Home Opinii si Comentarii Actualitate

De ce statul de drept?

15 Noiembrie 2008 - Laura Stefan

Organizatiile semnatare considera ca Romania moderna trebuie construita cu respectarea principiilor fundamentale ale Statului de Drept si ca Parlamentul, ca institutie fundamentala a statului, trebuie sa fie promotorul si aparatorul acestor principii, prin masurile pe care le propun si prin actiunile pe care le intreprind membrii sai.


Din pacate, in ultimii ani, am asistat la un asediu contiuu impotriva elementelor esentiale ale oricarui sistem juridic sanatos tocmai din partea parlamentarilor. Desi activitatea acestora ar trebui sa se desfasoare cu respectarea interesului general, adesea ea a fost subordonata protejarii unor interese personale sau de grup. Afacerile si problemele private au avut prioritate fata de obligatiile pe care Romania si le-a asumat pe plan extern, fie in perioada de  pre-aderare, fie la momentul aderarii la Uniunea Europeana. Mai mult, s-a incercat constant subminarea sistemelor de control ale statului, pentru ca anumite persoane sa isi pastreze privilegiile dobandite sau pentru a se limita riscul ca acestea sa fie trase la raspundere.


Pentru ca electoratul sa fie corect informat cu privire la modul in care anumiti parlamentari au inteles sa isi reprezinte alegatorii in mandatul care tocmai se incheie, am inclus initiativele concrete impotriva Statului de Drept drept unul dintre criteriile de monitorizare ale candidatilor participanti la alegerile nationale din noiembrie 2008:


1. Amendamentele la Codul de Procedura Penala: După aderarea la UE, România s-a confruntat cu atacuri fără precedent contra bazei sistemului statal de combatere a criminalităţii, Codul de Procedură Penală. Persoane direct interesate de stoparea unor cercetări penale, ajunse în poziţia de a decide asupra legilor ce îi privesc direct, au demontat mecanismele prin care s-ar fi putut proba fraudele şi corupţia. Amendamentele la Codul de Procedura Penala au fost aprobate de Parlamentul Romaniei impotriva tuturor avertismentelor lansate din tara si de peste hotare cu privire la riscul presupus de un asemenea demers: acela ca Romania sa devina veriga slabă a sistemului european de justiţie.


2. PNA – DNA: In perioada de pre-aderare, in care lupta impotriva coruptiei la nivel inalt era o prioritate nationala, Curtea Constitutionala a decis ca Parchetul National Anticoruptie nu poate ancheta membri ai Parlamentului, aceasta competenta revenind exclusiv Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Pentru ca anchetele sa poata continua, PNA a fost transformat in Departamentul National Anticoruptie prin Ordonanta de Urgenta. Parlamentul a respins in prima instanta aceasta Ordonanta de Urgenta, ajungandu-se la blocarea anchetelor in cazurile de mare coruptie. O astfel de actiune din partea Romaniei ar fi putut duce la amanarea aderarii la Uniunea Europeana cu un an. A fost nevoie de medierea Presedintelui Romaniei si de diverse mesaje diplomatice pentru ca aceasta reactie extrem de dura a unei parti a clasei politice sa fie temperata. Dupa multe discutii si negocieri, Ordonanta de Urgenta a fost aprobata cu amendamente, aparand astfel Directia Nationala Anticoruptie.


3. Dezincriminarea unor infractiuni legate de creditele bancare: Parlamentul a eliminat din legea 78/2000 prevederile care incriminau faptele functionarilor din sectorul bancar care, in scopul obtinerii unor foloase necuvenite, acordau credite bancare cu incalcarea legii, nu urmareau creditele restante sau permiteau folosirea acestor credite in alt scop decat cel pentru care au fost acordate. Aceste metode au fost folosite adesea pentru devalizarea bancilor. Rolul acestui tip de incriminare este cu atat mai evident astazi in contextul crizei financiare mondiale.


4. Modificarea procedurii de numire si revocare a procurorilor sefi – La intrarea in Uniunea Europeana, Romania si-a asumat obligatia de a nu modifica procedura de numire si revocare a procurorilor cu functii de conducere (procurorul General al Romaniei, Procurorul Sef al DNA, Procurorul Sef al DIICOT). Respectarea acestei obligatii este monitorizata de Comisia Europeana prin Mecanismul de  Cooperare si Verificare, iar in cazul in care obligatia nu este respectata Romania poate fi sanctionata.


5. Modificarile la legea Agentiei Nationale de Integritate - La intrarea in Uniunea Europeana, Romania si-a asumat obligatia de a infiinta o institutie care sa verifice declaratiile de avere si interese, precum si situatiile de incompatibilitate si care sa aplice sanctiuni care sa descurajeze nerespectarea legii. De asemenea, operationalizarea ANI si aplicarea de sanctiuni concrete sunt standarde pe care Romania a promis sa le atinga. Respectarea acestei obligatii este monitorizata de Comisia Europeana prin Mecanismul de  Cooperare si Verificare, iar in cazul in care obligatia nu este respectata Romania poate fi sanctionata. De-a lungul timpului diversi parlamentari au promovat amendamente care sa micsoreze puterile ANI.


6. Modificarile la legea CNSAS – Constant Parlamentul a incercat sa limiteze atributiile CNSAS si sfera persoanelor care pot fi verificate in ceea ce priveste colaborarea lor cu fosta Securitate. Importanta aflarii adevarului cu privire la acest capitol esential al istoriei recente a Romaniei a dus la introducerea pe lista a parlamentarilor care au actionat in sensul limitarii accesului la acest tip de informatii.

 

Comentariul dvs.!

1 cocor 2008-11-18
Parca ii intereseaza p-astia de statul de drept. Nici nu pricep ce-i aia. Va chinuiti degeaba. Daca iese banul dintr-o lege sau daca isi apara pielea de procurori, asta-i intereseaza.
2 valon 2008-11-18
Cind oracolul din Damaroaia (S. Brucan) ne vorbea de cei 20 de ani ce sunt necesari ca sa ne desteptam, el spunea voalat ca stucturile de partid si ale securitatii vor mentine friiele puterii cel putin inca 20 de ani. Si cred ca a fost blind cu noi pentruca eu cred ca gasca aceasta de oportunisti nu va mai fi stirpita, pentru ca se reface permanent precum buruienile din gradina. Indivizii mor dar gasca ramane.
3 sandu 2008-11-19
O initiativa impotriva statului de drept este si aceea impotriva proprietatii. In Romania notiunea de proprietate a fost batjocorita: daca puteti, faceti publici autorii!