Miliardarul de calibru mondial Beny Steinmetz şi ceilalţi israelieni din dosarul Ferma Băneasa – Tal Silberstein, consultantul politic al premierilor Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu şi al preşedintelui Traian Băsescu şi Shimon Shevez, fostul director de cabinet al premierului israelian Yitzhak Rabin – au câştigat lupta dintre modernitate şi conservatorism din instanţele româneşti.
România Curată a intrat în posesia motivării magistratului Iulian Dragomir, de la Înalta Curte. E vorba de motivarea deciziei de anulare a mandatelor de arestare în lipsă emise pe numele israelienilor de Curtea de apel Braşov.
Judecător ICCJ: Nu pot fi citaţi telefonic că nu se ştie cine îi sună !?
Spre deosebire de judecătorul de la Curtea de apel Braşov, care a emis mandatele de arestare în lipsă pe numele israelienilor, pe motiv că se sustrag anchetei penale din România, magistratul de la ICCJ, care a anulat mandatele, a considerat că cetăţenii străini nu pot fi citaţi telefonic “neavând nicio certitudine că persoana care efectuează apelul telefonic este de fapt reprezentantul organului judiciar” !? Aceasta în condiţiile în care procedura citării telefonice este frecvent folosită de procurorii români.
A dat vina pe statul Israel
Magistratul ICCJ Iulian Dragomir a considerat că procedura de citare scrisă a inculpaţilor în Israel a fost viciată şi a aruncat vina pe statul israelian pentru că nu a dus la îndeplinire procedurile în timp util. Vezi mai jos, pe larg, motivarea judecătorului.
A invocat tot felul de chichiţe
Magistratul le-a reproşat procurorilor că nu au ataşat la dosar traducerea în limba română a corespondenţei cu avocaţii israelienilor, ci doar în original, în limba engleză.
A vrut să îi plaseze în arest a domiciliu sau control judiciar, dar a realizat că e imposibil aşa ceva pentru inculpaţi aflaţi în străinătate
Judecătorul ICCJ Iulian Dragomir a admis că sunt probe împotriva israelienilor, inclusiv probe care să justifice luarea unei măsuri preventive, însă a invocat egalitatea de tratament şi a vrut să-i plaseze în arest la domiciliu sau sub control judiciar, așa cum erau și ceilalţi inculpaţi din dosar, Remus Truică, fostul director de cabinet al premierului Adrian Năstase, Dan Andronic, directorul EVZ, aşa-zisul prinţ Paul al României şi alţii.
Cine e judecătorul care a anulat mandatele
Iulian Dragomir este unul dintre magistraţii Înaltei Curţi abilitaţi să emită mandate de siguranţă naţională (MSN) la cererea SRI. Numele lui a fost invocat în mai multe dosare de corupţie precum cel al judecătoarelor şpăgare sau cel al fostului senator PSD Cătălin Voicu. Potrivit unor interceptări din dosarul lui Sorin Blejnar, este prieten cu fostul şef al Fiscului de pe vremea PDL, pentru care acum procurorii DNA cer 15 ani de detenţie în dosarul soţilor Nemeş.
Care a fost miza anulării mandatelor
Anularea mandatelor a venit în contextul în care israelienii erau dispuşi să colaboreze cu anchetatorii. Dacă mandatele de arestare în lipsă ar fi fost confirmate, miliardarii israelieni ar fi fost daţi în urmărire internatională. Aceasta le-ar fi putut produce cel puţin un real disconfort, dacă nu ar fi putut fi chiar prinşi. Mai ales în condiţiile în care cel mai bogat evreu, Benjamin Steinmetz, a fost vizat de o anchetă a FBI şi a Departamentului de Justiţie al SUA pentru afaceri cu zăcăminte de fier în Guineea.
Familia şefei DNA a fost hărţuită
În acest context, la sfârşitul lunii martie (pe 30 martie s-a judecat contestaţia israelienilor la ICCJ faţă de mandatele de arestare în lipsă emise de Curtea de apel Braşov), familia şefei DNA a primit mai multe telefoane de hărţuire, iar unor apropiaţi ai acesteia li s-au spart conturile de email.
Doi agenţi israelieni ai companiei private de detectivi Black Cube au fost arestaţi, însă deocamdată nu se ştie cine a fost clientul operaţiunii de spionare a şefei DNA. Suspiciunile presei merg către miliardarul israeliean Beny Steinmetz.
Timeline. Care au fost actele procedurale din dosarul israelienilor
8 decembrie 2015: DNA Braşov a început urmărirea penală faţă de Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin Steinmetz şi Moshe Agavi în dosarul Ferma Băneasa.
9 decembrie 2015: procurorii i-au citat telefonic pe cei 4 suspecţi pentru a se prezenta la audieri pe 16 decembrie 2015, ora 11, la DNA Braşov.
Judecătorul de la Curtea de apel Braşov, care a emis mandatele de arestare în lipsă pentru cetăţenii israelieni, a precizat că, în momentul în care au fost sunaţi, suspecţii “au fost informaţi prin intermediul traducătorului autorizat în legătură cu întreg conţinutul citaţiilor emise în acest scop” – se arată în motivarea ICCJ.
16 decembrie 2015: suspecţii nu s-au prezentat la audieri după ce fuseseră citaţi telefonic.
În aceeaşi zi, avocatul Yuval Sasson de la casa de avocatură Meitar Liquornik Geva Leshem Tal – Law Offices din Israel a transmis DNA Braşov un e-mail şi ulterior o adresă prin care a arătat că îi reprezintă pe cetăţenii israelieni Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin Steinmetz şi Moshe Agavi, “care au primit apeluri telefonice neclare cu o săptămână în urmă, aparent de la această unitate de parchet”.
Avocatul a arătat că, în ziua în care au fost sunaţi, cei patru clienţi ai săi au fost menţionaţi în presa din România că au erau implicaţi în activităţi ilegale în această ţară.
Avocatul a menţionat că a fost rugat de clienţii săi să precizeze că orice suspiciuni împotriva lor, în cazul în care acestea există, sunt nefondate, că nu au nici un motiv să nu coopereze cu autorităţile române în orice procedură, dacă li se va solicita acest lucru.
Avocatul a solicitat respectarea Convenţiei Europene de Asistenţă Judiciară de la Strasbourg din 20 aprilie 1959.
17 decembrie 2015: procurorii au pus în mişcare acţiunea penală împotriva inculpaților Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin Steinmetz şi Moshe Agavi (le-au atribuit calitatea de inculpat ceea ce înseamna că din acel moment puteau lua măsuri preventive împotriva lor – n.r.)
18 decembrie 2015: Parchetul a transmis Ministerului de Justiţie din Israel o cerere de asistenţă judiciară internaţională în materie penală.
Parchetul a solicitat comunicarea şi înmânarea citaţiilor către cei 4 cetăţeni israelieni. Aceştia au fost chemaţi la DNA Braşov pe 28 ianuarie 2016, ora 10.
De asemenea, Parchetul a cerut transmiterea înapoi către DNA Braşov a dovezilor de înmânare a citaţiilor.
Ambasada Israelului: nu e nevoie de indicarea domiciliului
Potrivit judecătorului de la Curtea de apel Braşov, “totodată, s-au făcut demersuri pe cale diplomatică pentru obţinerea datelor de stare civilă a inculpaţilor cetăţeni israelieni, iar autorităţile israeliene din România au indicat că, potrivit procedurii din Statul Israel, nu este necesară indicarea domiciliului, autorităţile fiind cele care efectuează obligatoriu demersuri în vederea identificării şi localizării inculpaţilor pentru îndeplinirea procedurii de citare”.
28 ianuarie 2016: inculpaţii nu s-au prezentat la DNA Braşov.
Shevez şi Agavi ar fi primit citaţiile după data stabilită pentru audiere, Silberstein şi Steinmetz nu ar fi fost găsiţi acasă
3 februarie 2016: potrivit judecătorului de la Curtea de apel Braşov, autorităţile din Israel au confirmat livrarea cu succes a citaţiei pentru Moshe Agavi.
9 februarie 2016: potrivit judecătorului de la Curtea de apel Braşov, autorităţile din Israel au confirmat livrarea cu succes a citaţiei pentru Shimon Shevez, “precizând că la Benjamin Steinmetz nu a fost găsit nimeni la adresă şi nici nu a fost ridicat plicul de la poştă, situaţia părând neclară şi la Tal Silberstein”.
10 februarie 2016: avocatul Yuval Sasson a transmis prin fax Parchetului că Shimon Shevez a primit citaţia pentru data de 28 ianuarie 2016 abia la data de 9 februarie 2016, iar inculpatul Moshe Agavi la data de 31 ianuarie 2016.
15 februarie 2016: DNA Braşov a transmis prin email şi fax către firma de avocatură Meitar din Israel o nouă citaţie pentru inculpaţii Shimon Shevez şi Moshe Agavi pentru data de 29 februarie 2016, ora 10:30, “având în vedere faptul că prin notificarea din data de 10.02.2016 şi-au exprimat disponibilitatea de a colabora cu organele judiciare române”.
22 februarie 2016: firma de avocatura Meitar din Israel a transmis către DNA Braşov că a primit citaţiile pe e-mail pentru Shimon Shevez şi Moshe Agavi, “însă niciuna dintre procedurile de convocare efectuate de parchet nu a respectat procedurile, invocând necesitatea primirii scrisorii recomandate de către cetăţenii străini în cel mult 30 de zile înainte de data stabilită pentru audiere”.
“Au precizat că inculpaţii Shimon Shevez şi Moshe Agavi nu se pot prezenta la data de 29 februarie 2016, însă clienţii i-au împuternicit să se deplaseze la sediul parchetului pentru a discuta posibilităţile de cooperare astfel încât procesele să fie soluţionate, din moment ce ei nu au niciun motiv de a nu coopera, cu condiţia ca toate procedurile necesare legale şi adecvate să fie respectate”, se arată în motivarea ICCJ.
29 februarie 2016: inculpaţii nu s-au prezentat la audieri.
Avocatul israelian “a contactat mandatarul SC Reciplia SRL, numit pentru întocmirea procedurilor legate de desfăşurarea prezentului dosar, solicitând stabilirea unei audienţe la sediul DNA Braşov”.
Shevez şi Agavi ar fi vrut sa vină la audieri şi să colaboreze, cu condiţia să nu fie arestaţi, iar Steinmetz şi Silberstein au susţinut că nu au primit citaţie
9 martie 2016: avocaţii Yuval Sasson şi Rivka Elkayam de la firma de avocatură Meitar s-au prezentat la DNA Braşov şi “au arătat că Shimon Shevez şi Moshe Agavi sunt dispuşi să coopereze cu autorităţile române şi doresc să răspundă printr-o declaraţie care să fie luată prin conferinţă video sau să li se accepte să depună la dosar o declaraţie scrisă autentificată de un notar din Israel şi au mai precizat că îi reprezintă şi pe inculpaţii Tal Silberstein şi Benjamin Steinmetz care nu au primit citaţie din partea autorităţilor române”.
Potrivit judecătorului de la CA Braşov, “avocatul Yuval Sasson a precizat că, după ce va lua legătura cu clienţii săi, până în data de 14.03.2016, va prezenta un punct de vedere al acestora în legătură cu posibilităţile prezentării în faţa procurorului, arătând că aceştia sunt dispuşi să se prezinte în faţa procurorului dacă li se garantează că împotriva lor nu se va dispune arestul preventiv”.
10 martie 2016: DNA Braşov a cerut emiterea unor mandate de arestare în lipsă pentru cei 4 israelieni în dosarul Ferma Băneasa.
“De la punerea în mişcare a acţiunii penale şi până în prezent, procurorii anticorupţie au făcut numeroase demersuri pentru a asigura prezenţa celor 4 inculpaţi în fața organelor judiciare, însă aceştia urmăresc tergiversarea cercetărilor faţă de ei şi în final sustragerea de la urmărirea penală”, a arătat DNA într-un comunicat de presă din 10 martie.
14 martie 2016: Curtea de apel Braşov a judecat solicitarea DNA.
15 martie 2016: Curtea de apel Braşov a emis mandate de arestare în lipsă pe numele celor 4 israelieni
30 martie 2016: judecătorul Iulian Dragomir de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat mandatele de arestare in contumacie.
Opiniile celor doi judecători faţă de această înlănţuire de evenimente
- Ce spune judecătorul de la Braşov, care a emis mandatele de arestare în lipsă
Magistratul de la Braşov a constatat că citarea israelienilor s-a făcut cu respectarea atât a dispoziţiilor Codului de procedură penală, cât şi a Convenţiei europene de asistenţă judiciară internaţională în materie penală.
Puteau fi citaţi prin telefon!
Judecătorul braşovean a avut a abordare modernă a legislaţiei interne şi internaţionale în materie de citare.
“Potrivit dispoziţiilor celui de-al doilea Protocol adiţional la Convenţie, cererile de asistenţă judiciară internaţională şi actele judiciare pot fi transmise prin intermediul mijloacelor electronice de comunicaţie sau prin orice alt mijloc de comunicaţie, cu condiţia ca statul solicitant să transmită, în paralel, originalul cererii şi/sau actelor.
Prin urmare, şi potrivit Convenţiei, actele judiciare pot fi transmise prin intermediul mijloacelor electronice de comunicaţie, ceea ce este de înţeles, având în vedere evoluţia mijloacelor de comunicaţie din 1959 până în prezent.
Este absurd ca în cazul în care există date de contact care să permită citarea telefonică sau prin intermediul poştei electronice să se recurgă la citaţia scrisă, mai cu seamă în procedurile penale, care se desfăşoară cu celeritate”, a arătat judecătorul de la Braşov.
S-a respectat procedura de citare
“Dispoziţiile procedurale referitoare la citaţia scrisă se aplică doar atunci când nu se poate realiza citarea prin notă telefonică.
În plus, în cauză, alături de citarea prin notă telefonică, parchetul a realizat şi citarea prin corespondenţa electronică la adresa de e-mail comunicată de avocaţi inculpaţilor, cât şi prin cererea de asistenţă judiciară internaţională, inculpaţii având cunoştinţă de procesul penal ce se desfăşoară împotriva lor, dar refuzând se prezinte în faţa autorităţilor judiciare române, invocând reguli internaţionale, audierea prin videoconferinţă sau oferirea unor declaraţii notariale cu privire la acuzaţii şi solicitând totodată, garanţii că dacă se prezintă nu vor fi arestaţi preventiv”, a continuat judecătorul de la CA Braşov.
Inculpaţii nu pot impune reguli şi condiţii în anchetă
“Prezentarea inculpaţilor în faţa autorităţilor judiciare se realizează după regulile stabilite de către Codul de procedură penală şi în funcţie de agenda autorităţilor judiciare şi procedurile derulate, nu în funcţie de regulile stabilite de inculpaţi (…)
Este inacceptabilă o asemenea conduită, regulile procesual penale fiind aceleaşi pentru toţi inculpaţii, indiferent că sunt cetăţeni români sau străini”, a arătat judecătorul de la Braşov.
- Ce spune magistratul de la ICCJ, care a anulat mandatele de arestare în lipsă
Judecătorul Iulian Dragomir de la Înalta Curte a invocat două motive pentru care a anulat mandatele de arestare în lipsă. El a considerat că procedura de citare a fost viciată şi că israelienii nu puteau fi arestaţi din moment ce nici ceilalţi inculpaţi din dosar, Remus Truică, aşa zisul prinţ Paul al României, Dan Andronic şi alţii nu au fost arestaţi preventiv, ci doar au fost plasaţi în arest la domiciliu sau control judiciar.
Citarea telefonică nu ar constitui un procedeu legal de încunoştiinţare
Spre deosebire de judecătorul de la Braşov, magistratul ICCJ a avut o abordare conservatoare a dispoziţiilor privind citarea şi a susţinut că inculpaţii nu pot fi citaţi prin mijloacele moderne de comunicare, respectiv telefon sau email, ci doar prin poştă în cadrul unei procedure de asistenţă judiciară internaţională.
“Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală constată că, din examinarea actelor existente la dosarul cauzei în raport de prevederile Convenţiei (Convenţia europenă de asistenţă judiciară în materie penală, adoptată la Strasbourg la 20 aprilie 1959 – n.r.), citarea telefonică nu constituie un procedeu legal de încunoştiinţare, partea citată telefonic neavând nicio certitudine că persoana care efectuează apelul telefonic este de fapt reprezentantul organului judiciar”, a arătat judecătorul ICCJ Iulian Dragomir în motivarea sa.
Magistratul ICCJ dă vina pe statul Israel
Deşi prin cererea de asistenţa judiciară din 17 decembrie a DNA Braşov, “autorităţile române au solicitat pe lângă comunicarea citaţiilor către inculpaţi şi restituirea dovezilor de comunicare, autorităţile străine nu s-au conformat acestei dispoziţii, la dosar neexistând dovezi că inculpaţii Tal Silberstein, Benjamin Steinmetz, Shimon Shevez şi Moshea Agavi au primit citaţii anterior datei de 28 ianuarie 2016 la care trebuiau să se prezinte în faţa organelor de urmărire penală.”
De ce adresa avocaţilor israelieni e doar în engleză şi nu şi în română
Judecătorul Iulian Dragomir a constatat că “organul de urmărire penală nu a depus la dosarul cauzei traducerea în limba română a notificării din data de 10 februarie (a avocaţilor israelieni – n.r), acestea aflându-se la dosar numai în limba engleză, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 12 Cod procedură penală”.
Nu puteau fi citaţi prin avocat
Judecătorul ICCJ a mai considerat că “datorită faptului că citarea prin intermediul Ministerului de Justiţie din Israel nu s-a realizat în condiţii de legalitate, citarea ulterioară prin intermediul avocatului nu se putea realiza”.
De ce Steinmetz şi Silberstein nu au fost citaţi ulterior prin email sau fax
Magistratul Iulian Dragomir le reproşează procurorilor că nu i-au citat din nou pe email sau fax pe Steinmetz şi Silberstein, deşi chiar el susţinea că inculpaţii nu pot fi citaţi prin intermediul avocatului, dacă citarea prin Ministerul israelian al Justiţiei nu ar fi fost îndeplinită legal.
“Pentru ceilalţi doi inculpaţi, Tal Silberstein şi Benjamin Steinmetz, nu s-a dispus o nouă citare, fie ea şi prin email sau fax la adresa avocatului ales, aceştia nefiind încunoştiinţaţi, în mod legal, în niciun moment cu privire la prezentarea în faţa organelor de urmărire penală.”
Sunt probe împotriva israelienilor
Judecătorul ICCJ a susţinut că “din materialul probator existent la dosarul cauzei rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii Tal Silberstein, Shimon Shevez şi Benjamin Steinmetz ar fi săvârşit infracţiunile de care sunt acuzaţi”.
A invocat necesitatea unui tratament egal pentru inculpaţi şi a vrut să îi plaseze în arest la domiciliu sau control judiciar
Judecătorul Iulian Dragomir a apreciat “în raport de probele aduse în sprijinul acuzării, ca oportună luarea unei măsuri preventive faţă de inculpaţii (…)
Deşi s-ar impune luarea unei măsuri preventive, aceasta va fi analizată prin prisma egalităţii de tratament ce rezidă în prezenta cauză (…)
Se impune luarea faţă de inculpaţi a unor măsuri preventive mai puţin intruzive, respectiv arestul la domiciliu sau controlul judiciar (…)
Constată imposibilitatea luării măsurii arestului la domiciliu sau a controlului judiciar faţă de inculpaţii Tal Silberstein, Shimon Shevez şi Benyamin Steinmetz determinată de particularităţile obiective ale cauzei şi anume că aceştia au domiciliul în Israel şi nu au nici măcar o reşedinţă pe teritoriul naţional”, se arată în motivarea lui.
Citeşte aici cine e magistratul ICCJ Iulian Dragomir care a anulat mandatele de arestare în lipsă emise pe numele miliardarilor evrei.
Citeşte aici pe larg şi acuzaţiile care li se aduc israelienilor.
Citeşte aici şi de ce interceptări făcute de SRI pe mandat de siguranţă naţională în 2007 – 2008 au ajus la DNA abia în 2015.
Citeşte aici cine e bănuit de spionarea şefei DNA Laura Codruţa Kovesi în cadrul operaţiunii Black Cube.
Noi vrem anticoruptie cu o justitie complet nereformata mai ales in rindul judecatorilor unde exista acelasi sistem intact ce a permis si protejat devalizarea tarii in ultimii 26 de ani de catre toate gruparile mafiote de la cele ale mafiei interlope pina la mafia securista si mai nou cea corporatista.
In Romania pestele de la cap se impute. Se dovedeste ca la judecatorii de la ICCJ este o ierarhie valorica cu fundul in jos, fata de instantele inferioare. Este rusinos ca primul judecator, de la o instanta inferioara, a stiut cum sa procedeze ca acesti jidani sa vina sa spuna ce stiu, ultimul a stiut cum sa procedeze ca sa-i lase in pace, pentru a intoxica justitia si DNA cu informatii si presiuni.
Am inteles ca BANUL FACE LEGEA !