Descentralizarea iresponsabilitatii politice

Rămîne cum ne-am înțeles. Nimeni nu răspunde pentru faptul că și în acest an, al șaptelea de la intrarea în Europa foarte probabil că iarăşi vom plăti mai mult la bugetul Uniunii decît absorbim în mod real (adică după rambursarea de Bruxelles) din fondurile europene. Că nu răspunde nimeni la timpul trecut, deşi multe probleme din trecut vin, e una. Dar la cel viitor? Asta e întrebarea pentru cui îi pasă pe bune de ce se întîmplă în țară. În rest, că Antonescu și Băsescu au tras-o un pic PSD săptămîna asta și toți propagandiștii care au scuipat la Crin din greu s-ar putea să-și dea limba la rașchetat pentru viitor zău că nu are de ce să ne emoționeze. Chiar nu v-ați prins că nu contează cine cîștigă alegerile, ce contează este să existe o opinie publică suficientă, cum s-a văzut în cazul cu Roșia Montană, ca să poți să aperi interesul public? În rest, orice Escu vine pe acolo sfîrșește prin a-și lua casă sau teren la prețuri preferențiale indiferent cum începe și așa va fi pînă presiunea nu va fi mai mare și vom avea doar 40 000 de likes sau pe unde mai sîntem cu spiritul civic la români.

De ce există o corelaţie între banii cheltuiţi de un guvern pe achiziţii de orice fel şi corupţie la nivelul EU-28, astfel că o ţară europeană cu cît cheltuieşte mai mult din buget pe investiţii cu atît e mai coruptă? Răspuns: deoarece cheia bunei guvernări este raţionalitatea şi imparţialitatea cheltuielii publice. Cu cît e mai clar şi mai nearbitrar cum se alocă banii publici, cu cît această funcţie de alocare poate fi suplinită de un computer căruia i se dă un algoritm simplu în care s-au introdus criteriile, cu cît, cu alte cuvinte, arbitrariul politic şi administrativ este sub control cu atît poţi face mai multe cu banii, repara drumuri la preţuri rezonabile, repara şcoli şi subvenţiona căi ferate (că sînt subvenţionate peste tot, nu asta e problema).. Subliniez din nou că această corelație nu există cu banii alocați cheltuielilor sociale, care sînt clare și universale (orice pensionar primește o pensie), ci taman cu acei bani de dezvoltare din care nu există dovezi că s-ar dezvolta cineva în afara cui bagă mîna în ei, cu banii din care cineva decide că se vor face trei grădinițe, zece săli de sport și o sută de biserici în 113 locații preferențiale cînd poate era nevoie de două sute de dispensare rurale înainte, ca și de încă o sută de grădinițe și săli de sport în altă parte. În țările corupte există un enorm efort de a menține aceste categorii discreționare de cheltuieli din care politicienii își pot pune deoparte mai mult pentru clienți (dar mare îndignare ideologică contra cheltuielilor sociale, ca ajutorul pentru handicapaţi). Circulă teoria foarte amuzantă că se fac sau repară așa multe biserici din bani publici pentru că fac excepţie de la regulile de licitație și contractorul e cine trebuie, cu dublu cîștig pentru cine alocă banii, și firma de partid, și votanți fericiți. Dar parcă nu îmi vine să cred, că nu văd obstacole mai nicăieri în provincie ca firmele preferate să cîștige tot ce vor cîtă vreme vin banii. Și nici un stimulent pentru firmele nepreferate sau simplii cetățeni să mai plătească taxe la buget. Păi de ce? Cine vrea să iasă de fraier în acest circuit vicios al cui împarte, parte își face? Cine nu are putere să împartă își scade contribuția personală la ce este de împărțit și evazionează. Evaziunea a crescut chiar la taxele indirecte, ca TVA, considerate mai ușor de colectat în economii informale. Vezi să nu! O să ajungem să reintroducem contrabanda cu benzină, pe lîngă țigări, la cum merg lucrurile, de data asta în sens invers, din fosta Iugoslavie încoace.

O lege a descentralizării în combinație cu o nouă reformă fiscală ar fi fost o enormă ocazie de a corecta acest cerc vicios și a începe un cerc virtuos, cum a făcut spre exemplu Uruguay, care din 2004 încoace a crescut cu 62% numărul de contributori la bugetul de asigurări sociale, iar cel al colectării taxelor la buget a crescut per total cu 60 la sută, peste creşterea, ea însăşi substanţială, de PIB şi ascensiunea acestei ţări în topul celor mai bine guvernate din lume. Reţeta a fost un amestec de taxe simplificate, considerate juste şi cu excepţii pentru diferite categorii şi o reformă a administraţiei, contînd în simplificarea procedurilor birocratice, creşterea capacităţii fiscului şi înlesniri pentru parteneri privaţi care să preia din investiţiile necesare infrastructurii (porturi, de exemplu). Cum ar trebui ideal să funcţioneze la noi? Statul central ar trebui să păstreze tot ce necesită coordonare, omologare, standardizare şi control (şi de fapt să investească mai mult în control, care e slab) pentru că aceste criterii sînt unice şi e normal să fie aplicate dintr-un singur loc (şi mai economic) şi să cedeze tot ce este organizare directă a serviciilor judeţelor şi localităţilor unde decizia dacă vom construi un patinoar, o piscină sau un dispensar să fie luată local, pe bază de fonduri adunate care merg direct sau mult mai aproape de unde s-a promis în campanie că merg, iar dacă nu merg nu ai pe cine da vina şi la primele alegeri ai plecat. Priorităţile, cu alte cuvinte, ca şi strîngerea fondurilor pentru ele, trebuiesc stabilite local şi în consultare, inclusiv destinaţia fondurilor europene ca să nu mai avem o altă ministresă ca Udrea care face pîrtii de schi din bani de la buget în ani de austeritate cînd pentru asta erau bani europeni disponibili (dar cu alte rigori).

Proiectul Dragnea nu face însă asta. Banii vor continua să fie strînşi la bugetul central, cu o singură excepţie unde vor fi reţinuţi direct local (asta ar fi trebuit să fie regula, nu excepţia) şi pe urmă alocaţi în general frăţeşte fără mare elaborare, 50 la 50 între nivelul central şi cel local. Cum evident banii nu vor ajunge localităţilor şi judeţelor care capătă în întreţinere totul, stadioane, porturi, vile, latrine (una de cărămidă şi una de lemn, scrupulos trecute în anexe, pontoane, barăci, metrouri, poliţii, şcoli, spitale, rezervaţii naturale), pe lîngă că acei 50% vor fi iarăşi daţi cui e prieten cu guvernul (ăia cu schiurile lui Udrea au rămas doar cu telegondola fără pîrtie cînd s-a schimbat guvernul) s-au găsit două soluţii. Soluţia unu este să strîngă nivelul local alte taxe peste alea existente deja şi împărţite fără să ajungă. Soluţia doi este să mai falimentăm nişte primării una cîte una, situaţie în care sînt deja sute, dar care e mult mai costisitoare şi detrimentală economic decît o decizie de comasare care a fost exclusă din start ca mai costisitoare politic. Adiţional, se amendează şi Legea Sănătăţii, unde se face o structură paralelă CNAS care va lua din banii de asigurări, probabil tot pentru că asigurarea de stat nu poate fi omorîtă deodată. De omorît, doar pacienţii, de asta spitalele sînt plasate universităţilor de medicină fără fonduri suplimentare, deşi de abia le ajung banii lor. Statul scapă astfel de tot ce nu e rentabil, ca omologarea şi standardizarea, care se vor face judeţean, să vezi de acum standarde europene de la pensiuni la servicii publice, şi dă puterea prin lege autorităţilor locale să se facă plătite direct pentru serviciile astea, de la beneficiari- aşa cum în Evul Mediu înainte de a se introduce impozitele fiecare dintre petenţi plătea pe magistrat şi scribul lui care nu aveau alt salariu.

Cum va creşte absorbţia fondurilor europene dacă aruncăm în spatele unor primari deja faliţi şi care nu mai au cum creşte taxe
locale atîtea sarcini deodată pentru care nu sînt pregătiţi, sau nu ar fi înglodaţi în datorii?
Mister. Legea nu spune, şi cum bugetul de la anul trebuie adoptat în doar cîteva săptămîini e clar că nu avem timp să calculăm nişte scenarii cu 50/50, 30/70 sau pur şi simplu să agregăm costurile de jos în sus cum ar fi normal. Tot ce guvernul central nu mai are bani să ţină din cauza plafonului de deficit trebuie să plece în subordinea autorităţilor locale. Care capătă dreptul de a numi şefi noi peste tot cu această ocazie (sintagma neadevărată folosită este „să organizeze un concurs”), va fi o orgie a numirilor de oameni competenţi în fruntea a tot ce mişcă de către consiliile judeţene, aceste temple ale numirilor pe merit cu departamente de resurse umane care într-o secundă au la degetul mic fişiere cu cine s-a distins ca manager, ca administrator de fonduri europene, ca organizator de tabere de tineret, campanii de vaccinare şi aşa mai departe. În sfîrşit resursele umane din Teleorman, Vaslui şi Bihor vor avea ocazia să se afirme.

Ajunşi aici, e cazul să expun ipoteza mea. Ori e vorba de prostie şi iresponsabilitate feroce, ori e un plan cinic de a păcăli deficitul pe la anul scoţînd în mare viteză nişte cheltuieli şi ascunzîndu-le prin alt capitol bugetar. Aceasta din urmă ar fi unica explicaţie raţională, deşi doar parţial, că nu poţi risca să distrugi şi puţinul care funcţionează ca să te ascunzi prin tufişurile fiscale şi la anul pe vremea asta să desfaci ce ai făcut. Dacă nu e asta, atunci de ce să rişti o asemenea brambureală, plus călcarea a vreo două legi mereu ignorate (Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, şi legea 24/2000 care cere studiu de fezabilitate şi proiecţie bugetară).

Precedenta dată cînd am amintit legea asta din urmă a fost la încercarea lui Băsescu de a propune un proiect de lege a Sănătăţii prin asumarea răspunderii. Eugen Nicolăescu face şi el mai rău, încercînd să bage pe aceeaşi temă o ordonanţă de urgenţă (devine urgent să faci prostii de la un moment încolo cînd ajungi la guvernare). Toate acestea, Sănătatea şi descentralizarea au efecte pozitive incorect sau deloc estimate şi consecinţe nedorite cît carul. Adoptarea lor în pripă, fără estimare şi consultare ar fi o catastrofă, care ar compromite şi efectele potenţial pozitive ale unor alte aspecte prezente în ambele proiecte.

Dacă legea descentralizării era deja votată, proiectul Roşia Montană se făcea sigur, că autorităţile locale, dnii Dumitrel şi Hava sînt demult în buzunarul Gold, şi acum le-am fi dat şi mediul, şi patrimoniul. Ele s-au distins deja dînd imediat la loc autorizaţii anulate de instanţe, aşa de bine înţeleg statul de drept. În plus, aşa e societatea românească, societatea civilă e mult mai slabă local decît cea concentrată în Bucureşti, Cluj sau alte câteva centre dezvoltate, care a reuşit împreună să creeze rezistenţa faţă de proiectul Gold. Eu nu spun, şi nu cred, că baronii locali sînt mai răi decît cei centrali, că dnul Şova e cu ceva mai bun ca dl Mazăre, probabil ideile de dezvoltare ale lui Mazăre sînt mai bune. Pe dl. Dragnea a trebuit să-l scot de două ori de pe lista neagră după ce l-am pus, că nu e un om uşor de prins şi a tot luat NUPuri. Nu şi la faza cu referendumul de anul trecut, dar văzînd ce au scris băsişti de rangul întîi, că nu sînt dovezi directe contra lui cred că era mai bine dacă nu pe asta îl trimitea DNA în judecată.

Pentru consecinţele acestei legi a descentralizării însă careva va trebui închis dacă se aplică aşa cum o citesc eu azi şi judeţele devin ca oraşele din westernuri unde şeful îşi pune rudele la poliţie şi procuratură şi mai omeneşte din cînd în cînd pe parlamentarul local ca să abată din drum autostrada naţională spre orăşel. Şi nimeni nu răspunde niciodată de nimic, că la aceeaşi masă de pocher se hotărăşte cine se prezintă la formă la alegeri şi cine pe bune.


Puteţi citi AICI un întreg raport pe tema falsei reforme din Sănătate, realizat de expertul Societăţii Academice din România Sorin Paveliu.



Recomandări

9 thoughts on “Descentralizarea iresponsabilitatii politice

  1. sandu

    Udrea a cheltuit bani pe partii de schi in plina criza, cand erau bani europeni la dispozitie. Adevarat, dar totusi cum a putut aproba UE 12 milioane de euro la Iasi pentru distrugerea unei paduri (plantatie din anii 30) in zona Ciric, suplimentar si o telegondola prin padure? Unde este buna guvernare a UE? Unui pol de dezvoltare fara spital de urgenta telegondola ii trebuia? Cred ca expertii europeni care pe buna dreptate acuza achizitiile din Romania, trebuie sa se uite si in curtea lor, la ce aberatii au aprobat pentru finantare.

    Reply
  2. Daniela Zamfir

    Chiar credeti ca opinia publica suficienta a oprit proiectul Rosia Montana ? Oare nu faptul ca asa convine guvernului Ponta si USA ? Cred ca a fost o simpla viclenie , ca sa nu se simta ofensati asazisii canadieni din spatele Gold Corp. Daca opinia publica suficienta avea asa o forta cum o prezentati dvs , referendumul din vara trecuta avea urmarile naturale conform rezultatului, adica inlaturarea lui Basescu . Sunteti optimista !!!

    Reply
  3. alinaMP

    @ Sandu – UE nu aproba continutul proiectelor, asta e la latitudinea autoritatilor nationale. Si monitorizarile si evaluarile sinte pe driterii formale, nu continut, daca lumea nu s-a revoltats a apere padurea nu asteptati de la UE

    Reply
  4. sandu

    @alinaMP “lumea nu s-a revoltat” bine spus, prin urmare nu exista societate civila, si ne intoarcem la o discutie mai veche: nu putem avea societate civila cu cetateni ce castiga 200 de euro lunar.

    Reply
  5. DanBruma

    @sandu: atunci hai sa stam cu mainile in san pentru ca avem 200 de euro pe luna. Parca saracii se revolta, nu? Ca banuiesc ca bogatii nu prea au de ce sa se revolte.

    Reply
  6. Deceneu

    Reforma administrativa poate fi buna sau mai proasta decat actuala forma de administrare. Poate fi buna daca data este insotita de democratizare, respectiv de obligarea autoritatiilor sa aiba acordul cetatenilor pentru prioritatiile cheltuielilor bugetare. Numai asa poate fi blocata hemoragia de bani publici in proiecte inutile.

    Reply
  7. sandu

    @DanBruma Este un editorial mai vechi al doamnei Mungiu Pippidi despre 200 de euro si societatea civila. Sunt doua situatii similare in Iasi: padurea Ciric, si teii de pe bulevardul Stefan cel Mare, reactiile societatii civile au fost firave si nu au venit din partea saracilor. Saracii nu se vor revolta decat atunci cand le va fi foame, cum a fost in decembrie 89, in octombrie-noiembrie 1917, sau in 1789, diferenta intre aceste momente este doar elita care a manipulat pe saraci. Pe saracii din Romania, momentan nu ii intereseaza Rosia Montana din pacate, ci ce sa puna in farfurie, o slujba, un drum mai bun, o casa, practic cum sa traiasca mai bine. Daca noua elita precum Nicusor Dan, nu va puncta si aceste aspecte, nu va izbandi. Dupa ce saracii, vor castiga macar ca in Ungaria sau Slovacia vom avea cu adevarat societate civila.

    Reply
  8. alinaMP

    Sint in Iasi mult mai multi oameni cu venituri peste 200 de euro pe luna care nu au iesit la faza cu teii, nici uc padurea taiata din Ciric si nu saracia e explicatia, ci lipsa locala de activism. Sint asa de putini oameni care fac ceva pe acolo ca e foarte usor autoritatilor sa ii izoleze. In rest, festivaluri de literatura cu mari laude la adresa sponsorului, Cons Judetean.

    Reply
  9. oblio

    Stimata doamna, de ce va plingeti de o reforma facuta 100% de cei pe care i-ati sprijinit sa vina la putere? Nu stiati ce capacitate au? Atunci, de ce i-ati sprijinit? Ori ii stiati de…. si sunteti de vina ca ati sprijinit astfel de oameni, ori nu-i stiati si atunci sunteti de 10 ori mai vinovata, caci ati sprijinit sa vina la conducere niste necunoscuti. Ba, daca citesc articolul dvs. cu atentie, vad ca inca mai aruncati si ceva sageti in directia Basescu, eventual Antonescu… asa, de placere. Asta arata ca inca il aparati pe PM. Si atunci? Dvs. faceti parte din conducere, dar criticati conducerea? Cred ca ar fi timpul sa va delimitati mai clar pozitiile!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *