Democratia din presa. Presa din democratie. O intrebare despre anticorpi

Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a prelungit, marti, licenta Antenei 3. Ironia face ca, tot marti, Dan Voiculescu sa aiba un nou termen in dosarul de privatizare a Institutului de Cercetari Alimentare (ICA), dosar in care are deja o condamnare pe fond, nedefinitiva, la inchisoare cu executare. Si in acest caz, avocatii fostului senator PC au adoptat tactica prelungirilor. Prescrierea nu e departe. Urmatorul termen: 1 iulie.

Iata, asadar, tabloul: in fata instantei, Dan Voiculescu, in fata membrilor CNA, liderii trustului de televiziune pe care o controleaza. Elita Antenei 3 si-a sustinut cauza in formula completa: Mihai Gadea, directorul postului de televiziune, Adrian Ursu, Dana Grecu si Mircea Badea au vorbit despre principiile jurnalismului si rolul societal al televiziunii. Nu au lipsit ingredintele de mare audienta: sicanele dintre jurnalistii Antena 3 si membrii Consiliului. Au fost si doua voturi impotriva prelungirii licentei: Valentin Jucan si Narcisa Iorga au considerat ca televiziunea lui Dan Voiculescu aduce mai multe deservicii spatiului public decat serviciile pe care le-ar putea oferi.

Problema e ca discutia, de fapt si de drept, se poarta in registre paralele. CNA nu are temei pentru a se pronunta pe continutul editorial, atat vreme cat acesta, supus in repetate randuri analizei Consiliului, nu a fost considerat contra legii. In rare cazuri a trecut de votul membrilor o sanctiune impotriva Antenei 3. Majoritatea a stiut cum sa amane dezbaterile, cum sa lase sedintele fara cvorum, cum sa mute accentul pe dialoguri infinit generice. Retorica trece in fata procedurilor, ori de cate ori este nevoie. Nici macar cand limitele au fost desfiintate, cand atacul de presa a devenit eminamente periferic, cand viciul major al lui Andrei Plesu era cel ca este …gras, fapt care justifica ca un interes de casa sa devina unul al publicului, nu s-a considerat ca presa e una, editiile de colectie si linsaj ale Antenei 3, cu totul alta.

Antena 3 aduce argumentul publicului. Audienta ii da legitimitate. La rigoare, functioneaza. Dintre televiziunile declarate a fi de stiri, publicul majoritar si dovedit fidel (captiv, am zice) este cel din curtea televiziunii pastorite de Dan Voiculescu. Aici, e, de fapt miza. Idealul rostului paideutic al presei e derizoriu in termeni cotidieni. O televiziune nu are in fisa postului educarea consumatorilor. Are, insa, in retetar ingredinte suficiente pentru a strecura pe agenda teme in afara stringentelor evenimentiale si ale bataliilor politice.

Romanul e consumator de televiziune. E o forma de divertisment ieftin si la indemana, nu ii cere efort, nu il pune in fata unor alegeri de parcurs. Nu ii provoaca melancolii, ii da solutii imediate si, mai ales, il lasa liber de frustrari. La televizor vor fi mereu oameni mai prosti si mai ticalosi decat cel din fata ecranului. Gloria adevarata este cea inca nerecunoscuta, care iti lasa spatiu de carcoteala. Potentialul nociv al unei populatii saturate de saracie, mizerie, impostura, caini fara stapan, lideri de cumetrie este deversat pe micile ecrane, seara de seara. Peisajul e familiar si atunci nicio distanta estetica nu irumpe. Esti in fata ecranului ca si cum l-ai locui.

Frontierele sunt de netrecut. Pe de o parte, existenta presei este vitala pentru o societate democratica. Pe de alta parte, nu doar calitatea presei se reflecta in calitatea societatii, ci insasi calitatea democratiei se vede prin presa. Defectele, asadar, derapajele, inimaginabilul exista in ambele registre. E ultimul punct in care nodurile se pot desface. E treaba societatii civile sa mediteze si sa creeze solutii care sa aduca anticorpii la statutul sanatos: acela de a ataca intrusii, nu si tesuturile sanatoase.


Recomandări

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *