Eficienta initiativei legislative a cetatenilor trebuie sa creascaANALIZA ARC: Functioneaza in Romania democratia participativa?

Implicarea cetatenilor in deciziile politice care le influenteaza viata nu ar trebui sa se limiteze la votul pe care il dau din patru in patru ani la alegerile locale si parlamentare sau din cinci in cinci ani la cele prezidentiale. Acest fapt apare inca si mai clar atunci cand partidele si politicienii se orienteaza catre protejarea drepturilor pe care si le-au arogat in loc sa se dedice electoratului, in general treburilor publice. Un exemplu pe care ARC l-a dat recent: numerosi parlamentari si-au arogat si protejat ulterior dreptul de a face afaceri, multe dintre ele prospere, cu statul, fiind suspecti de trafic de influenta. O alta tendinta care se amplifica este modificarea repetata a regulilor electorale urmarind pastrarea pozitiilor de putere pe care le detin deja. Exista totusi numeroase cai prin care oamenii pot participa mult mai activ la viata cetatii, iar una dintre ele este posibilitatea cetatenilor de a promova in Parlament proiecte de legi initiate chiar de ei. Acesta posibilitate este prevazuta de 20 de ani in Constitutia Romaniei, dar a fost utilizata extrem de putin pana acum.

Ce spune Constitutia Romaniei

Potrivit articolului 74 din Constitutie, “initiativa legislativa apartine (…) unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot” iar “cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative”. Acest principiu constitutional nu a putut fi pus in practica in primul deceniu post-comunism pentru ca nu a existat si o lege care sa detalieze toti pasii ce trebuie urmati pentru a trimite in Parlament o initiativa legislativa cetateneasca.

De Curtea Constitutionala se trece foarte greu

O astfel de lege a fost adoptata de Parlament abia in decembrie 1999. Potrivit acestei legi, propunerea legislativa trebuie sa fie promovata de un Grup de initiativa alcatuit din cel putin 10 cetateni cu drept de vot. Proiectul de act normativ insotit de expunerea de motive trebuie publicate initial in Monitorul Oficial, dupa care curge un termen de sase luni in care trebuie stranse toate cele 100.000 de semnaturi si depuse la Parlament impreuna cu propunerea legislativa. Ulterior, propunerea este transmisa Curtii Constitutionale care verifica indeplinirea conditiilor prevazute de Constitutie si valideaza sau invalideaza listele cu sustinatori. Daca propunerea este admisa de Curtea Constitutionala, ea merge in Parlament, care are obligatia sa o puna in dezbatere, dar o poate modifica, iar in final o poate adopta sau respinge.

In cei aproape 12 ani care au trecut de la adoptarea acestei legi, au existat numai doua situatii in care cetatenii au incercat sa initieze o propunere legislativa si sa o trimita in Parlament. In ambele cazuri, cetatenii au incercat sa intervina in modul in care parlamentarii impart banii publici, solicitand un buget mai mare pentru sectoare ale vietii sociale care in Romania ultimilor 20 de ani au fost permanent subfinantate: Educatia si Sanatatea.

2004: Cetatenii solicita minim 6% din PIB pentru Educatie

Prima initiativa legislativa sustinuta de cetateni a fost inregistrata la Camera Deputatilor in iunie 2004 si viza eliminarea subfinantarii din sistemul de invatamant. Propunerea a fost depusa la Parlament de un Grup de initiativa alcatuit din 19 persoane, majoritatea lideri de sindicat din invatamant. Acestia reusisera, in cateva luni, sa colecteze 190.135 de semnaturi de la cetateni, aproape dublu fata de numarul de semnaturi cerut de lege.

Proiectul de act normativ propunea modificarea vechii Legi a invatamantului (84/1995) astfel:

– de la 1 ianuarie 2005 sa se asigure, anual, o finantare de cel putin 6% din PIB pentru invatamantul de stat
– de la 1 ianuarie 2007, data aderarii Romaniei la UE, bugetul educatiei sa creasca pana la cel putin 7% din PIB.

Potrivit expunerii de motive care insotea proiectul, alocarea acestor procente din PIB pentru educatie era necesara, intrucat subfinantarea permanenta a sistemului de invatamant a determinat “migrarea spre alte sectoare de activitate a personalului didactic cu certe calitati pedagogice si cu rezultate deosebite (…), dar si lipsa de interes a tinerilor care opteaza pentru cariere mai atractive din punct de vedere material” iar “actul educational se desfasoara in conditii precare: materialul didactic al scolilor atat in mediul urban, cat si din mediul rural este, in unele cazuri, cu mult sub nivelul celui din tarile in curs de aderare sau membre ale Uniunii Europene”.

Inainte de a intra in dezbaterea Parlamentului, acest proiect, impreuna cu listele de semnaturi, au fost analizate, potrivit legii, de Curtea Constitutionala care, prin Hotararea nr. 1 din 30 iunie 2004, a decis ca initiativa cetateneasca indeplineste conditiile prevazute de Constitutie. Pe de alta parte, prin aceasi decizie, Curtea Constitutionala a stabilit si o regula in ce priveste validarea listelor cu semnaturile cetatenilor.

Potrivit CC, in cazul in care listele cu semnaturi provenite dintr-un singur judet contin mai putin de 5.000 de semnaturi, ele nu vor fi validate si nu pot fi luate in considerare in sustinerea propunerii legislative. Ca urmare a acestei interpretari, judecatorii CC au eliminat peste 55.000 de semnaturi ale cetatenilor care sustineau proiectul de act normativ. “Pe baza examinarii dosarelor cu sustinatorii initiativei legislative, Curtea Constitutionala a stabilit ca, din totalul de 190.135 de sustinatori inscrisi pe listele care provin din 33 de judete si 5 sectoare ale municipiului Bucuresti, numai cu privire la 134.575 de sustinatori sunt realizate conditiile prevazute de lege, intrucat acestia provin din 17 judete si din municipiul Bucuresti, care indeplinesc, fiecare, conditia de a avea cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul initiativei”, se arata in hotararea CC.

Acest proiect de lege a intrat in dezbaterea parlamentara pe 30 august 2004 si, de la bun inceput, toate partidele reprezentate in Parlament si-au declarat sustinerea totala fata de acest proiect. Dupa ce a fost adoptat de Camera Deputatilor, proiectul a ajuns in Senat, camera decizionala, unde s-a si blocat, in aprilie 2005, la comisiile pentru buget, respectiv invatamant, unde fusese trimis pentru un raport suplimentar. Intre timp insa, legea invatamantului fusese deja modificata de Guvern daca nu in litera, cel putin in spiritul initiativei cetatenesti: se prevedea o crestere etapizata a bugetului educatiei, astfel incat acesta sa atinga in 2007 un procent de 6% din PIB.

Acest lucru s-a si intamplat, iar in 2007, 2008 si 2009, bugetul invatamantului a fost de 6% din PIB. Criza financiara si masurile de austeritate adoptate ulterior au redus insa din nou bugetul educatiei sub acest procent.

Intre timp, initiativa cetateneasca, deblocata la Senat abia in 2010, se afla in continuare la Parlament dar a ramas fara obiect la inceputul acestui an, intrucat vechea lege a invatamantului a fost abrogata odata cu intrarea in vigoare a noii Legi a educatiei nationale.

Parcursul acestui proiect de lege in Parlament poate fi urmarit aici.

2009: Cetatenii cer minim 6% din PIB pentru Sanatate

A doua tentativa de a introduce un proiect legislativ al cet
atenilor in dezbaterea parlamentara a avut loc in urma cu mai putin de doi ani si viza asigurarea unei finantari mai bune pentru sistemul de sanatate publica. Subfinantarea cronica a sistemului de sanatate ocupa si astazi un loc important in dezbaterea publica, fiind invocata inclusiv ca motiv al demisiei de catre fostul ministru al Sanatatii, Cseke Attila.

Astfel, pe 23 octombrie 2009, un comitet de initiativa condus de un medic de familie din Judetul Mures, Dr. Dorin Gabor, la acel moment vicepresedinte al Societatii Nationale de Medicina Familiei, a depus la Senat un proiect de lege care prevedea urmatoarele:

– totalul fondurilor anuale destinate finantarii sanatatii reprezinta cel putin 6% din produsul intern brut (PIB)
– fondul anual destinat asistentei medicale primare reprezinta minimum 12% din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate.

In expunerea de motive care insotea proiectul se argumenta ca “finantarea sanatatii a avut permanent de suferit, procentul alocat sanatatii din produsul intern brut fiind mult sub nivelul alocat de statele membre ale Uniunii Europene, chiar tari din vecinatatea Romaniei avand alocate procente mai mari” iar aceasta subfinantare are drept consecinta „un veritabil exod al medicilor si asistentelor catre tari europene capabile sa isi sustina sistemul medical”.

Proiectul era insotit de 399 de dosare ce contineau peste 180.000 de semnaturi ale cetatenilor din intrega tara ce sustineau aceasta propunere legislativa.

Acest proiect nu a ajuns niciodata in Parlament deoarece pe parcursul procedurii de verificare a listelor cu semnaturi, Curtea Constitutionala a constatat o serie de cazuri in care acestea fie nu au fost atestate, prin semnatura, de primarii localitatilor unde au fost colectate – asa cum prevede legea – ci de alti functionari ai primariei, fie pe respectivele liste s-a aplicat o stampila a consiliului local si nu cea a primariei. Dupa ce au invalidat aceste liste cu semnaturi, judecatorii CC au decis ca initiativa nu indeplineste cerintele constitutionale, “deoarece numai in 8 judete ale tarii sunt legal atestate un numar de cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul initiativei legislative”. In ciuda faptului ca au fost stranse, in total, peste 180.000 de semnaturi din toata tara.

Medicul care a coordonat comitetul de initiativa a emigrat in Franta

La putin timp dupa inregistrarea acestui esec, doctorul Dorin Gabor, presedintele Comitetului de initiativa pentru aceasta propunere legislativa, a emigrat in Franta, unde lucreaza in prezent ca medic. El a acordat un interviu Aliantei pentru o Romanie Curata in care a explicat ce resurse a investit in sustinerea acestei initiative legislative si care au fost principalele greutati intampinate. Iata cateva dintre concluziile acestuia:

– Bucurestiul are un statut special in textul legii, chiar daca s-ar colecta peste 5000 de semnaturi din fiecare din cele 40 de judete ale Romaniei dar nu si din Bucuresti, initiativa nu ar fi validata de Curtea Constitutionala – ar trebui modificata legea;

– autoritatile locale nu cunosc legea privind initiativa legislativa cetateneasca si nu stiu exact ce trebuie sa faca atunci cand primesc listele de semnaturi pentru a fi atestate de primari – initiatorii unui astfel de proiect trebuie sa fie pregatiti sa ofere “consultanta” primarilor cu privire la lege;

– unii primari au o intelegere gresita a conceptului de autonomie locala si refuza pur si simplu sa valideze liste cu semnaturile colectate de la cetateni – ar fi necesare sanctiuni mult mai explicite deoarece primarii nu pot sa se exprime impotriva vointei populatiei;

– cei care doresc sa initieze un astfel de demers trebuie sa se astepte la multa munca si vor avea nevoie de oameni dedicati si implicati in proiect, dar si de bani.

Cititi aici interviul integral

Din analiza celor doua cazuri se pot trage cateva concluzii

* Procedura de strangere a numarului minim de semnaturi (100.000 la nivel national si cate 5000 din cel putin 10 judete, inclusiv municipiul Bucuresti) este dificila si presupune utilizarea unor resurse care nu sunt la indemana cetatenilor simpli. Nu intamplator cele doua propuneri au fost initiate de organizatii profesionale din sectoarele vizate – invatamant si sanatate – care dispun de structuri ramificate pe teritoriul intregii tari, ceea ce face ca operatiunea strangerii de semnaturi sa fie un obiectiv tangibil in termenul de 6 luni prevazut de lege.

* Legea initiativei cetatenesti nu este cunoscuta la nivelul administratiei locale, ceea ce poate sa conduca fie la refuzul nejustificat al atestarii listelor cu semnaturi, fie la aplicarea unei proceduri gresite, iar in final listele cu semnaturile sustinatorilor legii sa fie anulate de Curtea Constitutionala.

* Constitutia creaza o discriminare intre bucuresteni si ceilalti cetateni ai Romaniei, practic nicio initiativa cetateneasca nu poate fi promovata in Parlament daca nu este insotita de o lista cu 5.000 de semnaturi valide din partea unor persoane cu domiciliul in Bucuresti, indiferent de numarul sustinatorilor din celelalte 40 de judete. Pe de alta parte, o initiativa cetateneasca poate ajunge in Parlament daca 5.000 de sustinatori sunt locuitori ai Capitalei, iar ceilalti 95.000 provin din alte 10 judete.

Citeste si:
Dr. Dorin Gabor, despre initiativa cetateneasca privind subfinantarea din Sanatate: Toata lumea a inteles ca lipsa banilor a dus la mizeria din spitale


Recomandări

8 thoughts on “Eficienta initiativei legislative a cetatenilor trebuie sa creascaANALIZA ARC: Functioneaza in Romania democratia participativa?

  1. Mihai

    Exceptional text, dle Iordache. Si nimeni nu stie ca exista oameni ca doctorul Gabor, care ajung sa emigreze in deplina obscuritate! E clar ca inititvacetateneasca nu merge si ca nu facem, nici mcara mass media, destul ca ea sa mearga….

    Reply
  2. GICUTA SENATORUL

    In contextul situatiei existente in Romania datorita crize politice si economice, pentru a dovedi nivelul democratiei participative si a spori eficienta initiativei legislative a cetatenilor trebuie cel putin ca;
    1. Parlamentarii vor activa, incepand cu sesiunea din toamna 2011, jumatate din timpul lor de lucru lunar la birourile parlamentare teritoriale din colegiile care i-au mandatat.
    2. Candidatii viitoarelor alegeri locale si parlamentare vor fi preponderent propusi din randul independentilor. Metaforic exprimand realitatea, actualmente multi parlamentari nu se pot orienta nici cu busla in mana, dar fara busola, in cadrul comisiilor de specialitate se privesc unii pe altii ca b…, doar daca se discuta despre propriile lor interese. In plenul Parlamentului nu se pot intelege cu privire la propriile convingeri decat daca li se face semn cu degetul mare. Pentru a se incerca eficientizarea legislativului alegerea parlamentarilor trebuie sa fie facuta de catre alegator direct pe buletinul de vot pentru comisiile de specialitate existente in Parlament.

    Reply
  3. NELUTU

    Echivalarea democraţiei cu alegerile este mai mult decât o greşeală sau o reducere, este de-a dreptul o falsificare. Ca să nu mai vorbim despre obsedanta referire la puterea majorităţii, fie ea parlamentară, fie „populară”.
    La noi, comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, schimbarea sistemului electoral, reorganizarea administrativă, reforma constituţională sunt tot atâtea forme ale unui puseu politic antidemocratic cu care societatea românească este confruntată şi pe care aceasta nu pare să-l poată contracara. Un puseu a cărui substanţă ideologică urmăreşte nu doar să instituţionalizeze regimul inegalităţilor care să protejeze actualele „elite” în timpul unei crize a cărei durată nu poate fi precizată, ci să transforme radical societatea. Puţin contează democraţia în tot acest efort de transformare radicală a regulilor jocului.

    Reply
  4. Iulian Boia

    Felicitari pentru articol, e bine de stiut parcursul celor 2 initiative cetatenesti, sunt multe lucruri care pot fi invatate din experientele astea.
    Eu unul sper sa vad mai multe initiative de felul asta in urmatorii ani!

    Reply
  5. Ildiko

    De acord, am luat la cunostinta; Cum facem sa mobilizam cetatenii impietriti, comozi sau necunoscatori ?

    Reply
  6. Dollo

    Foarte bun textul, intr-adevar, Narcis, felicitari :) Ma bucur sa te citesc din nou.
    O observatie – link-ul de la „cititi interviul integral” duce tot la acest text, nu la interviul cu doctorul.

    Reply
  7. Nicolae CUTA

    Apropo de eficienta, nu vi s-ar parea mai usor ca un numar mult mai mic de alegatori dintr-un colegiu uninominal sa il convinga pe alesul lor sa depuna un proiect de lege care sa raspunda doleantelor lor legitime decat sa incerce sa stranga 100.000 de semnaturi din toata tara (dar nu mai putin de 5.000 dintr-un judet)? Pana la urma initiativa ar fi tot a cetatenilor chiar daca un parlamentar ar fi cel care ar depune proiectul de lege in parlament.

    Reply
  8. Pingback: Inițiativa cetățenească – de la letargie la un nou model în societate | România curată

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *