Mihai Goțiu

De ce nu mi-a curs nicio lacrimă după George Maior

Îmi e greu să-i înțeleg pe cei care în văd în George Maior un profesionist care ar fi reformat Serviciul Român de Informații și care îi deplâng acum plecarea. Și nu mă refer la scribii cu state duble de plată de prin redacții, ci chiar la unii comentatori cu care pot fi în divergență de opinii, fără a le pune însă la îndoială buna-credință.

Să ne înțelegem: încă din start, ascensiunea lui George Maior e un caz tipic de nepotism, fiul fostului ministru al Educației din Guvernul Văcăroiu, Liviu Maior, cel care, în 1995, a scos zeci de mii de tineri în stradă în cea mai lungă grevă studențească post-decembristă, încheiată cu modificarea substanțială a Legii Educației. Ca senator de Alba s-a remarcat prin răspunsul ”prezent” la acțiunile de lobby ale companiei Gabriel Resources, cea care vizează aurul de la Roșia Montană. Iar ca șef al SRI, cea mai importantă realizarea a lui a fost scoaterea aproape totală a instituției de sub orice control democratic. Să nu confundăm modernizarea tehnică a SRI (ăsta e meritul executivilor), cu modul în care această modernizare este folosită într-o democrație. Că nu poți apăra legea încălcând-o și nici transparența decizională cu instituții opace.

Mostre de profesionalism și gândire democratică

Puțini își amintesc campania absolut halucinantă din presa autohtonă din primăvara anului 2008, care a precedat Summitul NATO de la București. Brutalitatea intervenției Jandarmeriei a fost pregătită într-un mod desăvârșit astfel încât să fie acceptată de opinia publică drept ceva… normal. Cu puțin timp înaintea summit-ului, presa a fost invadată brusc de articole care povesteau cum se pregătesc ”extremiștii” germani să vină să protesteze. Marile dezvăluiri erau legate de faptul că pe anumite site-uri germane se publicaseră informații despre… fusul orar al României, cât costă o noapte de cazare la București și unde se găsesc hoteluri, care e moneda națională și altele asemenea. Asta era dovada că ”extremiștii” vor să vină aici să provoace dezordine! Nu râdeți, căutați pe internet și o să găsiți astfel de relatări, haioase acum, dar nu la fel de haioase pentru cei care și-au luat apoi în ochi lacrimogene și în cap bastoane de jandarmi pentru că vroiau să vadă niște filme documentare. Maximul penibilului a fost atins de relatările despre ”extremiștii” germani porniți spre București să provoace dezordine, dar opriți la graniță de vașnicii grăniceri români, care au găsit asupra lor (atenție, e vorba de ”materialul” incriminator care dovedea intențiile vandalizatoare!) materiale informative… anti-violență! Doar un naiv își poate închipui că întreaga intoxicare mediatică, al cărei scop era să pregătească și să legitimeze agresiunile jandarmilor care trebuiau să asigure… liniștea summit-ului, nu a avut legătură sau era străină de mașina de propagandă a SRI-ului, aflată în plin proces de… reformare. Că un jurnalist care înțelege cât de cât ce înseamnă libertatea de exprimare nu putea comite fără ordin asemenea grozăvenii.

Reformarea a dat roade în primăvara anului 2013, când Prefectura Cluj a trimis o notă informativă Universității Babeș-Bolyai, prin care solicita blocarea accesului în clădirea instituției a studenților care vroiau să vizioneze un documentar despre mișcările studențești din Zagreb. Motivul: discuțiile dintr-un bar studențesc, cum că s-ar pregăti o acțiune de ocupare a Universității (evident de către… anarhiști). Ia ghici cine se ocupa de filarea studenților din cârciumile orașului și informa apoi Prefectura? (nota bene: faptul că UBB a interzis accesul în clădire propriilor studenți care vroiau să vizioneze un documentar – eveniment aprobat, de altfel, inițial, de UBB – nu a făcut decât să legitimeze o ocupare care a avut loc câteva zile mai târziu).

Sunt doar două episoade, unul notoriu pentru organismele de apărare a drepturilor omului, altul mai puțin cunoscut, din multe altele, care ridică serioase semne de întrebare asupra adevăratelor performanțe ale lui George Maior în fruntea SRI. Repetarea scenariului cu ”eco-anarhiștii extremiști” în toamna lui 2013, nu e decât o confirmare a faptului că cel care a enunțat tâmpenia asta nu era cu totul străin de scenariul din 2008, de la summit-ul NATO. Faptul că intoxicarea nu a avut același succes (deși mass-media s-a grăbit să o preia la greu) ține doar de apariția surselor alternative de informare în rețelele sociale. Adică acelea care, în mod direct și/sau indirect, sunt vizate și de o parte a prevederilor legilor supravegherii.

Și am ajuns la legile ale supravegherii, adică la dovada cea mai elocventă a lipsei de profesionalism a lui George Maior. Dacă, pe de o parte, susții că doar cu aceste legi poți să-ți duci la îndeplinire scopul, dar, pe de altă parte, redactezi aceste legi într-un mod în care nu au cum să treacă de controlul Curții Constituționale, ai o problemă: fie nu ești în stare să-ți îndeplinești obiectivele (în lipsa legilor), fie nu ești în stare să redactezi niște legi care să respecte drepturile civile, fie, în fine, ambele. Nu trebuia să vină președintele CCR să acuze presiuni dinspre SRI asupra intituției pe care o conduce pentru ca Geroge Maior să-și fi prezentat demisia. Presiunile acuzate de președintele CCR au fost doar cireașa de pe tort, motivul demisiei fiind însăși respingerea legilor în discuție. Demisia ar fi fost o decizie logică de luat la un minut de la anunțarea deciziei CCR: cât timp ai declarat că nu-ți poți îndeplini obiectivele fără acele legi, iar legile au fost respinse, e evident că nu-ți poți îndeplini misiunea. La revedere, lași pe altul mai competent, care poate să o îndeplinească, fie fără legile în discuție, fie redactând niște legi care nu încalcă drepturile civice.

Că asta nu a înțeles George Maior (de la un susținător al cianurilor, avansat pe spezele tatălui nici nu mă aștept să înțeleagă) și nici susținătorii lui: un șef de servicii nu trebuie să fie un mare specialist în tehnica interceptărilor ori a altor acțiuni operative – asta e treaba tuturor celor aflați sub el. Rolul unui șef de servicii nu e de a controla societatea, ci, în primul rând, de a controla modul în care acționează subordonații săi, astfel încât acțiunile lor să nu se transforme în abuzuri la adresa cetățenilor. De-asta sunt șefii de servicii numiți politic: nu pentru a fi deasupra tuturor, ci pentru că cineva trebuie să răspundă politic (adică democratic) de ceea ce se întâmplă cu serviciile (cea mai ciudată laudă adusă lui Maior e că a scos SRI de sub controlul politic (!), într-adevăr, e real faptul că politicul încearcă să scape de sub controlul societății, dar asta e problema care trebuie rezolvată; să nu confundăm lucrurile, că nu cred că-și dorește cineva, cât de cât normal la cap, servicii secrete fără niciun control).

De aceea, persoanele care îi vor înlocui pe Maior, la SRI, și pe Meleșcanu (post vacant, de asemenea), la SIE, trebuie să fie oameni care, în primul rând, înțeleg regulile democrației, drepturile civile și funcționarea unei societăți. E capitolul la care, atât Maior, cât și ceilalți șefi de servicii de până acum, au eșuat lamentabil. Dacă ne trezim iarăși cu niște șefi de servicii care văd în societate, în exprimarea liberă, în transparență, în drepturile civice niște potențiali inamici, iar vom avea de lucru…


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “De ce nu mi-a curs nicio lacrimă după George Maior

  1. Alex

    Romania a ramas un stat politienesc si cu coruptie endemica. E TOTAL dubios ca dosarele de coruptie babana au aparut atit de tirziu. In rest, stime ce este PSD, partidul din care si dl Maior a facut parte. Comentariul ff bun.

    Reply
  2. Cristi Paun

    Maior a fost doar al lui Basescu. Aprobarea legii Big Brother este foarte necesara pentru a justifica mai usor ce va urma datorita cazului Microsoft – EADS, acest bulgare de zapada care a luat-o la vale, a ajuns enorm si nu mai poate fi controlat. Va fi spectaculos!

    Reply
  3. Constantin Neagoe

    SRI! o components a statului politienesc, so bind merci. LA novel cu cohortele so de fabricile de bodyguarzi patronati de grade suspects, so gaga sa porneasca oricind o nous revolts.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *