Vasile Ernu

De ce s-au ferit turcii să ne facă pașalâc. „Tehnica economică de tip Buzău”

Ai putea nuanța diferențele dintre banditul sovietic și banditul din România? În București nu avem o lume interlopă cum avem în toate marile capitale europene. Care este explicația ta pentru asta? De ce nu avem în România bandiți ca peste tot? Extras dintr-un interviu publicat de Suplimentul de Cultură:


Bandiții, din punctul meu de vedere, sunt o categorie socială pur urbană. Eu fac distincție între ban­diți și haiduci, de exemplu. Au și lucruri comune, dar sunt categorii diferite. Grupurile profesionale și organizate de hoți apar în urma unui tip de organizare urbană, socială, economică și politică.

Diferențele mari dintre ban­diții din Rusia, URSS și cei din România sunt din punctul meu de vedere legate de prezența târzie a populației etnice românești majoritare în orașe. România este o țară ceva mai tânără și mult mai rurală chiar decât Rusia. Cultura rurală are alte instituții, altă economie și organizare socială decât cea urbană. Nu întâmplător pe la noi cei mai mari bandiți au fost evreii, ungurii, grecii, sașii etc. Adică pături sociale și etnice mult mai urbane. În Ardeal în general e jale la acest capitol în mediul etnicilor români, pentru că ei sunt cel mult orășeni la doua gene­rație. În București poți întâlni tot soiul de clanuri solide, pentru că sunt orășeni de mai multe gene­rații. Regatul stă mai bine la banditism. Basarabia e o chestiune mai aparte: ea seamănă cu Ardealul din cauza urbanizării târzii, dar recuperează repede pentru că Imperiul Rus forțează modernizarea și e în proximitatea Odessei, unul dintre cele mai important orașe banditești din lume.

Și mai sunt câteva elemente. Eu nu spun în carte, dar dau de înțeles cum lumea criminală din Rusia preia modelul structurii sociale imperiale, ierarhizată pe cin, pe un soi de ierarhie aproape de castă, și-l reface în lumea criminală pe un calapod mai dur și mai violent. Lumea lor e împărțită în aceste caste/ masti. Bandiții devin un soi de breaslă cu propria lim­bă, propriile reguli, caste, institu­ții. Așa ceva în România e de neimaginat, cu toate că grupurile marginale au multe lucruri comune.

Teza mea legată de banditismul din România e construită pe doi factori. Primul e cel cu urbanizarea târzie. Și al doilea e legat de lipsa instituțiilor și regulilor. Până și rușii când erau în treacăt pe aici în războiul ruso-turc s-au minunat: cum adică nu aveți stra­dă centrală, linie dreaptă și legi? Kiseleff asta a făcut: a tras axa centrală a Bucureștiului și a făcut Regulamentul Organic, deci lege. Pentru a avea bandiți, pentru a avea pe cei care încalcă legea și trec strada pe roșu, trebuie mai întâi să ai stradă și reguli. Banditismul serios și organizat apare numai într-un stat cu instituții cât de cât solide și cu reguli clare. Fără ele nu există banditism, totul devine un soi de „trădare și contrabandă“. Adică totul devine aleatoriu, lunecos și un soi de promiscuitate morală și relațio­nală, care e altceva decât banditism. Astfel de fenomene se întâmplă în zonele de tranzit, de periferie și mai ales de hotar, unde legile și instituțiile sunt permanent negociabile și nu e clar cine le instituie, cum și pentru cât timp.

La noi s-au dezvoltat alte aptitudini. În România niciodată nu mergi pe calea directă că ajungi cel mai greu. Cu cât ocolești mai mult, cu atât ajungi mai rapid. Tipul de relaționare, de organizare e mai apropiat de cel oriental. Orașele rusești (din partea europeană) sunt mai europene, mai urbane și mai puțin orientale. Noi dispunem de mecanisme de negociere foarte diferite de cele europene, pentru că nu lucrăm cu un nomos specific culturii occidentale. Regulile noastre țin de sistemul de ierarhii, ca și la ruși, și pe un schimb simbolic. Sincer, inițial disprețuiam profund lucrurile astea. Acum însă nu mai sunt atât de tranșant: sunt o mul­țime de lucruri care funcțio­nează altfel și asta trebuie înțeles și valorificat. Bandiții noștri nu au nevoie de violență, sunt altfel și au alte tehnici de subzistență.

Știi, un istoric turc mi-a explicat chestii interesante recent la Istanbul. De ce nu ne-au făcut pașa­lâc: eram prea supuși și așa era mult mai ieftin pentru ei. Nu te târâi cu armata și infrastructura pe la Craiova și Vaslui: vine boierul cu banii aici. Noi plăteam în avans totul. Mai zicea turcul că ar fi fost mult mai bine dacă eram pașalâc, pentru că atunci ar fi fost nevoiți să investească în infrastructură, iar boierii noștri ar fi fost ceva mai cumpătați, ar fi știut de frică. Plătește turcul, cum ar veni.

Dar există o chestiune și mai interesantă. Știi că regiunea Buzău e ca o pată albă pe harta Imperiului Otoman? Un teritoriu pe care turcii nu pot să-l controleze? De ce? Pentru că cică nici o orânduire otomană nu a reușit să-l fiscalizeze, să-i ia birul. A controla înseamnă a putea să-i iei birul. Îi explicam că Buzăul acum s-a extins considerabil și cei de acolo au preluat puterea după ce au plecat turcii și rușii. Tehnica economică de tip Buzău este una dintre minunile economiei noastre. Așa că aici eu văd cumva victorioasă „tehnica Buzău“. Avantajul ei e că nu e violentă.

Citiți interviul integral: „În literatura bună se dă cu baltagul în cap“



Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

16 thoughts on “De ce s-au ferit turcii să ne facă pașalâc. „Tehnica economică de tip Buzău”

  1. J.

    Cum era să fie altfel? Secole de turcire și de plecat capul, școlire târzie, etc. doar n-or fi produs o cultură de cuceritori mândri! Gura vorbește Europa și capul poartă turban.
    Ați fi uimit să aflați cât sânge turcesc (gene) avem!
    Se dezaburește oglinda și începem a ne privi.

    Reply
    • Dinu

      „Ieniceri copii de suflet”… Dar si cat sange romanesc este prin Turcia. Daca privesti 5 minute la un serial turcesc parca ai fi in mahalaua Bucurestiului.

      Reply
  2. CMC

    Asa este!
    Turcii nu ne-au facut pasalac si nici rusii nu ne-au facut republica sovietica pentru ca „reprezentantii nostri” se vindeau mult mai ieftin (ba chiar faceau coada) sa ii inrobeasca si mai si pe romani.
    Cam tot asa cum fac si la Bruxelles europarlamentari si securisti infiltrati in organismele de conducere si administrare UE. Cei mai mari denigratori ai Romaniei sunt chiar ei. Foarte probabil, la ordin de la statul paralel.

    Reply
  3. A.C.

    Foarte bună intuire a unei realităţi socio-culturale şi istorice! „România este o țară ceva mai tânără și mult mai rurală chiar decât Rusia. Cultura rurală are alte instituții, altă economie și organizare socială decât cea urbană. Nu întâmplător pe la noi cei mai mari bandiți au fost evreii, ungurii, grecii, sașii etc. Adică pături sociale și etnice mult mai urbane. În Ardeal în general e jale la acest capitol în mediul etnicilor români, pentru că ei sunt cel mult orășeni la doua gene­rație. În București poți întâlni tot soiul de clanuri solide, pentru că sunt orășeni de mai multe gene­rații. Regatul stă mai bine la banditism. Basarabia e o chestiune mai aparte: ea seamănă cu Ardealul din cauza urbanizării târzii, dar recuperează repede pentru că Imperiul Rus forțează modernizarea și e în proximitatea Odessei, unul dintre cele mai important orașe banditești din lume”.

    Reply
  4. berenger

    „cei mai mari bandiți au fost evreii, ungurii, grecii, sașii etc” e o mostră majoră de antisemitism, rasism și xenofobie, dar asta nu se pune dacă ești măreț gânditor de stânga.

    Reply
    • vasile ernu

      Asa e cind scoti un citat din context. Cartea mea arata exact invers: ca nu are nimic cu etnia povestea asta ci doar cu conditiile sociale, economice si forme de inegalitate juridica & economica etc.

      „Ţi-ai pus întrebarea de ce românii nu prea au bandiţi celebri, bande şi mafii bine organizate? La capitolul acesta stăm mai prost decât bulgarii. Asta e de neiertat. Eu leg asta de urbanizarea tîrzie. De ce evreii, ungurii şi saşii au dat bandiţi mai buni decît ai noştri? Simplu. Erau populaţii urbane. Noi ce am dat maxim sunt nişte haiduci, lucru care e puţin altceva. Mai ales la evrei se vede asta. Bine, nu doar în România, ci şi în Imperiu. Nu întîmplător, fenea, limba bandiţilor, e dominată de cuvinte din idiş. Nu are nimic cu „trăsături specifice”, „genă” etc. De ce? Pe de o parte, ei au fost printre cele mai urbane grupuri de pe la noi, cu meserii liberale etc, iar pe de altă parte au avut cele mai multe restricţii legale. Au fost lipsiţi de drepturi. Şi, atunci, au căutat soluţii nelegale sau ilegale. Ia un grup urban şi dă-i cît mai puţine drepturi sociale şi economice. De acolo vor ieşi cei mai buni bandiţi. Cu alte cuvinte, furtul este o formă de muncă cu grad maxim de profit, dar şi de risc. Ca şi cerşitul: e munca celor fără nicio şansă.

      De asta, românii se asociază mai degrabă în stil arhaic, rural, pe bază de un soi de rubedenii, cumetrii, înţelegeri, negocieri, troc etc. Nu spun că e mai bine sau mai rău, dar e altfel. De asta şi violenţa românească e una predominant verbală, nu fizică. …”
      http://www.art7.fm/de-ce-romanii-nu-au-mafie/

      Reply
      • Arici Pogonici

        Or fi fost unguri, evreii, etc. cei care dadeau tunuri rasunatoare. Dar erau 1-2, ceilalti se tineau de reguli si erau onesti. Chiar si aia 1-2 cand au fost prinsi au avut de suferit consecinte.
        La romani in schimb nu da 1 sau 2 tepe si sa se cunoasca din cand in cand cate un caz. La romani da teapa fiecare si in mod constant. Este un modus vivendi. Altii sunt mandri ca sunt onesti si exceptiile sunt considerate oi negre. La romani daca nu dai teapa cu orice prilej apuci, esti considerat un fraier iar cei care dau tepe cat mai mar si in mod neaparat constant sunt eroii admirati al neamului. In alta parte omul onest si muncitor este respectat, la romani respectul il are smecherul.

        Reply
        • Marian

          Cata lipsa de onestitate, de bun-simt, in aprecierile facute. Deci, toti romanii sunt hoti sau prezumtivi hoti?! Generalizarea facuta de tine este nedreapta, insultatoare si este expresia urii si dispretului maladiv fata de neamul romanesc! Pacat…

          Reply
  5. Dumitru

    Inca un Patapievici in devenire (asta trebuie luat in sensul peiorativ). Da, „reprezentantii” tarilor romane se vindeau ieftin (si asa e si azi) dar bizar incercarile de conducere directa (si au fost, in ciuda a ce spune turcul !) au esuat toate. Poti sa interpretezi asta ca un Patapievici sau ca un Ernu, e.g. „Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei” (Patapievici, Politice, 1996). Sau poti sa o faci ca un Bratianu : „O enigma si un miracol istoric”. Cert este ca romanii au un fel de a fi care le asigura continuitatea intr-oo regiune dificila. Un fel de a fi care nu place nici macar romanilor, care ii face sa fie in continua discordie, sa produca putine idei noi, insa care ii face sa imbratiseze toate ideile din jur si sa transpuna lupta lor intern intre romani. Din exterior, e mai ieftin sa te aliezi cu romanii ce vor acelasi lucru cu tine (si sunt intotdeauna cativa). Insa daca vrei sa-i dai la o parte pe romani cu totul, nu mai merge nimic.

    Reply
    • Dan

      Domnule Dumitru analiza dvs. a surprins perfect felul de a fi al romanilor, este mult mai ieftin sa*i ai aliati.Cucerirea a fost si cred ca inca este imposibila.Un bun exemplu este Tara lui Papura Voda.Daca nici austriecii nu aveau reguli….Cu raul nu merge la romani, sa-i cointeresezi, sa-i atragi cumva da, altfel sunt indaratnici ca niste catari.Acel „Ba” spus cu obida este esenta, dupa ce a spus asta nimic nu mai merge….

      Reply
    • Arici Pogonici

      „Conducerea directa” (adica ocuparea, s-o spunem clar) s-ar fi produs, daca ar fi fost in interesul ocupantilor. De ce sa-si blocheze Imperiul Otoman trupe in Tarile Romane cand traiectoria lor spre Viena nu era prin aceste principate? De armata aveau nevoie sa avanseze spre Viena, iar drumul incolo nu duce ocolind Carpatii, e mai usor si mai rapid sa o ia prin Serbia si Ungaria.
      Tarile Romane le-au folosit pt. aprovizionarea armatei, livrari de hrana si tribut banesc pt. plata soldei ostasilor.
      (Asa ca basmele de vitejie ale romanilor cum ca ar fi fost aparatorii Europei chiar asta sunt, basme. Nu avea nimeni interesul sa treaca prin Muntenia sau Moldova inspre Europa de Vest. Turcii pur si simplu au trecut pe langa, nu se punea cazul de vitejie romaneasca pt. ca nu exista amenintare.)

      Rusii la fel n-au ocupat Romania pt. ca interesul era sa ramana un stat tampon. La inceput tampon catre Imperiul Otoman, dupa aceea tampon catre Vest si catre Yugoslavia.

      Reply
  6. Dumitru Drinceanu

    Noi ne furam reciproc si tot astfel ne omoram: cu zile, fierbând in neputinta de a ne face dreptate. De ce sa mai trebuiasca altfel de violență? Violența, cum spunea turcul, se naște nu neaparat din vechimea urbanizarii, ci din ne/reacția populației, din ne/rezistența opusa și curajul ei in fata hotilor sau banditilor! De aici si diferenta mare, probabil. Intr-adevar, pașalâc au fost făcute țările din drumul spre centrul continentului pe două criterii strategice: fie răspundeau consecvent curajos, fie erau prea indepartate de otomani si erau nevoiti sa-si asigure ,,infrastructura”, fie ambele. Da, Romania a fost intre aceste criterii, nu era o piedică de netrecut, costa prea mult ,,infrastructura”, dar noi am preschimbat-o în fapte eroice care ar fi intimidat marele și sângerosul imperiu. Trădările făceau, alături de tribut și peșcheșuri mult mai mult profitabile principatele și au și fost încurajate de turci, precum și cumpărările de domnii…

    Reply
  7. Parcalabu

    Ziaristul lui peste!Actuala Romanie, a fost calcata deseori de turci.Oameni buni habar nu aveti si scrieti niste prostii.Pune-ti mana si cititi, rascoliti bibliotecile si arhivele.Daca tot suntem la a cauta adevarul raspunde-ti ,,In ce context au fost batuti turcii in localitatea Podu Inalt situat intre Muntenii de jos si Crasna in judetul Vaslui?Sau asta nu mai exista?Cum puteti spune ca nu au fost localitati calcate de turci iar acestea erau automat transformate in pașalâc, sunt marturii in acest sens , sate in care turcii si-au instalat armata si comandamentul armatelor turcesti…

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *