Gratian Mihailescu

De la deficitul democratiei pana la coruptia institutionalizata de dupa descentralizare

Potrivit raportului
emis de Transparency International
, România este situată pe locul
66, având un indice de percepţie al corupţiei de 44 puncte, fiind depăşită în
acest top de ţări ca Ruanda, Cuba sau Ghana. Indicele
de Percepție al Corupției
clasează țările pe baza percepţiei
publice a fenomenului de corupţie în sectorul public, scorul de ţară pe
care îl avem fiind cel mai mic din UE, alături de Grecia şi Bulgaria. Un scor
de țară indică nivelul perceput al corupției din sectorul public pe o scară de
la 0 la 100, unde 0 înseamnă că o țară este percepută ca fiind extrem de
coruptă și 100 că o țară este percepută ca fiind foarte curată. Ceea ce este
îngrijorător este evoluţia acestui procent: indicele României din 2006 era de
31, deci evoluţia noastră a fost de sub 2.5 pe an, având o îmbunătăţire a indicelui
de percepţie al corupţiei de 13 puncte, în ultimii şase ani! Cam puțin pentru o
țară membră UE!

Imaginea de
astăzi a României oferă o societate în care corupţia se desfăşoară la toate
nivelele sociale şi în care este implicat sectorul public şi privat.
Corupţia sub formă de nepotism, şpagă, mită sau conflict de interese apare în
toate structurile administraţiei, la nivel local, regional şi naţional.
Potrivit unui studiu realizat printr-un proiect european, “Studiul diagnostic privind
fenomenul de corupţie în administraţia publică locală”
,
aproape 88% din cei intervievaţi sunt de părere că nivelul de corupţie din
România este “ridicat” sau “foarte ridicat”, iar la nivelul administraţiei publice locale procentul
este de asemenea foarte ridicat – peste 75%.

Problemele
structurale ale democraţiei ţin probabil de calitatea clasei politice. « Prost-crescuţi, necultivaţi pînă la bădărănie,
incapabili să vorbească normal româneşte, majoritatea politicienilor noştri
sunt, la ora actuală, o sumă de agenţi patogeni, cu efecte dramatice la nivel
naţional. Sugrumarea adversarului e singurul lor program, ţara e ultima lor
grijă, dacă nu simplă materie primă pentru o dezmăţată demagogie.
» scria Andrei Pleşu despre campania
electorală din 2012. Din textul său înţelegem că politicieniisunt lipsiţi de competenţă, de responsabilitate, de autoritate. Astfel,
probabil se explică şi traseismul politic, deoarece omul fără o meserie e
condamnat la o impură motivaţie a acţiunii politice : « El se ţine cu dinţii de fotolii şi demnităţi pentru
că n-are la ce se întoarce. Întrucît altceva nu (mai) ştie, e musai să rămînă
în front pînă la moarte. Iubit sau nu, eficient sau nu, util sau dăunător, el
se va strădui din răsputeri să se agaţe de scena publică, împotriva tuturor
evidenţelor. »

Traseismul
politic reprezintă moartea democraţiei
, afirma unul
dintre liderii politicienilor români. Conform Deutsche Welle, în mandatul
2008-2012, s-a petrecut cea mai amplă migraţie, numărul parlamentarilor trecuţi
dintr-o parte în alta şi uneori înapoi sau la o terţă parte, depăşind 120.

Un motiv
pentru care unii doresc să intre în politică sau să îşi păstreze scaunul de
parlamentar este identificat de Societatea Academică Română (SAR) : afacerile cu bani publici. Printr-un
studiu efectuat de SAR 30% din cei 600 de candidaţi la alegerile din
decembrie 2012, au avut beneficii din resursele publice, sub o forma sau alta.
De la construcţii şi infratructură, la fonduri europene, de la consultanţă şi
servicii IT, până la componente industriale, candidaţii au făcut afaceri cu
statul în valoare de sute de milioane de euro.

La nivel
local

În 2011, o
analiză econtext a realizat o hartă a baronilor locali din România,
a baronilor vechi si noi, a celor care au sau au avut o putere uriaşă în
diferite regiuni sau oraşe. Iar cea mai mare parte din aceşti baroni sunt foşti
şi actuali edili locali sau parlamentari. În total apar 65 de baroni locali.
Ei sunt cei care conduc partidele, şi implicit România. Sunt regiuni şi
localităţi unde timp de 20 de ani nu s-a făcut nimic. La o simplă verificare a
celor mai sărace judeţe din România se poate observa că persoanele care conduc
acele zone, fac parte din lista realizată de econtext.
Explicaţia am găsit-o la în cadrul unei dezbateri publice :
« este mult mai uşor sa ai un feedback şi să rămâi la putere sau într-un
ciclu electoral cu o populaţie săracă, care nu are acces la informaţie, nu are
acces la sănătate, la cultură… »

Până în prezent, corupția
instituționalizată, la nivel local arată în felul următor:

1. Funcționarii, șefi de agenții și instituții
guvernamentale sunt numiți de la centru, pe criterii politice. Este un sistem
care hrănește clientelismului politic care pedepsește competența, corectitudinea
și profesionalismul. Din cauza acestor numiri politice și a faptului că
ocuparea forței de muncă în sistemul public este bazată pe clientelisme și
nepotisme, sunt puține șanse ca sistemul
public să fie eficient.

2. Alocarea de fonduri publice este bazată
strict pe criterii politice, în funcție de culoarea primarului sau a președintelui CJ, ca o
recompensă și argument electoral, și ca o pedeapsă pentru cei din opoziție mai ales. Este însă și o metodă de șantaj politic, pentru a forța
trecerea dintr-o parte în cealaltă.

3. Forma cea mai vizibilă a corupției este
aceea de abuz în serviciu public de către primari sau președinți de CJ.
Alocarea fondurilor publice este adesea însoțită de o mită care este plătită în
schimbul obținerii de contracte. Pe lângă fondurile de stat, fondurile europene
reprezintă moneda de schimb între politic şi sponsorii partidelor.

Într-un articol anterior spuneam că licitaţiile şi
achiziţiile publice din cadrul unor Programe Operaţionale, au fost oferite pe
criterii de clientelism politic, în funcţie de sumele care au fost
oferite de anumite firme la bugetele partidelor politice. Este un cerc vicios:
firmele private de construcţii dau bani la un anumit partid pentru bugetul
acestuia de campanie, aleşii de pe liste trebuie sa returneze banii firmelor
plus o parte de câştig care se împarte cu politicianul respectiv. Cum mai uşor
se poate realiza acest lucru decât prin „măsluirea” procesului de achiziţii
publice? Dacă acest proces se realizează pe fondurile de la bugetul de stat,
probabil nu se sesizează nimeni, însă când acest lucru se întâmplă cu bani
europeni, UE îţi blochează fondurile. Comisia Europeană a oprit finanţările pe
diferite programe din cauza acestor disfuncţionalităţi
de management
. Şi constatăm cu stupoare că ocupăm ultimul loc la absorbție
sau CE pregătește proceduri de infringement.

Deci aleşii
noştri, sunt defapt aleşii partidului. În cazul în care nu veneau cu o sumă
importantă la partid, nu erau promovaţi de partid şi nu erau candidaţi ai
partidului. Banii care au fost „donaţi” la partid trebuie să revină la firmele
sau persoanele care au sponzorizat acei candidaţi sau acele partide. Acest
lucru se realizează prin „măsluirea” achizițiilor publice și prin contractele
cu dedicație. Astfel cetăţeanul
consideră că îşi exercită un drept constituţional, prin vot, că „schimbă ceva”,
lucru care nu se întâmplă, de unde apare deficitul democraţiei în România.

În
perspectiva descentralizării, corupția la nivel local se va aplifica

Mai sus am descris situația funcționării
administrative la nivel local și regional CJ, în ultimii ani și neregulile din raporturile
publice-private. Aceste legături au ajuns în ultimul timp să fie legale, aceste
fraude cu fonduri publice sau fonduri europene se realizează legal, cu
documente legale, folosind șiretlicuri legislative. Exemplele graitoare sunt
ultimele cazuri aduse opiniei publice, ale primarului de la
Vâlcea
sau celui de la Năvodari.
Singurul mod prin care ele pot fi depistate este urmărirea fiecărui caz
individual și demonstrarea legăturilor de cumetrie existente. Din păcate lipsa
societății civile active și controlul politic al mass-media la nivel local și regional nu
permit acest lucru. Puterile excesive oferite președinților de CJ prin descentralizare
vor fărămița procesul decizional, și vor trimite România în Evul Mediu ca mod
de funcționare, scriam săptămâna trecută
pe blog.

Într-un al articol scriamcă dacă regionalizarea nu se va realiza eficient fenomenele de
corupţie vor fi mai mari. Pe plan local şi regional resursele sunt mai
vizibile, iar legăturile dintre afaceri şi politicieni sau funcţionari publici
locali vor fi mult mai apropiate, fără a fi controlate. Procesele de achiziţii publice sunt expuse
mai mult la fenomenul de corupţie. Într-un raport al Comisiei Europene,
Romania ocupă ultimul loc atunci când e vorba de guvernare regională.
Conducătorii locali și regionali dețin un control financiar şi legislativ, care
le permite să menţină electoratul, antreprenorii și firmele clientelare care vărsa sume importante în
bugetul partidului. Nu există transparență decizională, nu există competiție,
responsabilitate la nivel local și regional. În România există Agenţia
Naţională de Integritate (ANI), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi
Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF). Din păcate infrastructura acestor
agenţii şi resursele umane limitează activitatea acestora la nivel regional, doar
DNA-ul având servicii teritoriale. Pe viitor sunt mari șanse ca țara va ajunge
în fruntea clasamentului realizat de
Transparency International, depășind țări ca Grecia și Italia, țări cu „tradiție” în domeniul corupției. Toate
acestea, coraborate cu cumetriile deja existente și practicile împământenite, pot
transforma România într-un focar al corupției instituționalizate.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “De la deficitul democratiei pana la coruptia institutionalizata de dupa descentralizare

  1. Petre Opris

    Da, domnule Mihailescu, aveti dreptate in articolul dvs. De aceea va spuneam anul trecut: nu incurajati regionalizarea deoarece politicienii din Romania o vor folosi ca pretext pentru intarirea pozitiilor pe care le ocupa in adiministratie, in detrimentul cetatenilor onesti.

    Reply
  2. Pilat

    „Domnii” politicieni si parlamentari puscariabili ori penali (ticalosii si impostorii natiei romane) nu pot intelege ce se petrece in lumea civilizata a UE referitor la admnistratia publica locala si centrala. In tarile civilizate din UE toti alesii sunt obligati la inscrierea pe listele de candidati sa prezinte dovada ca au un minim de experienta si de studii in domeniul administratiei publice altfel nu pot fi alesi primari, consilieri, presedinti de consilii judetene ori parlamentari. In Ro analfabetii, imbecilii incultii, imoralii, ticalosii si submediocritatile ajung pe listele de candidati si sunt alesi pe durata a 4 ani fara ca sa AIBA prevazute RESPONSABILITATI certe ale FUNCTIEI ori reglementari care sa-i revoce din functie atunci cand un indicator de performanta a muncii ori de responsabilitate angajata, nu este indeplinita sau cand acesti comit acte nedemne pt functia detinuta. JOSNICIA CLASEI POLITICE lipsite de INTEGRITATE si COMPETENTA din Ro este demonstrata de 24 de ani prin adoptarea continua de acte si reglementari IMORALE ce perpetueaza promiscuitatea.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *