Valentina Dimulescu

Despre cum (nu) se fac politicile publice

Oroarea pentru felul in care se fac politicile publice in Romania niciodata nu dispare.

In gradina lui Zuckerberg, din nou vad diverse pareri si analize mai mult sau mai putin neavenite ale declaratiilor domnului Orban vizavi de scutirile de taxe pentru sectorul IT. Intamplarea face sa fi asistat (in cadrul Seminariilor de Analiza si Cercetare Economică de la Banca Naționala a Romaniei) la prezentarea si sa fi citit cea mai detaliata si profesionista analiza pe aceasta tema: „Industrial Policy at Work: Evidence from Romania’s Income Tax Break for Workers in IT”, scrisa in 2018 de Isabela Manelici si Smaranda Pantea.

Inainte de a reda pe scurt ceea ce a iesit din acea analiza, niste chestiuni de baza vizavi de care putem rade isteric avand in vedere gluma care exista in Romania:

  • O politica publica ar trebui sa se bazeze pe studii preliminare/analiza de impact/calcule/cifre in asa fel incat sa te asiguri ca nu faci mai mult rau atunci cand intervii intr-un sector;
  • Este esential sa colectezi date de buna calitate pentru a putea face analize cat se poate de precise;
  • Este esential sa ai departamente de politica publica in fiecare minister si oameni pregatiti care sa iti poata faca aceste analize, sa mearga pe teren, sa analizeze, sa ajusteze.

In Romania, politicile publice se fac prin metoda „dam cu toporul si vedem ce iese; daca iese prost, dam vina pe X/bagam capul in nisip”. Unde am mai vazut noi asemenea abordare?

In ceea ce priveste sectorul IT, scutirea a fost o politica publica a statului ce a avut drept obiectiv stimularea dezvoltarii acelui sector (in 2001, dar si in 2013, cand aceasta a fost extinsa), ceea ce s-a si intamplat. Din datele disponibile, se pare ca efectul a fost, by & large, benefic pentru sector, acesta crescand si ca workforce, size, revenue, solvency si assets, mai mult si mai rapid decat restul sectoarelor IT din regiune. Autoarele au date si inainte, si dupa introducerea scutirii, se compara cu alte sectoare high-tech si se compara si cu alte tari din ECE, deci se poate vedea mai bine evolutia. In plus, se face o analiza contrafactuala, adica cum ar fi aratat sectorul, comparat cu restul tarilor din ECE, daca nu s-ar fi introdus scutirea.

Extrem de important ar fi sa se aprofundeze analiza pierderilor cauzate de aceste scutiri. Articolul face o estimare (doar pentru 2015) a pierderilor cauzate de scutirea de taxe care variaza intre 62 si 80 millioane de euro.

Intrebarile pe care ar trebui sa ni le punem sunt:

  • Mai are rost ca statul sa continuie aceasta politica industriala?
  • Este sectorul IT romanesc destul de matur si competitiv incat sa reziste?
  • La cat se ridica, pe an si per total, pierderile la buget din cauza scutirilor? Isi permite statul roman sa se lipseasca de acesti bani? Cu ce a compensat aceasta pierdere pana acum?
  • La cat se ridica, pe an si per total, castigurile (in the economy at large) de pe urma acestei politici?
  • Cati oameni lucreaza in zonele scutite (pt ca nu absolut toti ITistii sunt scutiti)?
  • Care au fost efectele extinderii scutirii catre alte categorii de lucratori in 2013? Mai are rost ca acestea sa fie scutite?

Din discutiile isterice de pana acum nu am vazut ca cineva sa vina cu o asemenea analiza sau macar sa stie cineva ca exista asa ceva.

Sunteti surprinsi ca vine dreapta cu asa un discurs? Nu aveti de ce sa fiti pentru ca dreapta considera orice intervenie a statului drept o prostie in cel mai bun caz, drept o crima in cel mai rau. Ar trebui sa ne intrebam mai bine cum facem ca politicile industriale ale statului sa se bazeze pe analize solide, interventiile sa fie bine targetate, monitorizate, ajustate si incetate cand este nevoie.

Datele folosite sunt la nivel de firma sunt baza de date Amadeus, care-i contra cost. Sa vedem, se ofera careva sa pitch in cu niste resurse pentru a putea aprofunda aceasta analiza pe care s-ar putea fundamenta o propunere de politica?

Credintea mea e ca nu. Deci sa continue isteria!


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Despre cum (nu) se fac politicile publice

  1. PL

    Când ești colonie, cele mai bune analize despre tine se găsesc în metropolă. Spre exemplu: dacă vreți să aveți o imagine asupra calității terenurilor agricole ale României, întrebați un austriac, un francez, un italian. Dacă vreți să vă lămuriți cu rezervele de metale neferoase, mergeți la o firmă de consultanță din Toronto. Niște nemți vă pot da o imagine fidelă a sistemului bancar din România, ca și asupra pieței asigurărilor. Ș.a.m.d.
    Există politici publice, dar la altă scară: a famigliilor, a gintelor etc. Singura politică publică națională coerentă și consecvent aplicată în RO este cea a SRI. Ea face ca restul să pară isterie.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *