Gabriel Bejan

De ce se joacă PSD de-a ”polițistul rău și polițistul bun” pe subiectul referendumului pentru redefinirea familiei în Constituție

PSD joacă într-adevăr periculos pe tema referendumului pentru redefinirea în Constituție a familiei, așa cum își doresc adversarii căsătoriilor gay. Întrebarea este însă dacă acest joc este doar unul de imagine, electoral, sau chiar se încearcă forțarea organizării referendumului în aceeași zi cu alegerile din 11 decembrie. Această din urmă variantă ar fi o lovitură catastrofală pentru democrație și ne-ar întoarce din nou în anul 2012.

Astăzi, Hotnews a publicat pe surse informația că doi senatori PSD, Ovidiu Donțu și Titus Corlățean, au depus la Senat un proiect de lege pentru organizarea și desfășurarea unui referendum național privind revizuirea Constituției în sensul solicitat de Coaliția pentru familie și anume redefinirea familiei drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie și nu între soți, cum este acum. Potrivit proiectului, cetățenii României vor fi chemați la vot în ultima duminică a perioadei de 30 de zile de la data adoptării propunerii de revizuire a Constituției.

Propunerea de revizuire a Constituției nu este încă aprobată de Parlament, ea trecând deocamdată doar de Comisia Juridică a Senatului. Urmează plenul acestei camere și apoi Camera Deputaților. Deci termenul de 30 de zile din proiectul depus de senatorii Corlățean și Donțu ar trebui să înceapă de la momentul la care propunerea de revizuire a Constituției este aprobată de Parlament.

L-am întrebat pe senatorul Ovidiu Donțu ce sens are proiectul de lege pe care tocmai l-a depus la Parlament și dacă urmărește organizarea referendumului pe 11 decembrie. Mi-a răspuns că a vrut să acopere ”un vid legislativ” pentru că, fără o lege de organizare a referendumului, inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției va rămâne în aer. Dar, spune Donțu, ”nu crede” că referendumul va fi organizat pe 11 decembrie pentru că mai sunt proceduri de îndeplinit și, oricum, parlamentarii vor intra în vacanță de alegeri pe 11 noiembrie. Deci puține șanse ca toate lucrurile să se poată derula atât de repede.

De ce nu au așteptat atunci Donțu și Corlățean cu proiectul de lege până după alegeri?

Ovidiu Donțu spune că el nu va mai fi senator după 11 decembrie și avea această obligație în calitate de președinte al Comisiei pentru constituționalitate pentru că altfel ”o inițiativă cetățenească semnată de 3 milioane de oameni” nu s-ar fi putut pune în practică. Corlățean însă va fi senator și după 11 decembrie.

Interesant este că Liviu Dragnea a ieșit astăzi să spune că PSD nu va susține organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerile și că așteaptă explicații de la Donțu și Corlățean pe acest subiect.

Adevărul este că, electoral, PSD ar avea numai de câștigat dacă referendumul s-ar organiza în aceeași zi cu alegerile. Ar crește prezența la vot a unui public tradiționalist, care clar este înclinat să voteze cu partidele mari, în special partidul lui Dragnea. Ar avea de câștigat și Coaliția pentru familie, inițiatoarea demersului, care și-ar asigura o prezență la referendum de peste 30%, necesară validării acestuia. Este puțin probabil ca acest procent să fie atins anul viitor, spre exemplu, când interesul cetățenilor pentru o nouă prezență la secția de votare va fi scăzut.

În același timp însă, dacă cele două consultări populare s-ar suprapune, democrația românească ar suferi o nouă lovitură îngrozitoare. În loc de programe de guvernare, vom vorbi în această campanie despre familia tradițională, biserică și ”pericolul homosexual” asupra familiei, într-o țară în care genul acesta de subiecte prind la un anumit public. Mai mult, având în vedere lașitatea cunoscută a politicianului român, nu prea vom vedea apărători în public ai căsătoriilor gay (chiar dacă în realitate sunt de altă părere), de frică să nu fie taxați la urma de vot.

Deja există semnale clare venite din partea partenerilor occidentali că asocierea celor două subiecte, alegerile și referendumul, ar fi o mare mizerie.

Veți spune că așa s-a întâmplat și în 2009, când alegerile prezidențiale au fost suprapuse cu referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari. Diferența fundamentală e că respectiva consultare populară era consultativă, pe când referendumul pentru modificarea Consitituției este obligatoriu. Deci ar fi dramatic ca rezultatul acestuia să fie viciat de scopurile meschine ale unor politicieni sau chiar ale unor lideri de opinie ce slujesc, din motive diverse, interesele Bisericii.

Nu cred, așadar, că ne vom juca cu focul pe un subiect atât de important. Indiferent cât de mare ar fi miza acestor alegeri, România nu poate fi scoasă din nou de pe harta țărilor civilizate, așa cum s-a întâmplat în 2012.

De ce atunci subiectul este ținut cald pe agenda publică?

Cred că, mai degrabă, PSD joacă electoral și încearcă să transmită, cât mai clar cu putință, mesajul că este de partea familiei tradiționale, formată exclusiv din bărbat și femeie, știind sigur că asta îi va aduce voturi. În același timp, Liviu Dragnea joacă și rolul liderului de partid responsabil care vrea să rezolve această problemă în stil democratic, occidental, cu respectarea regulilor. Adică, vezi Doamne, liderul PSD nu mai este nesăbuitul din 2012, s-a maturizat, s-a civilizat, la o adică poate fi și premier al României, în ciuda condamnării penale. E un fel de joc de-a ”polițistul bun și polițistul rău”.

În orice caz, e posibil ca PSD să-și fi atins deja scopul. Pentru că multă lume a căzut în plasa PSD și a lui Dragnea, iar subiectul căsătoriilor gay este deja pe agenda publică. Cu o lună înainte de alegerile parlamentare. Ceea e nu e chiar democratic.

 

 

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “De ce se joacă PSD de-a ”polițistul rău și polițistul bun” pe subiectul referendumului pentru redefinirea familiei în Constituție

  1. flesh

    Eu sper totuși că Titus Corlățean nu va mai fi senator. Sper să fie pedepsit pentru că a blocat voturile oamenilor din afara țării la alegerile prezidențiale.

    Reply
  2. Dumitru

    Posibil. Insa se poate intampla exact invers : Singurul politician cunoscut din Romania care e deschis pro-LGBT este Remus Cernea (nu vorbesc aici de activistii ONG-urilor, pentru ca ei nu incearca sa fie alesi). Iar el are electoratul lui, care e numai al lui. Toti ceilalti candidati vor fi impotriva sau nu vor evoca subiectul (altfel risca sa nu fie alesi). Subiectul nu-i va ajuta deci sa se diferentieze, asa ca s-ar putea sa nu fie un subiect central.

    Reply
  3. Ionas

    Vom ramane pentru totdeauna o tara inapoiata mental si cultural in comparatie cu Vestul. Chiar si in Spania ultracatolica aceste uniuni sunt recunoscute de lege .
    A scoate asemenea initiative mai curind destinate tarilor din Orientul Mijlociu este in fapt o recunoastere a inapoierii noastre. Dar noi vrem respect din partea Vestului
    Urmeaza sa votam iesirea din UE si NATO- sa le dam fiori ( de placere) .
    Oricum Romania si PoLonia, mai precis imigrantii economici ai acestora in Marea Britanie au determinat iesirea UK din EU – o mare performanta din partea a 2 tari de lumea a 3-a

    Reply
  4. Adrian

    Câtă vreme rămâne obligativitatea căsătoriei civile înaintea celei religioase, proiectul care este (ok, ok) va lăsa tot statului să decidă cine se poate căsători, prin legi, hg, regulamente, hcl etc. Era suficient, după părea mea, ca -din punctul de vedere al coaliției- să fie inversată ordinea cea nefirească. Iar libertarienii/liberalii/logicienii etc. să susțină că, în realitate, nu trebuie statuată vreo condiționare în vreun sens.

    Reply
  5. ??????

    Remarcati totusi numai cata discriminare introduce in formularea ei prevederea din Constitutia Romaniei de la articolul 41, punctul (4), „La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.”, ca si cum acesta ar fi unul dintre putinele drepturi reglementate prin Constitutie, la care femeile ar fi egale cu barbatii ? De ce considerati ca din punctul de vedere al egalitatii in drepturi, intre femei si barbati ,initiatorii textului constitutional au tinut sa puna in evidenta acest aspect ,cu referire la salarizarea muncii, atata vreme cat punerea in evidenta a egalitatii in drepturi din punctul de vedere al reglementarilor constitutionale putea avea o forma mai cuprinzatoare cu referire la multitudinea de drepturi din textul constitutional ?

    Reply
  6. ??????

    Considerati ca formularea mentionata in comentariul anterior, cu referire la munca, ii scoate pe barbati in evidenta , ca ar fi mai egali intre ei ?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *