Preventia coruptiei folosind unelte administrative este vitala in tari unde coruptia este larg intalnita si sistemul de justitie este foarte ineficient. Desi cetatenii se plang ca exista coruptie, in special in randul magistratilor si al politiei (60% dintre cetateni cred ca acestia sunt corupti sau foarte corupti, conform datelor POB 1/2005), dar si in randul personalului primariei si al consilierilor locali (40%), nu au fost depuse cereri si plangeri decat pentru 0.2% din numarul functionarilor publici, asa cum arata Raportul anual de analiza si prognoza 2006, SAR. Institutul National pentru Administratie (INA) raporteaza date similare cu cele SAR. Conform INA, 0.2% din functionarii publici au fost pedepsiti in 2005 pentru conflicte de interese, incompatibilitati si plangeri de coruptie.
Instrumentele de baza folosite pentru masuri administrative sunt declaratiile de venit si de interes care se folosesc deja de cativa ani, formatul fiind imbunatatit in 2005. Ele s-au dovedit a fi eficiente, dar pana acum au fost folosite mai mult de media si de ONG-uri. O verificare completa a acestor declaratii in schimb, lipseste. Aceasta indica lipsa eficientei corpurilor interne disciplinare de a folosi instrumentele administrative pentru a combate coruptia.
Daca guvernul central a fost expus monitorizarii indeaproape de catre ONG-uri si media, la nivelul local (consiliile judetene si municipalitatile, care sunt cele doua niveluri de autoritati locale votate in Romania) au existat putine initiative de genul. Politicienii local sunt supranumiti “baroni locali”, ca sa ilustreze perceptia generala ca economia si administratia publica au fost infestate de retele corupte. Oamenii de rand cred ca exista deficiente majore datorita conectiilor stranse intre interesele politice si economice, cu o tendinta a celor care sunt votati la nivel local sa isi abuzeze pozitiile pentru a castiga beneficii personale.
Daca perceptia publica este bine evidentiata, impactul aceste probleme devine din ce in ce mai important. In 2006, Romania a adoptat legi de descentralizare, cerute de catre UE, si in consecinta majoritatea fondurilor guvernamentale care pot fi folosite au trecut de la nivelul national la cel judetean. Astfel fondurile europene pentru Programul Operational Regional, in valoare de 3.726 milioane euro pentru perioada 2007-2013, vor fi distribuite prin agentii pentru dezvoltare regionala , care au ca membri si presedinti ai consiliilor judetene. Media atesta ca cei mai corupti politicieni din tara sunt in conducerea consiliilor judetene, iar ei au un cuvant mare de spus in distribuirea acestor fonduri. In absenta unui mecanism transparent de responsabilitate, riscul este ca coruptia va creste la nivelul local al guvernului. Pe langa aceasta problema, consiliile judetene sunt alese pe baza votului uninominal, deci importanta lor va creste pe viitor.
De aceea, societatea civila trebuie sa se implice mai mult in formarea unui sistem functional si potrivit pentru a combate coruptia, mai ales in zona actiunilor preventive.
Comentariul dvs.!