Andreea Ofițeru

Educație gratuită, dar cu plată

Alocarea a 6% din PIB  a devenit o himeră în ultimii ani. Cu toate că își propun să respecte legea educației, în care este prevăzut acest procent, nicio guvernare de până acum nu a reușit să acorde prioritate educației. În plus, în România, educația este gratuită, așa cum prevede Constituția. Însă, părinții ajung să scoată anual cel puțin 1.000 de euro din buzunar.

Din 2009, România a introdus costul per capita, ceea ce înseamnă că școlile primesc sume echivalente cu numărul de elevi pe care îi înmatriculează înmulțit cu coeficienți specifici unității de învățământ preuniversitar și cu numărul de elevi. Anul acesta, costul standard pentru fiecare elev/preșcolar pentru învăţământul preuniversitar crește de la 3.740 lei/an la 4.413 lei. Acest cost acoperă cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege. Celelalte cheltuieli ale școlii ar trebui acoperite de autoritățile locale. De cele mai multe ori școlile nu primesc sumele întregi de la primărie și sunt nevoite să acopere cheltuielile din buzunarele părinților.

Un studiu realizat de Institutul de Științe ale Educației arată că actualul sistem de finanțare este considerat insuficient de către 60% dintre cei directorii chestionați. Școlile au dificultăți cu cheltuilile de personal, cu formarea continuă a profesorilor. De asemenea, au dificultăți la curățenie și reparații, precum și la achiziționarea de consumabile și materialele didactice de bază.

De unde își acoperă școlile costurile totuși? O cercetare făcută de Salvați Copiii – costurile ascunse din educație – arată că de la părinți. Rechizitele şi manualele şcolare (cu toate că sunt gratuite) depășesc 100 de euro. Serbările, contribuția la paza școlii, fondul clasei, fondul școlii, uniforma și echipamentul pentru sport sunt alte categorii de cheltuieli pentru școală. La toate acestea  se adaugă banii pentru meditații, pentru transport şi pentru alimentele consummate pe timpul programului școlar. Din studiu aflăm că sumele plătite de părinţii elevilor din primar şi gimnazial care apelează la meditaţii ajung la aproximativ 300 de euro pe an. Pentru meditațiile de la liceu părinții alocă pe puțin 450 de euro.

Părinții care nu-și permit să cheltuiască sume în plus pentru școală nu-și mai trimit copiii la școală. Și de aici apare abandonul școlar: 2 din 10 copii renunță la școală până în 18 ani. Ultimele date arată că aproximativ 366.000 de copii cu vârsta între 3-17 ani nu urmau nici o formă de învăţămînt, preşcolar, primar, gimnazial, liceal sau profesional în 2013. Experții spun că abandonul şcolar nu este numai o problemă socială, ci are efecte directe în economie. Cei care abandonează școala vor fi viitorii asistați social, care nu produc nimic pentru bugetul statului, ci dimpotrivă consumă din buget.

Statisticile privind efectele creșterii PIB-ului pentru educație arată că alocarea a 6% din PIB în sistemul de educaţie ar duce la o creştere economică de aproximativ 3% anual. Adică dacă din 2018 s-ar investi acest procent, atunci, în 2025, PIB-ul ar fi cu 9 % mai mare decât este acum.

România rămâne însă în urma țărilor europene cu unul dintre cele mai mici procente din PIB alocate sistemului de educaţie. În 2018, cu tot cu măririle de salarii pentru profesori educaţia primeşte 3 % din PIB. În majoritatea țărilor europene cheltuielile cu educația sunt duble comparativ cu România. Danemarca, Portugalia, Suedia, Cipru şi Slovenia alocă pentru educaţie procente cuprinse între 6,5-7,1% din PIB.

Dacă ești elev, părinte sau profesor și ai de a face cu o școală unde elevul merge la toaletă în curte și hârtia igienică, creta și scaunele sunt cumpărate de părinți, e momentul să acționezi! Fie că ești organizație sau persoană fizică, elev, părinte ori cadru didactic, federație națională sau mișcare civică locală, te așteptăm în alianța noastră în care gândim global și acționăm local!

Vino în campania pentru Școli Curate pentru pentru finanțarea adecvată și transparentă a școlilor și liceelor din România!


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *