Cristian Ghingheș

Ce își doresc tinerii din România: 13 idei concrete de citit, de urmărit și mai ales de aplicat

După consultarea a aproape 3.000 de tineri din România, mai exact 1.886 printr-un chestionar online și 1.090 ca participanți la atelierele desfășurate în 6 orașe (Bacău, Baia-Mare, București, Alba-Iulia, Constanța și Timișoara), Grupul Național de Lucru a colectat opiniile acestora și le-a sintetizat într-un raport național.

Concluziile consultării naționale au fost prezentate astăzi, la Palatul Parlamentului, unde participăm la Conferința despre implicarea tinerilor în politici publice de tineret, organizată de ANOSR (Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România), CNE (Consiliul Național al Elevilor) și CTR (Consiliul Tineretului din România), toate cele 3 fiind membre ale Alianței România Curată. Alături de ele este FJTT (Fundația Județeană pentu Tineret Timiș).

Am analizat raportul (pdf aici), l-am întors pe toate părțile și am extras din acesta 13 dintre cele mai importante idei de politici cu impact asupra tinerilor din România:

  1. Sistemul educațional ar trebui să formeze o serie de competențe lingvistice, informaționale, manageriale, oratorice sau de bună conviețuire socială care să îi ajute să performeze în viitoarele cariere profesionale și să își exercite rolul de cetățeni europeni, dar și să dezvolte tinerilor o autonomie în învățare;
  2. De asemenea, tinerii își doresc să poată beneficia de cât mai multe competențe practice. În acest sens, planurile de învățământ să cuprindă în ponderi însemnate programe de practică, internshipuri, job shadow-uri și voluntariat;
  3. Sistemul educațional să fie dinamic și într-un permanent proces de reactualizare a programei de învățământ pentru adaptarea la cerințele și așteptările angajatorilor;
  4. Tinerii din medii marginalizate/dezavantajate să fie încurajați și sprijiniți pentru a avea acces la educație și să fie incluși pe piața muncii;
  5. Amenajarea de centre de tineret în care tinerii să aibă acces la spații proprii unde să își poată aplica ideile sau unde să poată participa la activități prin care să se dezvolte (obligatoriu, acestea să fie accesibilizate persoanelor cu dizabilități);
  6. Punerea la dispoziție a unor huburi pentru ONG-uri, unde acestea să beneficieze gratuit de sedii sau de spații pentru desfășurarea de activități;
  7. Orice autoritate și instituție publică, indiferent de nivel, să înființeze un consiliu consultativ dedicat tinerilor, completate de aplicații și platforme online prin care tinerii interesați să primească notificări ori de câte ori o consultare nouă este în derulare și să fie informați despre rezultatele și impactul acestora;
  8. Activitatea politicienilor trebuie să devină mai transparentă și deschisă către tineri, aceștia organizând periodic întâlniri cu tinerii din toate mediile și categoriile sociale pe care îi reprezintă pentru a-i consulta cu privire la aspectele care îi privesc în mod direct;
  9. Toate instituțiile publice cu activitate incidentă asupra tinerilor să aibă compartimente speciale pentru tineret și angajați lucrători de tineret specializați;
  10. Vârsta minimă pentru a candida la funcții în structurile decizionale să fie redusă pentru o participare a tinerilor garantată și extinsă;
  11. La nivelul fiecărei structuri administrativ-teritoriale (județ, oraș și comună) să existe o strategie de tineret pe termen mediu, completată anual cu planuri de acțiune bugetate corespunzător;
  12. Instituțiile publice de la toate nivelurie să deruleze programe de internship pentru tineri în așa fel încât aceștia să se poată familiariza cu funcționarea acestor structuri;
  13. Susținerea structurilor neguvernamentale de reprezentare a tinerilor prin alocarea de granturi administrative prin care acestea să funcționeze constant.

Totuși, cea mai mare parte a participanților la atelierele de consultare și a respondenților la chestionarul online au fost elevi și studenți, asta însemnând că raportul scoate în evidență concluzii în care se regăsesv majoritar opiniile acestor categorii de tineri. De asemenea, tinerii cu dizabilități au răspuns în număr foarte redus la chestionarul online și nu au participat deloc la atelierele de consultare fizice, aspecte pe care Grupul Național de Lucru și-a asumat că le va îmbunătăți pe viitor.

Grupul Național de Lucru pentru Dialog Structurat a fost desemnat în baza unui apel deschis de candidatură în data de 14 noiembrie 2017 de Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) și are următoarea componență (în ordinea punctajelor obținute în procesul de selecție): Consiliul Tineretului din România (CTR), Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Federația Forumul Tinerilor din România (FTR), Uniunea Studenților din România (USR), Organizația de tineret – Blocul Național Sindical (OT-BNS) și Federația YMCA România.

Cum bine a punctat Vlad Cherecheș (responsabil de politici publice la nivelul FJTT) în finalul prezentării acestui raport, astfel încât tinerii să capete încredere în procesele de participare, e nevoie ca aceștia să fie informați și să conștientizeze care sunt rezultatele și impactul fiecărui proces de consultare și cum opiniile exprimate de ei au fost transpuse în decizii, politici și obiective strategice ale instituțiilor publice.

Așadar, membrii acestui grup național de lucru au misiunea nu doar să ducă aceste propuneri pe masa Guvernului și a celorlalte autorități publice vizate, ci mai ales să le urmărească structurat și să depună eforturi pentru concretizarea lor. Strategii, propuneri și alte documente programate s-au tot făcut pe zona de tineret, însă puține au prins contur sub forma unor politici și măsuri clare, palpabile. Ține de noi să le punem în practică!

 


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “Ce își doresc tinerii din România: 13 idei concrete de citit, de urmărit și mai ales de aplicat

  1. Dumitru

    Studiul asta e o facatura. Trei mii de tineri or fi fost ei consultati, dar e important cum a fost ales esantionul de 3000. De exemplu, daca au pus chestionarul online pe vreun site #rezist atunci poate se explica de ce la punctul 6 gasim „Punerea la dispoziție a unor huburi pentru ONG-uri”, dar altfel nu. Poate ma insel, dar din cate am vazut eu ONG-urile n-au facut mai nimic pentru tineri in Romania in afara de cateva burse de studiu/emigrare (Fulbright, Soros) sau o cantitate extraordinara de programe pentru romi, ale caror efecte astept inca sa le vad si care ocolesc cu grija saracii din populatia majoritara, desi de departe in Romania criteriul de discriminare si acces la resurse este social, nu etnic.

    Reply
  2. Kross

    Ati inteles gresit.Plus ca probabil nu credeti ce am spus.Tinerii,chiar copii de clasa 1-4,vor sa plece din tara,pentru ca toata marsavia asta agresiva ,ca nu se respecta statul de drept,ca ne fura din buzunare,nu face decat sa ne alunge din tara valoarea cea mai de pret,,resursa umana”.
    Toata lumea vorbeste de nerespectarea legilor.Intreb,in Romania se pot respecta legile?Nu.Cred ca nu este om in aceasta tara care a putut respecta legile.Sant atat de incurcate de este imposibil sa poata fi respectate.Spuneti-mi ca nu am dreptate.Dar din pacate am dreptate.Sa construit un stat monstrous,urat,cu legi care nu au legatura primordiala cu morala.Vreau sa vad tinerii mandri ca sant Romani.

    Reply
  3. marius

    :))))))) deci vreti niste spatii si sedii platite de stat si ati impachetat totul frumos intr o fantasmagorie :))))))
    spuneti domne corect pe ce ati pus ochiii si intrati la negocierea comisionului, nu va mai invirtiti in jurul cozii :)))

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *