Dollores Benezic

Dollo.ro: Cum arată Europa din inima ta?

Europa nu e UE, sau Parlamentul European, nu e o clădire în Bruxelles, e ce au oamenii în inimă, ideea unui destin comun – a zis Frans Timmermans, vicele Comisiei Europene. La voi în inimă cum e Europa asta?
Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, a vizitat România zilele astea și în afară de politicieni a avut și o întâlnire cu cetățenii. Cine a fost curios s-a putut înscrie la asta cam cu vreo două săptămâni înainte, știrea a fost publică, înscrierea gratuită. Nu știu câți s-or fi înscris cu adevărat, dar în sala Auditorium a Muzeului Național de Artă nu au ajuns mai mult de o sută și ceva de persoane. Mulți dintre participanți au fost ziariști sau persoane care au legături cu mediul european, niscai foști și actuali funcționari de pe la Bruxelles sau comisari (Leonard Orban) și însuși ministrul justiției, Tudorel Toader.

Cineva comenta pe Facebook că românii s-au înghesuit mai degrabă la protestele din iarnă împotriva corupției, înghețând în piață la temperaturi sub zero grade, dar nu s-au urnit din casă pe ploaia asta, ca să discute cu responsabilul cu rule of law pe Europa. O fi de vină și  stilul ăsta românesc, de a da cu pancarta mai degrabă decât cu vorba, însă eu cred că aici a fost de vină neobișnuința românului cu dezbaterea, tocmai pentru că politicienii noștri nu sunt deschiși cu oamenii nici măcar atunci când sunt obligați de lege să-i consulte. Drept e că nici nu știu vreun politician de-al nostru capabil să susțină o astfel de discuție, să vorbească liber, să fie concis, elocvent și cu un pic de umor, să transmită emoție, chiar și cu discursul clasic european, altfel lipsit de înflăcărare.

Pentru cine e curios și are răbdare să asculte toată ora de dezbatere o poate urmări video. Părerea mea e că nu e o oră pierdută. Cine n-are răbdare, cam astea ar fi principalele chestii cu care am rămas eu din ce a zis domnul Frans:

  • Câteva întrebări din sală au vizat în special corupția din România și cazul concret al lui Liviu Dragnea, dacă domnul Frans consideră principial ca un condamnat penal să ocupe o funcție publică?, și ce exemplu le dă el tinerilor, din țara asta și din Europa. Timerman a spus că nu e vorba de prințip, ci de ce zice legea, și că dacă omul și-a ispășit pedeapsa și legea permite, atunci el poate ocupa orice funcție. Apoi domnul Dragnea și partidul său au fost aleși de electoratul convins de promisiunile lor sociale, de bunăstarea promisă. Domnul Dragnea și partidul trebuie acum să livreze ce au promis și abia dacă nu se țin de cuvânt sau dacă vor folosi puterea pe care o au ca să se sustragă justiției, abia atunci vor da un prost exemplu tinerilor.
  • Guvernul a dat impresia în iarnă, prin Ordonanța 13, că ar vrea să întrerupă parcursul justiției spre victoria finală (și ridicarea monitorizării MCV) de aceea domnul Frans crede că principala sarcină a guvernului acum e să înlăture aceastră suspiciune din mintea populației. Domnul Frans e de părere că guvernul merită a doua șansă pentru că s-a întâlnit cu domnul prim ministru după protestele din iarnă și i-a promis că va numi un ministru al justiției nepolitic, și s-a ținut de cuvânt. Apoi s-am întâlnit cu ministrul justiției și  a avut o discuție interesantă și cu el. Câtă vreme guvernul face ce a promis în direcția în care s-a angajat (îndeplinirea angajamentelor pe ultima sută de metri din MCV până când atingem un punct de la care nu mai putem da înapoi) asta e ce trebuie să demonstreze.
  • Corupția există peste tot și va exista întotdeauna, pentru că oamenii sunt dispuși să păcătuiască, dar dacă ai un sistem de justiție suficient de puternic încât să nu fie influențat de cine e la putere, atunci înseamnă că ai ajuns în acel punct ireversibil. Și asta nu e neapărat ce vrea Comisia Europeană, ci e ceea ce vor cetățenii, ce vor investitorii și ce are nevoie piața.
  • Dar, realist vorbind, vă puteți permite să luați măsuri împotriva României, dacă nu respectă angajamentele anticorupție, câtă vreme pare că nu puteți face mare lucru împotriva altora, cum ar fi Ungaria, care încalcă grosolan regulile și valorile europene? Europa are de luptat pentru propria unitate în ultima vreme, prin urmare anticorupția pare să pice pe planul doi în acest caz.Nu știu de ce credeți că nu-mi permit să iau măsuri? Ori de câte ori a fost o amenințare la statul de drept am acționat. De exemplu la adresa Poloniei, a Ungariei și urmează să mai luăm câteva măsuri…, nu vă temeți, regulile se aplică fiecărui stat. Dar nu poți folosi exemplul altuia ca să scuzi ce faci. 
  • O întrebare venită de pe Facebook l-a întrebat pe domnul Frans ce mesaj are pentru tinerii europeni, în perspectiva alegerilor europene din 2019? Am acasă patru copii, tineri europeni. Ei iau Europa ca pe ceva natural, garantat, să poată călători liber, să se simtă în siguranță, în pace. Mesajul meu către ei este că Europa e făcută de oameni, nu e indestructibilă. Iar în prezent cei care vor să o distrugă par mai determinați decât cei care au făcut-o. E nevoie să deveniți activi ca să o apărați în continuare. Ceilalți par momentan mai determinați și foarte vocali. Trebuie să arătați și voi același nivel de determinare. Nu luați Europa, libertatea și drepturile pe care vi le conferă ca garantate. Libertatea înseamnă angajament politic și cetățenesc. Fără implicarea cetățenilor se va dizolva. 
  • Nu există o corelație între criza economică și curentele xenofobe, extremiste, populiste și naționaliste. Aceste curente nu se manifestă în țările afectate de criză – Grecia, Cipru, Irlanda, Portugalia, Spania, Italia –  în schimb sunt în Franța, în Danemarca, Suedia, Germania. Pentru că oamenii au pierdut încrederea în viitor, le e frică că vor pierde ce au, iar pe asta se contruiesc sentimentele extremiste. Trebuie să readucem speranța acestor oameni din clasa de mijloc, să le redăm încredere că viitorul copiilor lor va fi în regulă. Sunt oameni între 40 și 55 de ani care se simt împovărați: copiii încă le sunt acasă, părinții lor sunt bătrâni și au devenit o povară, nu au încredere în sistemele sociale și se simt striviți de toate aceste griji. Societatea și politicienii trebuie să remedieze acest lucru prin redistribuire, prin justiție socială. Soluția stă în reducerea inechității sociale. 
  • Nicio țară nu e imună la naționalism. Acum nu mai avem dispute ideologice între stânga și dreapta, avem dispute între oameni care cred în securitatea oferită de o societate închisă, și oamenii care cred în diversitate, într-o societate deschisă și în bunăstarea oferită de aceasta. Viitorul lumii e diversitatea, să lupți împotriva diversității e ca și când ai vrea să separi gălbenușul din omletă (unscrumble the scrumbled eggs). Hai să apărăm societatea deschisă și diversitatea! 
  • Marea provocare a UE nu e, totuși, cooperarea, ci reconectarea diverselor segmente din societate și cultivarea solidarității. Percepția actuală e că în UE fiecare e pentru el. La nivelul UE avem țări mediteraneenene care se plâng că țările estice nu vor vor să preia din povara imigranților, avem țări vestice care se plâng că țările mediteraneene nu-și fac treaba ca să oprească migrația la granițe, avem țări din sud care se plâng că țările nordice impun austeritate, ceea ce le ucide economiile, avem țări nordice care se plâng că țările sudice nu vor să muncească și trăiesc din banii nordicilor, toate aceste stereotipuri ucid solidaritatea europeană. Dacă nu rezolvăm această problema fundamentală, orice discuție va fi futilă, pentru că societatea noastră nu va funcționa. Redistribuția devine un fapt foarte important. La fel și educația. Noua economie cere să fii adaptabil.Analfabetismul nu va mai însemna că nu știi să citești, ci că nu ești capabil să înveți toată viața. 
  • Suntem mai sănătoși, mai educați, mai conectați, mai idealiști decât oricând în istorie. Singurul lucru care ne amenință e complezența, ideea că dacă pui ceva pe Facebook e suficient. Dacă tinerii sunt capabili să creeze solidaritate dincolo de granițele dintre state și chiar din interiorul statelor va fi bine, dar trebuie să evităm capcanele: xenofobia, naționalismul, dacă putem mobiliza tinerii să aibă grijă unii de alții, vom fi ok. În Spania mai mult de 50% din tineri sunt șomeri. Si totuși sunt optimiști și deciși să facă ceva împreună. Dacă ăsta nu e optimism, nu știu ce altceva poate fi. Nu renunțați la Europa, e prea valoroasă! Europa nu e UE, sau Parlamentul European, nu e o clădire în Bruxelles, e ce au oamenii în inimă, ideea unui destin comun. 

 

Citește întreg articolul pe Dollo.ro


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Dollo.ro: Cum arată Europa din inima ta?

  1. VISLOVSCHI ELENA

    SUPERB ARTICOL ;LAMURITOR SI ADEVARAT AR TREBUI PREDAT IN SCOLI SA STIE COPILUL DE MIC CE INSEAMNA UE SI SOLIDARITATE ;MUNCA SI CORECTITUDINE:::ACEST DOMN ARE O MINTE CAT ALTII ZECE SI UN VOCABULAR IMENS– TIPARITI ARTICOLUL IN FIECARE ZI PE PRIMA PAGINA AVEM ATATA NEVOIE DE ADEVARURILE CUPRINSE IN RASPUNSURILE ACESTUI CONDUCATOR EUROPEAN-OARE MAI AVEM SI ALTII CARE GANDESC CA EL ? BRAVOOOO!!!!

    Reply
  2. laur22

    Europa din sufletul nostru , hahahahahaha.

    Responsabilul pentru Rule of Law a avut parte de mai putzini intrebaciosi decat pana si ultima dizeuza cand face o sedintza de PR

    Europa democratica hahahaha ce gluma buna.

    De atata democratzie cata are comisarii ei care taie si spanzura nu sunt numitzi ca si ministri de pe la noi printr-o investitura in fatza parlamentului ci ALTFEL.

    IN EUROPA ASTA DEMOCARZIA A AJUNS UN GABLONZ UN BIRBIZON. Un fel de vorbitzi voi ca sa decidem noi.

    Si lumea stie.

    Lumea stie ca in Europa votul sau n-a contat niciodata si nu conteaza nici acum el a fost mereu smenuita ca sa iasa asa „cum trebuie”.

    Iar azi aici acum cel mai mare „pericol” pentru Europa este votul popular.

    Si lumea stie.

    Vorba articolului lui A.M.P „UE la risc maxim săptămîna asta”
    Risc de alegeri.

    Si va minunatzi ca atz-i ajuns sa vorbizti voi intre voi pentru voi.

    Europa din sufletul nostru …. e la Molenbeek

    Si culmea geografic aproximatic chiar acolo este.

    PS ~ 3 milioane de romani muncesc in Europa .
    Catzi dintre ei voteaza in Europa ?
    Si nu in Europa pentru alegerile din Romanai ci in Europa pentru alegerile care se tzin la fatza locului pentru instituztiile democratice de la fatza locului .

    Este ca si cum ai spune ca era democratzie in America deorece era firesc ca negri datorita culorii pieliilor sa voteze doar in „alegerile” din Africa si nu la cele din America.

    Si lume stie treaba asta , lumea stie ca Europa e mai ales Europa celor cu bani e Europa banilor si abia mai apoi si cat mai ramane e Europa oamenilor.

    Si inca e minunat ca inca ami ramas ceva si pentru oameni pana acuma.
    Cat o s amai ramana

    Reply

Lasă un răspuns la laur22 Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *