Simina Popovici

DOSAR Elena Udrea. Cât de performantă a fost ca ministru. Episodul III. Nereguli cu peste o sută de milioane de euro din fonduri europene. Și consecințele

”Elena Udrea a fost unul dintre cei mai performanţi miniştri pe care i-am avut în Guvern şi care a demonstrat eficienţă şi pragmatism” – Emil Boc

Cât de performant a fost ministrul Elena Udrea? România Curată continuă serialul dedicat activității acesteia în Guvernele Boc. Primele două episoade le puteți citi aici și aici. Astăzi despre modul în care Elena Udrea și-a demonstrat eficiența în gestionarea fondurilor europene începând cu decembrie 2009 și până în februarie 2012. În calitate de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului a gestionat Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional (POR).

Controalele și auditurile reprezentanților Comisiei Europene (CE) au relevat pentru această perioadă numeroase neregularități în gestionarea fondurilor europene: criterii restrictive de eligibilitate; utilizarea unor factori de evaluare ilegali; atribuirea de lucrări suplimentare prin procedură de negociere; eşecul de a răspunde principiilor de tratament egal şi transparenţă. Conform analizei România Curată (vezi mai jos), proasta gestionare a POR, la care a contribuit și Elena Udrea, vizează sume de peste 160 de milioane de euro. Acest lucru a dus la pierderea încrederii instituțiilor CE în capacitatea României de a administra corect fondurile europene, în întârzieri la plata deconturilor în diferite programe sau chiar în pierderea finanțărilor și suportarea costurilor proiectelor din bugetul de stat al României. Efectele negative ale activității Elenei Udrea în Guvernele Boc s-au resimțit și după încheierea mandatelor ei de ministru.

Pentru a înțelege contextul, trebuie amintit și rolul lui Emil Boc în această poveste încâlcită cu nereguli depistate în absorbția fondurilor europene și blocarea masivă a cererilor de rambursare. Astfel, CE a decis, în 2011, să oprească cererile de rambursare pentru două programe operaționale (dezvoltare regională și resurse umane) din cauza unor probleme cu procedura de achiziție publică constatate de comisia de audit a Comisiei . Același lucru s-a întâmplat în iulie 2012 (Emil Boc a fost prim-ministru doar până în februarie 2012, dar toate cele semnalate de CE se referă la perioada în care el a fost premier, iar Udrea ministru), când cererile de rambursare a cinci programe operaționale (mediu, transport, resurse umane, competitivitate economică și dezvoltare regională) au fost oprite în așteptarea rezultatelor misiunii de audit a Comisiei.

Mai mult decât atât, la sfârșitul anului 2012, România a fost supusă unor mecanisme de pre-suspendare privind trei programe operaționale (transport, competitivitate economică și dezvoltare regională), din cauza suspiciunilor de fraudă și a lipsei de management adecvat gestionarii și exercitarii controlului. Mai precis, era vorba despre proceduri eronate de achiziții publice, management financiar defectuos și un mecanism de inadecvat de prevenire și detectare practică a fraudelor și a conflictelor de interese. Consecința directă a suspendarii tuturor rambursărilor a fost faptul că beneficiarii au primit fonduri mai târziu decât se anticipase, iar Guvernul a fost nevoit să continue să sprijine financiar programele, fie de la bugetul de stat, fie prin împrumuturi contractate de pe piața financiară internațională, sporind astfel deficit de stat. Elena Udrea a avut un rol important în toată această poveste, din întreaga sumă (detalii aici).

***

În continuare, România Curată vă prezintă susținerea afirmațiilor de mai sus, cu scuzele de rigoare pentru tehnicitatea unor termeni și a prezentării, care țin de specificitatea rapoartelor și a analizelor din domeniu.

***

Sursa: Rapoartele Anuale de Activitate ale DLAF, disponibile aici.

Situația corecțiilor financiare și a creanțelor bugetare (date primite de SAR de la Ministerul Dezvoltării și Ministerul Fondurilor Europene) de mai jos au fost incluse în Raportul Anual anual al Societății Academice din România.

Importante în cazul de față sunt corecțiile financiare forfetare pentru că acestea indică probleme majore ale sistemului de management și control al autorității de management, lucru ce poate fi imputat conducătorului instituției.

Situația corecțiilor financiare forfetare[1] și individuale în ceea ce privește POR:

Corecțiile financiare foretare (majoritatea între 5%-25% din valoarea contractelor de achiziţii publice) aplicate cheltuielilor declarate de România aferente procedurilor de achiziţie publică lansate înainte de octombrie 2011 și impuse în 2012 şi 2013 în urma misiunilor de audit naţionale şi europene se ridică la suma de 672 milioane de euro.

Corecțiile financiare forfetare aplicate de către CE nu se cumulează cu corecțiile individuale (la nivel de proiect și vizavi de beneficiar) aplicate de către autoritățile responsabile și aferente procedurilor de achiziție publică lansate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) înainte de octombrie 2011. Acestea din urmă se ridică la suma de 621 milioane de euro. O parte dintre aceste corecţii a fost suportată de către bugetul de stat, întrucât unele provin din necorelări la nivel naţional cu legislaţia comunitară sau din interpretări diferite în raport cu normele UE ce nu pot fi imputate beneficiarilor privaţi sau autorităţi publice. Astfel, în anul 2013 au fost aprobate ordonanțe pentru POR (95 milioane euro) și POSM (2.7 milioane euro), iar cuantumul acestor corecții suportate de la bugetul de stat este de 97.7 milioane euro[2].

Detalii despre cum și-a pierdut UE încrederea în România și ce s-a întâmplat cu capacitatea de management și control a fondurilor europene puteti citi aici.

La Programul Operaţional Regional (POR), gestionat de Ulena Udrea, Comisia a reverificat 65 de proceduri de achiziţii publice, acoperind toate priorităţile pentru care cheltuielile au fost declarate Comisiei între ianuarie și martie 2012. Deşi procedurile analizate fuseseră deja verificate de către organismele intermediare ale POR în 2012, au fost descoperite 11 neregularităţi care nu fuseseră identificate în timpul verificărilor de management. Principalele neregularităţi priveau:

• criterii restrictive de eligibilitate;
• utilizarea unor factori de evaluare ilegali;
• atribuirea de lucrări suplimentare prin procedură de negociere;
• eşecul de a răspunde principiilor de tratament egal şi transparenţă.

Toate aceste lucruri au scăpat verificărilor autorităţilor române într-o măsură inacceptabilă pentru UE. “Rata de eroare care a rezultat în urma procedurilor de audit realizate asupra celor 65 de contracte în 2012 a fost următoarea: 5,6% pentru prioritatea 1 ; 3,77% pentru prioritatea 2 ; 4,39% pentru prioritatea 3 ; 10,66% pentru prioritatea 5. Aceste erori sunt peste plafonul de 2% prevăzut de regulamentul Comisiei Europene.” Alte detalii aici.

Iată care sunt consecințele unei proaste gestionări a POR la care a contribuit și Elena Udrea în timpul mandatului său:

creanțe bugetare care afectează contribuția europeană 2010-2012 (907.377 euro) +

creanțe bugetare rezultate din corecții financiare care afectează contribuția europeană 2010-2012 (50.458.742 euro) +

corecții financiare forfetare aplicate cheltuielilor declarate de AM POR aferente procedurilor de achiziţie publică lansate înainte de octombrie 2011 (61.979.612,94 euro) +

corecții individuale aferente procedurilor de achiziție lansate în SEAP înainte de 1 octombrie 2011 în cadrul POR (50.810.636,95 euro)

Total = 164.156.368,89 euro

La datele prezentate mai sus se adaugă corecțiile suportate de la bugetul de stat din cauza necorelărilor legislației românești sau din interpretări diferite în raport cu normele UE, acestea putând fi imputabile guvernului de la acea dată. În cazul POR, acestea s-au ridicat la suma de 425.093.432,22 lei.

În cele din urmă, singura veste bună e că sumele aferente corecțiilor financiare pot fi refolosite în cadrul programelor operaționale pentru a finanța alte proiecte, dar nu în cadrul operațiunii afectate de neregulă/fraudă. Dacă neregula e sistemică (deci se aplică o corecție forfetară), sumele nu pot fi reutilizate în cadrul aceleiași axe prioritare (Art 52, OUG 66/2011). Nu POR a suportat cele mai mari creanțe, corecții financiare, individuale și corecții forfetare, însă consecințele au fost la fel de dramatice.

DG Regio: Responsabilitatea pentru administrarea fondurilor europene cheltuite discreționar aparține Autorității de Management POR

Totul a început în urma unui audit național comandat de Comisia Europeană. Au fost blocate fondurile pentru un număr de 124 de proiecte din bani europeni. În vara lui 2011 s-a decis stoparea finanțării pentru proiecte desfășurate pe Axa 2 – Îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport, din cadrul Programului Operaţional Regional, în toată România. Decizia a venit dupa ce trei consilii județene (Ilfov, Teleorman și Buzău) au acordat fonduri pentru proiecte pe criterii discriminatorii.

Comisia Europeană a anunţat la 26 mai că va întrerupe plăţile vizând o parte a proiectelor din cadrul Programului Operaţional Regional, se arăta într-un răspuns transmis de serviciul de presă al Executivului european, la începutul lunii iunie, la solicitarea MEDIAFAX.

„Putem confirma faptul că CE a anunţat la 26 mai că va întrerupe plata privind o parte din Programul Operaţional Regional. Subliniem că este vorba despre o întrerupere a plăţilor, nu despre o suspendare a plăţilor. Autorităţilor române li se cere să îndeplinească solicitările formulate pe baza descoperirilor auditului preliminar, astfel încât Comisia să poată executa plăţile legate de acest program”, se arăta în răspunsul transmis de serviciul de presă al CE, în care nu se precizau la acel moment detalii despre programele aflate în discuţie, concluziile exacte ale auditului sau sumele a căror plată se întrerupe.

POR are 4,5 miliarde euro pentru 2007-2013, din care 3,72 miliarde contribuție europeană din FEDR, 657 milioane contribuția publică națională, 173 milioane contributie privată.

Romania Curată a scris despre aceasta aici.

Nu pierdem fondurile europene din greșeală. Pâcla la Ministerul Dezvoltarii privind verificarea achizițiilor publice

Potrivit surselor Romania Curată, autorităţile europene au fost îngrozite de managementul fondurilor europene şi conştiente că partea română e prost organizată. Părerile celor două părţi despre cine controlează corectitudinea proiectelor s-au batut cap în cap. Principala deficienţă ţine chiar de mecanismul instituţional prin care se face verificarea procedurilor de achiziţii publice derulate în cadrul proiectelor finanţate prin fonduri europene. Ce nu e clar este dacă proasta organizare se datorează incompetenţei sau găurile din control sunt intenţionate. În urma unui audit extern care a constatat nereguli privind contractele de achiziţii publice în cazul a patru proiecte în valoare de 800 de milioane de euro, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (AMPOR), subordonată Ministerului Dezvoltării, urma să verifice, unul câte unul, toate cele 124 de proiecte ale sale, finanţate din bani europeni. Comisia Europeană (CE) a blocat temporar fondurile, dar dincolo de aceste verificări, tot mecanismul a trebuit clarificat. Alte detalii aici.

În urma auditului extern însă, Comisia Europeană a constatat trei deficienţe la achiziţiile publice derulate pentru patru proiecte desfăşurate de Consiliile Judeţene din judeţele Buzău, Ilfov şi Teleorman. În cazul a două dintre ele, caietele de sarcini conţineau criterii care au creat discriminări între firmele competitoare, avantajându-le pe unele dintre ele în dauna altora. Într-un alt proiect, CE a constatat că s-a folosit în mod nejustificat procedura accelerată de achiziţie, deşi nu era un caz de urgenţă, iar în cadrul celui de-al patrulea proiect au existat lucrări suplimentare contractate ca fiind lucrări similare. După sistarea fondurilor pentru toate cele 124 de proiecte finanţate pentru Axa 2 a Programului Operaţional Regional – „Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport”, AMPOR a trebuit să ia la mână fiecare proiect şi să verifice dacă licitaţiile au fost corecte.

Detalii se mai pot citi aici : “CE a sistat platile pentru Axa 2 a POR si cere verificarea tuturor contractelor incheiate”; “Cod rosu pe fonduri UE”; “Orban: Romania nu poate trimite cereri de rambursare pentru patru programe UE”.

***

Note:

[1] O sumă fixă care se stabilește „în cazul în care corecțiile financiare nu pot fi cuantificate deoarece de­pind de prea multe variabile sau produc efecte difuze”. Corecțiile forfetare se aplică în cazul unor erori severe ale sistemelor de management sau control care ar putea duce la nereguli sistemice sau în cazul în care reies abateri sistemice sau repetate în aplicarea normelor refe­ritoare la contractele de achiziții publice. Sursă: Comisia Europeană, 2007. Ghid COCOF 07/0037/03-RO, Orientări pentru stabilirea corecțiilor financiare care trebuie aplicate cheltuielilor cofinanțate din fondurile structurale și fondurile de coeziune în caz de nerespectare a normelor în materie de contracte de achiziții publice, disponibil aici

[2] OG 14/2013 se referă la POR, iar OG 15/2013 la POSM. Sursa: Informații furnizate de către Ministerul Fondurilor Europene în urma trimierii unei solicitări de informații de interes public de către Societatea Aca­demică din România la data de 17 februarie 2014.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “DOSAR Elena Udrea. Cât de performantă a fost ca ministru. Episodul III. Nereguli cu peste o sută de milioane de euro din fonduri europene. Și consecințele

  1. vivi

    Pai aratati 2 – 3 rapoarte care sa aiba nr. de inregistrare, stampila, semnatura in clar, antetul institutiei care a intocmit raportul, etc. ATENTIE !Udrea are copii dupa aceste rapoarte.

    Reply
  2. ghita

    adica ce vrei sa spui, frate? ca se produce tot dezastrul asta sub ea si ea e nevinovata? Mars, de aici, postac udrist ce esti

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *