea autorității de management și a organismului intermediar de a verifica în cadrul proiectului de selecție, dacă cerințele tehnice din caietul de sarcini sunt proporționale, motivele pentru excludere sunt justificate și dacă cerințele tehnice sunt îndeplinite de către ofertantul câștigător, ca urmare a complexității excesive și a gradului ridicat de tehnicitate. Misiunea de audit a CE a constatat, în urma interviurilor cu verificatorii ofertelor concurenților că aceștia nu cunoșteau decât la nivel superficial aspectele pe care le verificau. Inspectorii au constatat cu stupoare că au fost desemnate doar douî persoane la nivel de organism intermediar care să se ocupe cu verificarea dosarelor în cazul a zeci de contracte foarte complexe și mari pe ГГ;
- Vizita la fața locului a relevat faptul că o platforma de e-Learning nici măcar nu a fost folosită, beneficiarul și reprezentantul tehnic al contractantului nefiind în stare să pună la dispoziția inspectorilor de la Bruxelles dovezile care să ateste existența traficului pe platformă. Din acest motiv CE a cerut Guvernului să facă o verificare a realei funcționări și utilități a unora dintre proiectele IT implementate. Inspectorii au exemplificat prin existența a două platforme de e-Leaming în aceleași școli sau universități, ca o dovadă care să sugereze nereguli legate de eligibilitatea unor cheltuieli;
- Platforme de e-Learning similare sunt finanțate prin Fondul Social European, care ar putea duce la dublă finanțare;
- Cel mai grav poate, este că autoritatea de management nu a identificat de una singură nici una dintre aceste nereguli multiple, fiind nevoie ca acestea să fie semnalate de inspectorii de la Bruxelles.
Ce a solicitat Comisia Europeană pentru a debloca plățile
Walter Deffaa, Director-General pe Politici Regionale și Politică Urbană al CE, cel care semnează documentul, a solicitat Guvernului României pași concreți pentru repararea deficiențelor grave din modul cum sunt cheltuite fondurile UE pe proiecte IT în România. Măsurile solicitate:
– corecții financiare la acele proiecte care n-au respectat întocmai criteriile UE;
– angajarea de specialiști adevărați și în număr suficient de mare ca să poată gestiona dosarele pe marile licitații din domeniul IT;
– luarea măsurilor adecvate unde există suspiciuni de fraudă;
– să evalueze dacă există cazuri de dublă finanțare prin FEDR și FSE sau proiecte identice implementate la nivelul aceluiași beneficiar în privința platformelor de tip e-leaming;
– probă adevărului: să facă o analiză reală de trafic a celor mai scumpe 20 de platforme de e-learning implementate de Guvernele României.
***
România Curată a solicitat oficial Ministerului Fondurilor Europene răspunsuri legate de îndeplinirea măsurilor solicitate de inspectorii CE. În momentul în care vom primi acest răspuns, îl vom face public. De asemenea, vom reveni cu amănunte și despre beneficiarii contractelor.
***
Documentul:
Sanse minime de a trece un proiect in conditii corecte..
detaliați vă rog. suntem interesați
Da ar fi interesant sa stim si noi mai mult, desi stim cu cine avem de a face.
@Daniel,
Se poate începe cu următoarele:
1. Care este valoarea minimă și cea maximă a unui proiect depus de o instituție publică/componentă guvernamentală?
2.Care este valoarea minimă și cea maximă a unui proiect depus de o companie privată?
(Este foarte probabil să descoperim un ecart enorm de mare)
3. Care sînt primii 5 „implementatori„ în cazul instituțiilor publice?
4. Cîte din proiectele publice finanțate prin POSCCE sînt funcționale la un an de la implementare?
Situația este incîlcită.
Există Instrucțiunea nr. 5114/22.05.2014 emisă de Ministerul Fondurilor Europene. Din păcate Autoritatea de management nu a ințeles ce inseamnă audit tehnic sau `revizie postimplementare`.
Concret:
– Finanțarea este acordată de către Autoritate în baza unui proiect tehnic. Este tardiv să se constate dacă `proiectul tehnic` este oportun sau nu, daca se obtin beneficii etc., după implementarea acestuia. Teoria spune ca acel `proiect tehnic` ar fi de fapt un `business case`și pe undeva ar trebui să existe niște indicatori „de succes„.
– Responsabilitatea pentru acordarea finanțării, indiferent cit de slab/inutil este proiectul revine Autoritatii!
– Nu se specifica cine trebuie sa realizeze `auditul tehnic al proiectului`. În realitate nu este vorba de `audit` ci de `proceduri agreate`. Autoritatea ar fi trebuit să conceapă un set de obiective de control și proceduri aferente pe care un `auditor` să le execute. (în cazul auditului financiar al proiectului acest lucru a fost clarificat).
– Autoritatea cere doar „raportul de audit realizat de un auditor extern, care certifică faptul că proiectul este implementat în locaţia menţionată în contract, că este în stare de funcţionare şi că din punct de vedere tehnic şi economic respectă obligaţiile asumate prin contractul de finanţare„
O soluție poate fi publicarea unui „manual de revizie postimplementare a proiectelor„. La aceasta data, in legea noastra, nu exista nici un auditor recunoscut care sa realizeze astfel de audituri.
@ Adrian: să importăm dacă nu avem, până trimitem la studii să se specializeze în domeniu, e mult mai ieftin decât să finanțezi proiecte care nu-și ating obiectivele; altfel, totuși, nu e o așa mare filosofie, lucrând pentru conceptul și dezvoltarea unor platforme online, încă de la nivel de specificații se putea anticipa că multe dintre proiectele de e-learning vor fi un eșec – sunt anumite elemente esențiale (legate de design-ul de interfață și design-ul de programare, de responsivitate la noile tehnologii, de integrare cu rețele sociale etc. care nu au fost prevăzute ca și costuri, de unde era de estimat că nu se vor face și că indicatorii trecuți în proiect nu aveau cum să fie realizați)
@ Mihai,
Avem tot ce ne trebuie, nu trebui etrimis nimeni la nici un fel de școală.
Ne lipsește doar dorința și înțelegerea. La autoritatea de management si MFE mă refer.
Avem tot ce ne trebuie,dar ne lipsesc oameni de caracter.Ne lipsesc: fermitatea,perseverenta si onestitatea.Parghiile puterii se afla in maini necinstite si avem un viitor incert.
CUM OR FI REUSIT POLONIA SA-SI CONSUME TOATE FONDURILE ATRIBUITE DE UE ????????????
CUM O FI REUSIT ALBANIA o tara inapoiata SA AJUNGA in 10 ani A DOUA ELVETIE A EUROPEI FOLOSINDU-SE DE FONDURI EXTERNE?????????
DE CE RO NU POATE FI O TARA NORMALA????????????????
https://www.youtube.com/watch?v=vWwgrjjIMXA
Bob Dylan, Blowing In The Wind
Mi se pare rationala si urgenta, propunerea d-lui Mihai Gotiu ! Eu nu stiu de unde gaseste PSD, ministrii sai, dar si in cazul Ministerului Fondurilor Europene, se constata un nou fiasco. Este un impostor nerusinat care a continuat de doi ani sa ne prezinte drept realizari ale actualului minister, toate decontarile la contractele de finantare facute de guvernarea Boc, care pretind ca au fost deblocate prin propriile eforturi ? Oare dece nu au facut toate verificarile necesare, pentru a preintampina astfel de situatii ? Se pare mitomania lui Ponta a infectat si alti ministri, si probabili si structurile coordonate de Guvernul Ponta ! Partidele politice si Parlamentul, trebuie sa inteleaga pana nu este prea tarziu, ca daca nu vor actiona imediat in baza principiului „lucrului bine facut” ne astapta un dezastru in relatiile cu UE, chiar daca Romania a promovot un Comisar European, responsabil cu fondurile structurale.
Orice pont aveți legat de acest subiect, vă rugăm să ne oferiți mai multe informații, pentru că vrem să săpăm mai departe
https://adimunteanu.wordpress.com/2015/03/17/plagiatul-din-licitatiile-publice/
Licitațiile din IT au oferit șpăgarilor avantajul că domeniul este foarte tehnic și nu oricine-și poate da seama dacă o cerință este discriminatorie sau nu. Dar sistemul licitațiilor ”cu dedicație” a fost dus la perfecțiune în Ministerul Transporturilor, și nu numai.
De exemplu, care ar fi variantele de acțiune prin care dl. Aurel Radu, director general Metrorex, ar putea ajunge în pușcărie pentru matrapazlâcurile din licitația de anul trecut pentru cele 51 de garnituri de metrou, licitație prin care și-a bătut joc de banul public, deci de banii noștri?
Oare când va începe DNA-ul să ia urma banilor sifonați de firma spaniolă care a câștigat licitația, prin intermediul lanțului de sub-contractori, pentru a da de șpaga din această licitație?
Deși DNA-ul a angajat oameni specializați în domeniul achizițiilor publice, echipa respectivă de analiști trebuie dezvoltată semnificativ, fiindcă SEAP-ul (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) colcăie de mii de licitații ”aranjate”, care au dus la șpăgi incredibile, așa cum vedem deja în dosarele făcute publice.
Unui bun cunoscător al SEAP-ului îi ia maxim 5-10 minute pentru a-și da seama dacă o licitație este potențial ”aranjată” sau nu, doar prin analiza documentației publice a licitației respective (anunț de participare, documentație de atribuire, caiet de sarcini, solicitări de clarificare, contestații, etc.) !
.
CIA a doar adaugat un alt zero (400 mld.) in ceea ce priveste suma totala deturnata de actualii si de antemergatorii lor din cloaca politica ce s-a perindat la carma tarii.