Mihai Goțiu

De ce candidatul Marian Munteanu e o șansă în plus pentru Nicușor Dan

Că PNL e disperat și iresponsabil – combinație letală, care duce la ”soluții” de genul desemnării lui Marian Munteanu drept candidat pentru Primăria Bucureștiului – e una. Că asta va da apă la moară discursului mistico-ortodox-naționalist-dacopat, aducându-l în prim-plan, e un efect cât se poate de previzibil. Dar tovarășii cu prea multe stele pe umăr, menite să compenseze lipsa de neuroni de sub șapca de general, s-ar putea să-și fi făcut un calcul greșit. Că nu e prima dată când pierd pe mâna acestui tip de discurs, că n-a trecut nici un an și jumătate de când Ponta pedala pe ”mândria” asta și se știe cât de lamentabil a eșuat la linia de sosire.

Desigur, există o parte importantă a electoratului PNL care are toate motivele să fie jignită profund de această opțiune. Nu cred că electoratul PNL e într-atât de fidel încât să înghită un asemenea lider și patinarea dizgrațioasă pe mesajul ultra-naționalist. E drept, sunt mulți dintre cei care sunt deranjați de modul în care Marian Munteanu a ajuns să pună batista pe țambal cu Virgil Măgureanu, unul dintre oamenii cei mai importanți (la concurență cu Iliescu) pentru represiunea din Piața Universității. Iar dacă PNL (și inițiatorii acestei ”soluții”) mizează pe simbolistica lunilor de ”kilometrul zero al anti-comunismului”, e posibil să-și fi făcut un alt calcul greșit. Revedeți (sau vedeți) filmul lui Stere Gulea ”Piața Universității”, priviți cu atenție imaginile cu oameni din piață, și o să constatați o structură la fel de eclectică precum cea de la protestele din ultimii ani. În fapt, încă de pe atunci, mulți dintre cei care au fost acolo nu s-au regăsit în discursul liderului Ligii Studenților (de altfel, doar una dintre organizațiile studențești din piață). Dintr-o omenească decență, în semn de solidaritate față de violențele suferite, au fost puțini cei care au protestat în timp ce se încerca impunea lui ca lider al liderilor Pieței Universității. Că prea puțini dintre oamenii din piață s-au regăsit în discursul lui Marian Munteanu stă dovadă eșecul lamentabil al Mișcării pentru România, prima formațiune organizată de acesta, în 1992, care pur și simplu a rămas fără suflu în 1995, auto-desființându-se. Păi dacă în 1992, la doar câțiva ani după Piața Universității, Marian Munteanu nu a reușit să strîngă suficiente energii civice, își închipuie liberalii că acest lucru se va întâmpla după 26 de ani!?

Își închipuie oare PNL (și alți promotori ai lui Marian Munteanu, cu și fără carnet de partid, dar cu state de plată multiple) că sprijinul mediatic (pe care nu l-a avut la începutul anilor 90) îl va impune pe Marian Munteanu ca lider al societății civile acum? Cu precădere în 2013 și 2014 s-a dovedit că societatea civilă e ceva mai matură decât își închipuie unii, și că nu e suficient controlul presei mainstream pentru a o deturna. E drept, în 2015 au mai existat pierderi, dacopații mistico-ortodocși au ajuns să fie ceva mai vizibili și pe rețelele de socializare, dar Grupul pentru România (GpR) și Alianța Noastră, cele două inițiative lansate cu multă vâlvă în acest an de Marian Munteanu au reușit să strângă undeva pe la 4.000, respectiv 1.000 de fani pe paginile de Facebook. Asta chiar dacă televiziunea i-a oferit spații ample pentru a suna mobilizarea, iar alături de Munteanu, la notorietatea GpR au pus umărul și alte ”vedete” gen Dan Puric, Constantin Cojocaru (cel cu ”Legea Cojocaru”), Florin Zamfirescu, Daniel Roxin (autorul celebrelor documentare despre dacii care au fost strămoșii romanilor, în care majoritatea ”experților” citați au de la minim trei stele pe umăr în sus), Stegarul Dac (un personaj care, recunosc, îmi era simpatic până în momentul în care s-a dovedit că se lua în serios) și alți asemenea exaltați.

Da, faptul că Marian Munteanu nu-și poate asuma o Declarație de integritate într-un mod mai credibil decât a făcut-o Ludovic Orban, e un motiv care să-i umple de rușine pe cei care s-ar gândi să pună ștampila pe acesta. Dar dincolo de Declarația de integritate, de trecutul de șef comunist pentru studenți (1989 l-a găsit pe Marian Munteanu în postura de lider al Asociației Studenților Comuniști), de colaborarea lui cu Virgil Măgureanu, de faptul că a ciripit (sau nu) la Secu ori că s-a înfruptat sau nu din fondurile legionarilor din diaspora (una dintre acuzațiile care i s-au adus când a pus bazele eșecului numit Mișcarea pentru România), e un lucru pe care mi-l asum să-l popularizez, cu toate riscurile de rigoare: steagul GpR, cu culorile pe orizontală și având ca stemă lupul dacic cu o cruce! Așadar, pe bune, chiar îi vedeți pe votanții tradiționali ai PNL, atâția câți au mai rămas, punând ștampila pe susținătorul unei asemenea bazaconii? Defilând cu Stegarul Dac pe la mitinguri? Mai mult decât orice controversă, eu steagul ăsta cu lupul dacic cu cruce l-aș arăta de fiecare dată când se aduce în discuție numele lui Marian Munteanu. Că asta îl reprezintă!

Totuși, dincolo de directivele de partid, câți dintre simpatizanții (și chiar membrii) PNL credeți că vor vota cu cineva care a defilat sub steagul ăsta?

Totuși, dincolo de directivele de partid, câți dintre simpatizanții (și chiar membrii) PNL credeți că vor vota cu cineva care a defilat sub steagul ăsta? Dar cei care sunt reprezentați de steagul ăsta vor mai vota cu Marian Munteanu ori se vor simți trădați de trecerea lui la PNL?

Într-un final, să le dau vestea cea mai proastă tovarășilor care au inventat candidatul Marian Munteanu și liberalilor care au mușcat la o asemenea aberație: nici măcar ultra-naționaliștii autohtoni nu-l recunosc drept lider pe Marian Munteanu. O să le las bucuria să găsească pe internet (nu promovez eu site-urile astea) articole în care lui Marian Munteanu i se reproșează eșecul dreptei naționaliste, încă de acum patru ani. Adică taman ăia la ale căror voturi jinduiesc acum liberalii sunt cei care se dezic cât se poate de ei.

Și acum să tragem linie și să adunăm. Pe cei care au fost în Piața Universității în 90, nu a reușit Marian Munteanu să-i mobilizeze nici măcar doi ani mai târziu. O va face după 26 de ani, după ce a trecut pe la pieptul lui Măgureanu? Celor care au ieșit prin piețe după 2012, dacă nu au fost și în 90 în stradă, puțin probabil să le spună prea multe numele lui Marian Munteanu. Și singurii pe care i-ar putea convinge ar fi cei care împărtășesc cu el idealuri dacopato-creștine. Dar și ei se dezic de el. Asta în timp ce o mare parte a simpatizanților liberali nu vor mai ieși următoarele două luni din casă, iar pe Facebook vor posta doar fotografii cu pisici, decât să fie asociați cu acest candidat. Chiar să fi fost într-atât de timorați șefii liberalilor de patimile lui Ludovic Orban, încât să nu mai vrea niciunul dintre ei să se expună ori măcar să facă niște calcule simple – Analiză Swot i se mai spune prin mediul corporatist, adică tabelul ăla cu avantaje și dezavantaje, puncte tari și puncte slabe etc.?

Unde mai pui că singura șansă (teoretică) a lui Marian Munteanu pentru a câștiga competiția ar fi o mobilizare exemplară a liberalilor: atât a cadrelor de partid, cât și a simpatizanților. Reacțiile după primele 24 de ore par a fi mai mult decât clare – efectul e taman pe dos (și dacă și-ar fi luat puțin timp de gândire n-ar fi fost greu să prevadă asta).

Acuma să nu se înțeleagă că le plâng de milă liberalilor. Dimpotrivă, îmi pare că partea plină a paharului e ceva mai mare decât cea goală. Că, în sfârșit, e clar cine luptă cu șanse reale pentru Primăria Bucureștiului – Nicușor Dan și Gabriela Firea. Că de la PNL e posibil să mai rupă o halcă și Tăriceanu, pe procentele naționaliste mai e bătaie și cu Băsescu așa că zău de înțeleg ce-i mai rămâne lui Marian Munteanu să strângă măcar vreo 10-15% pe București. Poate prestația actualilor consilieri generali liberali, care au votat și ei majorările de tarife la ApaNova?

Unde mai pui că e o șansă în plus pentru spart gheața și la toamnă, cu PNL în prăbușire și cu un PSD care nu pare capabil să producă mai mult decât Ponta și Dragnea. Nu, viitorul nu e roz. Nu prea curând. Dar, totuși, parcă arată mai bine decât aseară, când mă gândeam doar la exacerbarea discursului ultra-naționalist. Până la urmă, chiar și legat de acest ultim aspect măcar e bine că vom ști cât de groasă e buba. Mai exact câți sunt dispuși să-și bată joc în așa hal de vot, încât să pună ștampila pe lupul dacic cu cruce.

***

O parte din ”lupii dacici cu cruce” din Grupul pentru România. Nu că ar fi strâns prea mulți adepți, dar tare mi-e că și ei se vor simți trădați de trecerea lui Munteanu la PNL și se vor dezice de el...

O parte din ”lupii dacici cu cruce” din Grupul pentru România. Nu că ar fi strâns prea mulți adepți, dar tare mi-e că și ei se vor simți trădați de trecerea lui Munteanu la PNL și se vor dezice de el… Și așa nu iese nici Planul B: Munteanu nu câștigă Primăria București, dar câștigă suficientă notorietate pentru a pune bazele unui partid ultra-naționalist


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

11 thoughts on “De ce candidatul Marian Munteanu e o șansă în plus pentru Nicușor Dan

  1. Emil Stoica

    Eu propun un lucru: sa uitam pentru moment ce fac sau ce zic Firea sau Marian Munteanu si sa vedem programele electorale fata in fata. E fost ieri un interviu de o ora cu Nicusor Dan pe Hotnews, un interviu cu mesaje pragmatice, realiste si pozitive. Eu zic sa ne concentram pe aceste mesaje pentru ca ele reprezinta problemele bucurestenilor. Personal am incredere in bucuresteni la alegerile astea. Repet, cred ca e nevoie de mesaje realiste si pozitive.

    Reply
    • Aigustus

      Desigur, aceasta trebuie sa fie principala directie de actiune si tema de dezbatere: nevoile Bucurestiului si cum se propune rezolvarea lor. Avem alegeri locale acum!

      Reply
  2. Ion Podocea

    Ca unul care a participat cu toată familia la mișcarea din Piața Revoluției cred că analiza dvs. concordă perfect cu ceea ce susțineau pe atunci cei care erau furibunzi și atacau atât fenomenul respectiv cât și pe cei care manifestau acolo. În plus, consider că atunci când faceți niște afirmații, obligația morală este să aduceți dovezi. Altfel este o calomnie. Nu aveți de unde să știți ce gândesc votanții PNL. In general aceștia sunt singurii care gândesc cu propriul cap.
    Ce părere aveți dacă eu afirm despre dvs. că sunteți ofițer acoperit fără să aduc vreo dovadă?

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Ion Podocea: 1. nu m-am referit la toți simpatizanții PNL 2. faptul că estimez reacțiile pe care le vor avea unii sau alții în anumite condiții date, fără nume și fără absolutizare e una – nu înseamnă că acele persoane vor și reacționa în modul în care anticipez eu, și atâta timp cât ceea ce anticipez că vor face nu este imoral sau ilegal (a vota cu o persoană sau alta nu e nici ilegal, nici imoral) nu are cum să afecteze imaginea acelor persoane (cu atât mai mult cu cât nu pot fi identificate); să acuzați pe cineva (persoană concretă, identificabilă) că ar fi făcut ceva imoral sau ilegal e o calomnie și vă asumați riscurile legii dacă faci respectiva afirmație 2. faptul că afirmați că doar unele persoane gândesc cu propriul cap reprezintă o injurie la adresa altor persoane și locul de unde începe deja limbajul urii (din fericire am o opinie mai bună despre majoritatea simpatizanților liberali; de altfel, cine crede cu adevărat în principiile liberale, implicit și în principiile privind egalitatea persoanelor, nu poate face o asemenea afirmație, iar dacă o face și mai și crede în ea atunci cu siguranță nu e liberal) 3. propria mărturie (am început 1990 în stradă și în anii 90 am ieșit de multe ori în stradă) e o dovadă – am citit (și MM nu a negat vreodată că n-ar fi fost adevărat) în presa acelor ani discursurile lui MM, inclusiv cele în care recita din Zelea Codreanu – că MM a încercat să pună pe picioare o mișcare de tip legionar (Mișcarea pentru România), și ca ideologie, și ca organizare, e un fapt; la fel cum e un fapt colaborarea lui MM cu Măgureanu;
      că cineva nu cunoaște istoria recentă a României nu înseamnă că cei care o invocă nu au dreptate ori că de fiecare dată trebuie să o ”dovedească”; ignoranța celor care cer dovezi de fiecare dată nu e un argument – găsiți câte dovezi doriți la bibliotecă, în presa vremii, în mărturiile oamenilor etc.

      Reply
  3. Danila

    Mai fac o incercare. Daca nici acum nu aprobati mesajul, e clara treaba. Reiau:
    Primesc pe mail notificare de la site-ul dvs: „PNL invins de coruptie si servicii”. Asta m-a determinat sa intru si sa va citesc. Inteleg din textul dvs. ca serviciile se ocupa tot cu rele (toate, din moment ce nu ati specificat) si ne propun candidati ca MM. Si in 90 tot cu rele se ocupau niste baieti, de ex. ii convingeau pe mineri ca salveaza tara de legionari ca MM. Prin urmare l-au batut de l-au bagat in coma si cand si-a revenit, pe la puscarie. Frumos teatru si destept scenariu de fabricare a unui lider.
    Ati insirat toate pacatele lui Marian Munteanu dar ati uitat de unul: afacerile cu armament. Puteti sa documentati la fel de bine si cu asta il desfiintati complet. Nu cred ca zvonul asta a fost fabricat tot de servicii..ar fi fost prea mult.
    Nu am auzit pana acum de GpR, dar daca tot v-ati apucat sa ne informati ce „vedete” si „lupi dacici cu cruce” sunt membri pe acolo, va atrag atentia ca ati uitat sa il pomeniti pe Dinu Giurescu.
    Citind articolul dvs. imi sare in ochi o formula: „ultra-nationalist”. Caut si eu ca tot omul dupa aceasta expresie si google imi returneaza poze cu insi fiorosi in uniforme de camuflaj, inarmati pana in dinti, de prin Rusia, Ukraina, Orient (Egipt si alte tari unde islamul e o forta). Nici macar figura lui Vona Gabor nu e asociata cu acest termen. Dar ma rog, daca dvs faceti vorbire de untra-nationalismul romanesc, inseamna ca exista.
    Domnule Gotiu, e plin de exaltati si stupizi care au scriu pe internet despre intaietatea in orice a dacilor, inclusiv in descoperirea Americii, dar asa e internetul asta, plin de prostii relativ la orice subiect. Cu toate acestea, indraznesc sa spun ca nu oricine crede intr-o foarte veche fiintare a acestui popor pe teritoriul asta, fiind si mandru si vorbind de chestiuni de genul asta, este ultra-nationalist. Nu stiu daca ati vizitat in ultima vreme Muzeul National de Istorie. Muzeul a gazduit timp de vreo 8 luni, pana in preajma sarbatorilor de Craciun, o expozitie despre asezarea preistorica de la Sultana-Malu Rosu apartinand culturii Gumelnita. Acolo era scris pe un panou, si reproduc cu exactitate: „Analizele efectuate pe ADN mitocondrial au relevat faptul ca populatiile Boian si Gumelnita sunt foarte apropiate genetic de populatia contemporana din Romania”. Daca e sa dam crezare, amaratul asta de popor ar avea o continuitate de cel putin 6000 de ani, macar de sange, daca limba o uitaram complet in 165 de ani de stapanire romana…si aia pe mai putin de jumatate de teritoriu. Sunteti liber sa ma etichetati ultra-nationalist sau dacopat, dupa voia dvs.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Danila: verificați istoria Mișcării pentru România, înființată în 1992 de Marian Munteanu și cine cita din Corneliu Zelea Codreanu la întâlnirile mișcării; după cum puteți vedea în fotografia ”lupilor dacici cu cruce” de la finalul articolului îl veți regăsi și pe autorul ”documentarelor” care au lansat dacopatia în România, căutați pe internet și veți descoperi că taman MM este cel care a lansat mediatic acest GpR… așadar vă întreb: poate că MM -s-o fi vindecat de legionarism într-un sfert de veac (deși nu l-am auzit dezicându-se de asta), dar i-ați încredința destinul Capitalei și un buget de peste un miliard/an unui domn care doar cu câteva luni mai devreme flutura lupul dacic cu cruce?

      Reply
  4. Danila

    Domnule Gotiu, eu nu sunt avocatul lui Marian Munteanu, dar zic ca ar trebui vazut daca prin promovarea legionarismului sau prin ultra-nationalismul de care il acuzati ar fi incalcat legea. Eu nu cunosc sa fi fost anchetat cu ceva pe latura asta. Asta nu il absolva de critica (desi consider ca dvs exagerati cu ea) si eu admit ca omul are pacate, posibil mai mari decat am fi intuit in 1990, insa nu sunt de acord cu interpretarea dvs. fata de evenimentele de atunci. Daca ati face un sondaj in randul celor ce erau majori sau aproape de a acest prag in 1990, cerandu-le sa asocieze o personalitate cu fenomenul Piata Universitatii, as paria ca peste 90% l-ar indica pe el. Omul a fost batut si bagat in coma pentru ideiile expuse in public. Daca ideiile sustinute atunci in piata ar fi fost puse in aplicare, de ex. punctul 8 din Proclamatia de la Timisoara, in tara asta nu s-ar fi intamplat atata nedreptate. Nu stiu daca am fi fost mai bogati sau mai saraci, dar sigur am fi fost un popor mai demn, care ar fi pretuit mai mult valorile morale. Aveti tot dreptul sa il acuzati ca a citat din Codreanu, daca asta a facut, dar cati din cei care au citat din Marx, Lenin sau Stalin au fost atat de blamati? Ca sa nu mai pomenesc de cei care ar fi trebuit sa fie pedepsiti pentru ce au facut in comunism si nu au fost. Au participat in alegeri si le-au si castigat iar altii din umbra controleaza economic si politic aceasta tara in ciuda condamnarii de parada a comunismului si a trimiterii la inchisoare a unui executant redus ca Visinescu.
    Cu privire la GpR, ma repet, dar v-am atras atentia ca ar fi fost corect sa il pomeniti ca membru printre ceilalti dacopati si pe academicianul Dinu Giurescu. Poate nu va pasioneaza ce am spus mai sus legat de acea asezare preistorica si implicatiile studiilor genetice facute pe oasele oamenilor de acolo, ori nu vreti sa pierdeti timpul cu asemenea discutii, deci nu am ce adauga decat ca, dupa parerea mea, daca stiinta, chiar si istoria, se apropie de dogma ar trebui, din principiu, cautate idei care sa o departeze de asa ceva si sa o tina in stadiul in care naste intrebari.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Danila: nu e vorba de a cita din Codreanu, ci de a-l promova, mai mult, de a pune bazele unei Mișcări care o copia pe cea legionară; nu știu, poate promovarea unor doctrine și discursuri de sorginte fascistă vi se pare puțin lucru, mie nu; iar dacă se adopta pct. 8 de la Timișoara (pt. care am ieșit și eu în stradă) pt. a face loc unei mișcări fasciste n-am fi fost cu nimic mai câștigați; faptul că MM a fost o victimă a Mineriadelor nu-l contestă cineva, dar dacă voi susține oricând dreptul cuiva să-și susțină opiniile nu înseamnă că e obligatoriu să fiu de acord cu acele opinii, mai mult că nu voi reacționa când acele opinii deraiază în discursuri extremiste;
      altfel, nu i-am menționat pe mulți din GpR, însă fotografia lui Dinu Giurescu este acolo – nu cred că lucrul ăsta face mai frecventabil lupul dacic cu cruce, dar cu siguranță mă face să fiu mai atent (în sens critic) la ce spune și face Dinu Giurescu

      Reply
  5. Petru Gheorghiu

    Remember: SAR este parte a societatii civile; nasterea acestui tip de asociere intre persoane libere, care NU urmaresc scopuri politice, a avut loc in UB, prin infiintarea Solidaritatii Universitare, care- in prim rand, pe langa alte scopuri -a fost un gest de solidaritate cu PIATA UNIVERSITATII, dar mai ales cu Marian Munteanu, atunci batut crunt, internat in spital, sub stare de arest; apoi, faimosul mars al CAMASILOR ALBE ( nu verzi , negre sau brune,cum li se mai nazareste unora si azi, de parca ar fi Iliescu din dupa amiaza zilei de 13 iunie 1990) a marcat renasterea spiritului civic bucurestean, dupa reprimarea pietei, materializat apoi prin infiintarea Aliantei Civice,al carei prim presedinte- ales in unanimitate-a fost MM, dupa care a avut loc imensul mars de 15 nov.la care au participat sute de mii de oameni, toti clar ANTIcomunisti si ANTI securisti,cei care au generat evolutia ulterioara a ROMANIEI, ajunsa azi in NATO & UE.Este interesant de rememorat si minciunile, exagerarile,URA cu care erau privite si prezentate atunci partidele istorice, care erau evident unica sansa de occidentalizare a noastra, pt. ca se dorea diabolizarea lor in ochii opiniei publice, intr-o maniera izbitor de asemanatoare cu cea in care azi este atacat MM.Culmea este ca cei mai ingrijorati sunt adversarii PNL, care mor de grija membrilor de partid bucuresteni, inclusiv unii din provincie, care ar fi protestat mai bine contra nominalizarii lui BOC la Cluj ( incapacitate a PNL local de a se rupe de trecut).Practic, nominalizarea lui MM inseamna ca , cel putin la nivel de Bucuresti, PNL incearca sa faca ” o altfel de politica”.Cel mai amuzant lucru mi se pare de departe acuzele legate de relatia din 2000 cu Magureanu ( pe deplin edificata de MM), care- pt. o simpla discutie de tatonare- naste atatea suspiciuni, in schimb ce FUZIUNEA dintre PD-ul lui Basescu si partidul lui V.Magureanu este total ignorat, negenerand vreo suspiciune.Iar grija majora a multora ca PNL-ul a facut o proasta alegere, se va verifica pe 5 iunie, dar pana atunci VIRULENTA atacurilor confirma justetea optiunii !

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Petre Georghiu: P-ța Universității nu a fost doar Marian Munteanu; problema lui cu Măgureanu (care nu a fost doar ”tatonare”, ci mult mai mult) este, totuși, pe ceva locuri mai în spate; problemele sunt legate tocmai de ruptura lui de AC și înființarea Mișcării pt. România, când cine a avut de înțeles a înțeles de ce MM nu se regăsea în AC, pur și simplu pt. că majoritatea membrilor AC nu se recunoșteau în direcția legionară a lui MM;
      problema de acum nu vine din nominalizarea lui Munteanu, ci din faptul că Ro încă nu și-a asumat istoria modernă și tragediile perioadei interbelice și sursa lor

      Reply
  6. eva

    M-a „prins”si pe mine aparitia lui MM la tv in noiembrie 2015.Nu stiu cat a fost sentimentul de culpabilitate ca nu am participat atunci , ca nu am inteles cat de grav poate fi sa lasam fsn sa-si calce cuvantul si sa intre in alegeri …M-a prins pentru putina vreme.Chiar am comunicat pe fb cu el si dupa a treia apatitie tv m-am retras calificandu-l :”ceai de tei” caci nu a spus in 5-6 ore de emisie, nici o propozitie din cele pe care le asteptam.Parea si pare iesit din criogenare , pare ca se adreseaza noua celor care eram in 1990. M-am uitat si pe situl GpR care e mai mult decat jalnic ca si continut si la lista grupului. De fapt m-am oprit la numele din capul listei care era cel al stegarului dac …MM si-a daramat definitiv statuia pe care ar fi putut sa o aibe in mintea mea, cand si-a trimis „fratii”la intalnirea cu ambuscata extremista Le Pen ! Atunci am inteles ca MM executa o partitura initiatica in care nu vrea sa puna nici un accent (nu are probleme cu coruptia si coruptii, cu istoria , cu plagiatele cu inchiderea/deschiderea dosarelor revolutiei, pensiile speciale, nerecuperarea prejudiciiloretcetc) ce ar putea sa-l desparta de un eventual aderent (fie el si corupt/plagiator/etc) ci numai pe motivatiile (2-3) care ar putea sa-l lege de oricine. Asta ar fi cam asa : „Sa ne adunam ca sa ne strangem, sa devenim o forta organizata si apoi vedem noi ce ne propunem…”In fine daca cu simpatia fata de Le Pen a umplut paharul , cu amenintarea celor care l-au contestat a depasit paharul ! Finalmente pot sa constat ca -in ce ma priveste-….s-a mai facut praf un mit !

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *