Mihai Goțiu

”Eu sunt moldovean! Eu vorbesc limba moldovenească” vs. ”Moldoveni, deci români”. Jurnal de Chișinău civic, cu prieteni și fotografii

”Moldoveni, deci români”. ”Eu sunt moldovean! Eu vorbesc în limba moldovenească!”. Sunt două graffiti-uri, cu numeroase variante, care se înfruntă pe zidurile Chișinăului. ”Suntem români”, scrie un anonim, iar altul adaugă un ”Nu” în față. ”Vrem Unire cu România!”, scrie cineva, cu albastru, iar altcineva pune, cu negru, peste ”România”, ”Rusia”. Într-un fel, acest război al anonimilor, definește și confruntarea oficială: Uniunea Europeană sau Uniune Vamală (cu Rusia și alte state ex-sovietice). E o confruntare simbolică pentru un oraș care își caută identitatea. Și nu doar în cee ace privește direcția politică.

Prin centru și-au făcut apariția buldozerele și macaralele dezvoltatorilor imobiliari, dar n-au apucat încă să pună la pământ toate gheretele sau casele improvizate, cu extensii construite din lemn sau BCA, cu acoperișuri din tablă sau azbociment, cu mici galerii din viță de vie și WC în fundul curții. Lângă o Lada istorică, parchează un SUV. Iar în zona Colinei lui Pușkin, contrastul e cel mai evident. Pe aici ar fi trebuit să treacă marele bulevard Cantemir, proiectat de sovietici și promis, ani la rând, și de administrațiile Chișinăului. Așa se explică de ce casele cu aer de mahala (la un moment dat, zona era periferia centrului vechi) au supraviețuit. Dezvoltatorii imobiliari au pus ochii pe zonă după ce s-au convins că bulevardul nu are șanse să mai fie construit vreodată. Primele blocuri turn sunt deja la roșu și tind să ocupe zona. Cei de la Asociația Oberliht și-au propus să o salveze și să o revitalizeze. E un proiect de intervenție urbană – când am ajuns cei de la studioBasar tocmai construiau o mică esplanadă (două zile mai târziu, aici avea să concerteze o fanfară). Le țin pumnii, războiul nu va fi ușor cu dezvoltatorii imobiliari, iar faptul că, la doar câteva zeci de metri mai la vale e casa în care a locuit legendarul luptător Ivan Zaikin nu știu dacă îi va ajuta foarte mult.

Dar nu e o bătălie lipsită de șanse. Vitalie Sprânceană, ghidul din turul activistic al orașului, povestește de alte bătălii câștigate cu dezvoltatorii imobiliari. ”Rețeta” de Chișinău e simplă: peste noapte apar garduri care împrejmuiesc o halcă groasă de spațiu public. Își încearcă norocul. Dacă nu reacționează cineva, încep să construiască. Doar că, în ultima perioadă, regula pare a fi reacția. În fața clădirii Kentford unui afacerist i-a puiat ideea de a construi o biserică privată într-un scuar de doar câteva sute de metri pătrați. Afacerea a picat după proteste și după ce presa a aflat care era pontul: la subsol ar fi urmat să fie adăpostit un cimitir. Evident, cu locuri rezervate contra-cost. Nu încerc să-mi imaginez cu cât ar fi urmat să fie plătit un loc de veci acolo pentru a acoperi ”investiția” și pentru a aduce profit.

Apropo de ”idei de afaceri”. Uite una via Vasile Ernu. Alt afacerist a înființat o echipă de fotbal feminin. Periodic, echipa primea invitații să joace meciuri în străinătate (în UE). Ca să ieși din Moldova era nevoie de vize. Pentru vize erau necesare invitații. Dar echipa nu se putea deplasa fără suporteri. Așa, măcar vreo două-trei autocare. ”Suporterii” nu plăteau transportul, ci vizele. Ridicarea regimului vizelor a pus pe butuci ”afacerea”. Povestea o ascult la Eli Pili. E terasa și restaurantul boemei orașului. Dar și a chișinăuenilor mai scăpătați. De unde și melanjul uluitor: poeți, scriitori, activiști, arhitecți, domnișoare cu resturi de tricou și sponsori, mai trecuți pe la sala de forță sau nu. În față e Apartamentul Deschis al celor de la Oberliht. În prima seară, în stradă, se proiectează scurt-metraje, în a doua ”București, unde ești”, al lui Vlad Petri, iar în a treia se desenează pe astfalt și se dansează într-un Compot pentru Pace. La masă nimeresc cu doi ucrainieni, o asutriacă, Sandu Vakulovski și Moni Stănilă. Nu toți vorbesc româna, nu toți vorbesc engleza, nu toți vorbesc rusa. Un altfel de compot – fac o statistică: din cinci, trei sunt pe engleză, trei pe rusă, trei pe română și (bănuiesc) o vorbitoare de germană. Scoatem germana din ecuație și ne descurcăm. E locul unde am testat soleanca, uha de somon și zeama moldovenească. Dar și o rețetă specială de miel. Fac greșeala să comand (din meniu), în loc de pâine, o lipie. Când vine cu uha de somon, chelnerul face însă ochii mari și mărturisește că habar nu are ce e aceea lipie. Îi cer pâine neagră. Se întoarce nu doar cu pâinea, ci și cu o porție de… olivie (salată rusească). De-ale accentului… în cele din urmă înțelege care e diferența dintre o lipie și olivie.

Nu doar Uniunea Vamală sau Uniunea Europeană ori moldovean sau român sunt în dispută la Chișinău. Eu am nimerit în plin război pro sau contra Paul Goma. Controversa a pornit de la nominalizarea lui la Premiul Național pentru Literatură, încheiată cu ieșirea din competiție, dar și cu ruperea ori răcirea unor prietenii. Mai pașnice (și miza e mai mică) sunt confruntările dintre cenaclurile literare. Eu am fost invitat la Republica, coordonat de Moni Stănilă. Aflu că mai sunt și altele. De altfel, la o terasă de la Eli Pili am fost provocat de o reprezentantă a concurenței la un… skanderberg. În primul moment m-am gândit că o fi vorba de vreo urmașă a lui Zaikin. Nu despre asta era, însă, vorba. A doua zi aș fi avut un alt ghid prin Chișinău. Doar că a doua zi eu plecam către Cluj. Rămâne un motiv bun să mă întorc. Două zile sunt, oricum, un timp prea scurt pentru a cunoaște orașul și oamenii lui.

Concluzii preliminare (până la reîntoarcere). Chișinău e un oraș viu, agitat, în transformare, cu un ritm alert, în care nu prea ai cum să te plictisești. Spre deosebire de marile capitale ale lumii e un oraș care nu te agresează însă. ”De vină” sunt parcurile, scuarele și străzile cu platanii lor uriași, cu stejari, castani ori arțari pe măsură (localnicii susțin că e cel mai verde mare oraș din lume și s-ar putea să aibă dreptate – sentimentul că m-aș afla într-o stațiune nu e întâmplător), dar și cu clădiri la scară umană (cele câteva turnuri din centru, fie administrative, fie ale unor bănci nu reușesc să domine atmosfera). Am și un sentiment amar la purtător. Am intrat în câteva librării și m-am uitat peste cărțile în limba română. Numele celor mai mulți dintre autori (dintre cei contemporani) nu-mi spun mare lucru. De dincoace de Prut am regăsit, de asemenea, puține nume. Asta poate fi o problemă. Reperele clasice sunt comune, dar într-o generație, cel mult două, riscul de a avea de a face, într-adevăr, cu două culturi diferite vorbitoare de limba română e cât se poate de real. Iar asta nu ar fi din vina politicienilor. Nici ”alor noștri”, nici ”alor lor”.

Chișinău, foto-fragmentarium (fotografii de Vasile Ernu)

”Eu sunt moldovean! Eu vorbesc în limba moldovenească!” vs. ””Moldoveni, deci români!”

eu sunt moldovean

moldoveni deci romani

Poate să-mi spună cineva, inscripția asta, ”Vera, te iubesc!”, e în română sau în moldovenească?

vera te iubesc

Colina lui Puskin: vile ale noilor înstăriți ai orașului vs. curți dintr-un alt veac.

colina lui puskin

curte in centrul chisinaului

În micul parc dintre străzile Sfântul Andrei și Zaikin am găsit una dintre cele mai pitorești zone ale orașului. Case din fosta periferie a centrului vechi au supraviețuit demolărilor pentru că fosta administrație sovietică proiectase pe aici trecerea marelui bulevard Cantemir. Asta i-a ținut deoparte, cel puțin pentru o vreme, pe dezvoltatorii imobiliari. În ultimii ani, de jur împrejur au început să se ridice turnuri. Comunitatea și micul părculeț sunt amenințate cu extincția. Cei de la Asociația Oberliht și-au propus să-l salveze refuncționalizându-l. Când am ajuns eu, cei de la studioBasar construiau o mică esplandă pentru concerte și alte evenimente, pentru a-l transforma într-un spațiu de întâlnire al comunității. Umberto Eco și niște oi (marca Alexandru Vakulovski & Moni Stănilă) pun și ei umărul la slavare.

studiobasar zaikin

studiobasar 2

strada sf andrei 2

strada sf andrei 3

strada sf andrei 4

umberto eco

oi

Parcurile Chișinăului (o foarte, foarte, foarte… mică parte)

parc chisinau

parc chisinau 2

Scuarul Kentford. Aici ar fi trebuit să înceapă, conform sovieticilor, bulevardul Cantemir. Afaceriștii capitaliști ar fi vrut să ”investească” într-o biserică, cu cripte contra-cost la subsol. Momentan, scuarul a supraviețuit.

scuarul kentford

”Chișinău – capitala mondială a șahului”. Da, a existat la un moment dat și o asemenea idee. În urma ei au rămas tablele de șah stradale. Vitalie îmi spune că, de obicei, sunt furați caii. Și avea dreptate. Calul de alb lipsește. 

cine a furat calul

Ideea asta mi-a plăcut mult (cine o multiplică și pe aici?). O blibliotecă cum nu se poate mai publică. Poți împrumuta cărți pentru o așteptare de câteva minute sau pentru câteva zile. Sau poți lua o carte și să pui alta în loc.

biblioteca publica

Că tot veni vorba. La Chișinău poți aștepta o domnișoară sau poți aștepta integrarea în Uniunea Europeană. Pe lângă toate acestea poți aștepta la Centrul Național Anticorupție. Să intri sau să ieși? Nu mi-am dat seama, că nu era înghesuială.

cna camera de asteptareMoldo-româna: ”Gheorge pune ușile la loc!”. Nu doar că Gheorge a plecat cu ușile, dar le-a mai și zidit…

gheorge pune usile la loc

Pisi de Chișinău… No, ne-a ieșit și așa ceva în drum. Să nu ne închipuim că avem exclusivitate. Și că tot veni vorba, deși îmi e un pic teamă de a nu le da idei unora… Cică prin oraș (eu n-am văzut) panourile publicitare se închiriază de ziua iubitei, iubitului, șefului etc. pentru a-i ura ”La Mulți Ani!”. Se înțelege, cu poza sărbătoritei/ sărbătoritului.

pisi la volan

Democrație populară: Carmen, Traviata, Bal Mascat, Dama de Pică, Festival de Operă și Balet și… Gala King of Kings.

kings of Kings

Moara Roșie. Fosta moară cu aburi din zona Colinei lui Puskin a supraviețuit și ea. Printre blocuri moderne, cu 4×4 la scară.

moara rosie

moara rosie blocuri

 


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

10 thoughts on “”Eu sunt moldovean! Eu vorbesc limba moldovenească” vs. ”Moldoveni, deci români”. Jurnal de Chișinău civic, cu prieteni și fotografii

  1. Radu

    Și când te gândești că documentele din primii ai ai regimului sovietic îi numeau pe moldoveni ,,români”….Toată făcătura asta cu poporul moldovean a apărut prin 1924, când Moscova a realizat că nu poate obține pe cale pașnică Basarabia. A format în teritoriile locuite de români din Ucraina Sovietică o republică autonomă și apoi a început să arate cât de mult plâng moldovenii sovietici după frații lor din Basarabia ,,ocupată de români”. Interesant totuși, nu s-au atins de Moldova dintre Prut și Carpați (cu excepția Ținutului Herței).

    Reply
  2. ion

    Rivalitatea dintre moldoveni si valahi (romani) o constata si Dimitrie Cantemir la 1714 in „Descriptio Moldavae” prin faptul ca traditionala ANTIPATIE a valahilor fata de moldoveni nu le permitea sa recunoasca ca „lingua moldavorum”, „lingua moldavica” este mai curata decat limba valahilor si valahii de secole s-au folosit de alfabetul si ortografia limbii MOLDAVE (moldavica), descrisa stiitific de Cantemir pentru savantii Academiei din Berlin si din toata Europa cu multe secole pana la aparitia pe harta a Statuli Independent Romania (1878) si a limbii oficiale romane. Pana la mijlocul secolului XIX n-a existat si nu putea sa existe notiunea de limba si identitate nationala romana decat numai dupa constituirea in cadrul Imperiului Otoman al Principatelor Unite ale Moldvalahiei cu limba comuna moldovalaha, moldoromana, romana. Deci limba romana este SECUNDARA fata de LINGUA MOLDAVICA, limba moldovneasca, o limba moldoveneaca. Valahia fara iesire la mare pana la 1878, turcita, intr-o stare de serbie pana la mica unire – n-a avut niciodata pana la unire resursele intelectuale si culturale pentru a dezvolta o stiinta a limbii, o cultura a limbii, o literatura mai dezvoltatata decat cea a Tarii Moldovei. LIMBA ROMANA este cea mai recenta, tanara denumire a limbii de 656 de ani – MOLDAVICE, moldave, moldovenesti. Si in Romania de azi valahii (romanii) sunt minoritari fata de MOLDOVENI, deci numele corect ar trebui sa fie LIMBA MOLDAVA, identitatea MOLDAVA, inconfundabila cu limba minoritara ROMANI (romrasca) si populatia minoritara de ROMANI (romi). MOLDOVA- MOLDAVA e nume antic dacic, in care „dava” e „cetate”, iar „mold” in anglo-saxona are o multitudine de sensuri: 1) rau, izvor, albie, matca; 2) covata, masuratoare, etalon, forma, matrita, croi, model (de la „moldel”); 3) mucegai, putregai, colb, humus, sol, tarna, pamant, tara. „Mold-dava”- ar fi „cetate, oras,tara” IDEALA, ETALON, MODEL, MATCA a neamului. In timp ce „Romania” e o marturie a infrangerii, tradarii Daciei strabune si o perpetuare a puterii imperiale Romane asupra geto-dacilor. Moldavii, ca daci liberi, nu accepta supusenia, sclavia in fata Romei inrobitoare de popoare. Deaceea niciodata urmasii nevrednici ai Daciei – rominii – nu vor putea sa-i supuna pe moldavii de Est, daci liberi si sa-i reboteze in romini, vorbitori de limba romina, mai degraba procesul va fi invers.

    Reply
    • Vlad

      Ca să nu fie supărat nimeni, limba dacilor – care zic unii că a dispărut, este o limbă care ar pune capăt discuţiilor la temă.

      – Eşti român sau moldovean?
      – Sunt DAC! Şi vorbesc limba DACĂ.

      Reply
  3. Elena

    Am citit toată „Descrierea Moldovei” și chiar vreau sa îmi spui capitolul în care se vorbește despre rivalitate și tradiționala antipatie. Cantemir vorbește mai mult despre originile limbii moldovenilor – din latina, nu din italiana asa cum spuneau alți savanți. Mai spune el că muntenii și ardelenii au aceeași limbă și muntenii folosesc ortografia moldovenilor. În capitolul următor Cantemir critică această ortografie pentru că moldovenii folosesc un amestec de litere slavone și grecești. De la Cantemir s-au schimbat multe, iar limba română literară e bazată pe graiul muntenesc și a evoluat mult de atunci…

    Reply
  4. Moldav

    Ati observat ca femeile trag spre identitatea falsa latina a moldavilor de vest(singurii moldavi adevarati),decat barbatii care trag spre identitatea tracica a moldavilor.Moldavii trob tracic slobod,se graiesc aselasi grai cu tracii mordico slobozi,care au venit din vestu Daciei(Cehia de azi),si au atacat pi slavi,harabi,germani,cari locuiau atunsi in 1300 pi pamanturili vechi dace la est di Carpati. Condusi di Balc1″ unificatorul”,cel care a unit toate triburile moldave si iua batut pi(rusi,unguri,bulgari,pecenego,cumani,obuzi,yasi,saxoni,romani”valahi”).Moldavii sau afirmat in fata bizantinilor(romanilor),cand ia invins la apa buzeului(buzaului).In 1299 moldavii,sunt invinsi de romanii(teutoni)la apa Vltava:Boemia.In 1300 triburile moldave intra prin Maramures,apoi trecand Carpatii ataca prin toate directiile,la estul Carpatilor ajungamd pana la Don.Urmasii directi ai dacilor slobozi sunt moldavii dintre Prut,Dunari si Carpati.Iar cei ce vor trece Prutul sa tracizeze pi slavii(beserabi),vom fi noi,si nu invers.Intre Moldavia,si Valahia(Romania) de azi exista o ura puternica.Ii vom traciza pi romani,dar nu inainti de a va traciza pi voi slavii di la est di Prut.Ni trebe pamant sa ni organizam o armata pentru a ataca in imperiu,acea armata o vom fase la voi in basarabia slava acum apoi Moldavia traca.Asa nea indemnat MOLDOH zeul nastru al moldavilor.Avim duar 2 dusmani comuni:voi(slavii),sa iei(romanii-valahi/vlahi).

    Reply
  5. Alin

    Pentru a intelege clar unde este adevarul , trebuie sa mergem la originile formarii statului Moldova.
    In documentele oficiale emise în vremea sa, Alexandru cel Bun se intitula: „Io Alexandru Voievod, autocrat al întregii Moldovlahii și al părților de lângă mare”.
    Deci denumirea la origini a statului a fost MOLDOVLAHIA, prescurtata ulterior MOLDOVA.
    Daca Alexandru cel bun recunoastea ca domn al tarii ca era vlah, de ce complicam noi lucrurile dupa 1000 de ani?
    Ar trebui sa ne punem intrebarea cine sunt vlahii? si nu cine sunt moldovenii!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *