Dana Gîrbovan

Agenții SRI au făcut urmărire penală, ceea ce le era interzis expres prin lege să facă

CSM nu are atribuții în a verifica „legalitatea” protocoalelor secrete dintre SRI și Ministerul Public, ci OBLIGAȚIA, ca și garant al independenței justiției, să ceară de îndată declasificarea acestor „inginerii” și publicarea lor.

Pe data de 20 martie Plenul CSM a votat suplimentarea ordinii de zi cu 4 puncte, toate vizând lămurirea spinoasei probleme a relației dintre justiție și serviciile secrete: arhiva SIPA, verificările făcute de CSAT dacă sunt sau nu ofițeri acoperiți în justiție, vizitele unor magistrați pe la diverse case conspirative ale SRI și protocoalele SRI-Ministerul Public.

Felicit Consiliul pentru că, în sfârșit, a decis să trateze cu seriozitate aceste probleme despre care s-a vorbit asiduu în spațiul public și a căror rezolvare a fost cerută încă din septembrie 2016 de larga majoritate a adunărilor generale ale instanțelor.

În privința protocoalelor dintre SRI și Ministerul Public, sau orice altă entitate a autorității judecătorești, soluția CSM trebuia să fie una simplă și imediată: să ceară Procurorului General desecretizarea de îndată a oricărui protocol semnat între Ministerul Public, sau orice altă structura de parchet subordonată, și SRI sau orice alt serviciu de informații.

Solicitarea de suplimentare a ordinii de zi a fost făcută de doamna judecător Cristina Tarcea, președinta ICCJ, care, referindu-se la protocoalele dintre SRI și Parchetul General, a spus în debutul ședinței Plenului CSM:

„Pe mine la această ora nu mă interesează neapărat declasificarea acestor protocoale. Pe mine la această ora mă interesează dacă aceste protocoale există, dacă există între cine au fost încheiate, dată la care au fost încheiate, LEGALITATEA acestor protocoale, persoanele care le-au încheiat și le-au semnat, și, de asemenea, dacă ele, eventual, au fost sau nu au fost înnoite. Or, din punctul meu de vedere, aceste aspecte, care ar trebui să fie prioritare față de desecretizare, pot fi soluționate de către Inspecția Judiciară. Din câte știu eu, în cadrul Inspecției Judiciare există judecători, procurori care au accesul la informații clasificate și pot în primul rând rezolva aceste probleme. S-au făcut într-adevăr în spațiul public tot felul de cereri, de secretizare, de desecretizare de la o instituție sau alta. Din câte știu eu protocolul este un acord de voință și până când nu știm ce acorduri de voință și din partea căror instituții au fost exprimate, cred că este prematur să aruncăm pur și simplu ideea desecretizarii în spațiul public. Dacă toate aceste aspecte se confirmă, cred că atunci este și de datoria noastră să solicităm din partea instituțiilor noastre de această dată desecretizarea.”

Această solicitare vine în contradicție însă cu competența constituțională a Consiliului Superior al Magistraturii.

CSM-ul, și cu atât mai mult Inspecția Judiciară, nu are atribuții nici în ceea ce privește procedura declasificării protocoalelor încheiate între Ministerul Public și SRI și nici în ceea ce privește analiză legalității lor.

Legalitatea unui act se constată de către instanțe, nu de către CSM sau Inspecția Judiciară.

Răspunderea pentru aceste protocoale și decizia privind declasificarea lor aparține exclusiv acestor instituții, care nu se pot deroba de ele și să-și decline răspunderea propriilor decizii la alte instituții.

Consiliul Superior al Magistraturii, conform Constituției, „este garantul independenței justiției”.

Aceeași Constituție ne spune că „justiția se înfăptuiește în numele legii”, iar un principiu fundamental al statului de drept („rule of law” – domnia legii) este că legea e publică și accesibilă TUTUROR.

Apărarea independenței justiției nu poate fi făcută și nu mai trebuie făcută vreodată în baza unor acte secrete, deoarece asta înseamnă că în România administrarea și funcționarea justiției ori desfășurarea procedurilor judiciare poate fi făcută pe acte secrete, ceea ce e contrar statului de drept.

În vederea apărării cu adevărat a independenței justiției, CSM are obligația să spună clar și răspicat că toate legile, regulamentele, protocoalele ce vizează administrarea justiției trebuie să fie publice iar accesul publicului la acestea este garantat. Acesta este fundamentul statului de drept, de la care nici o derogare nu poate fi admisă!

Reamintesc că în mai 2015, bazându-se tot pe o notă clasificată provenită de la SRI, CSM a respins o cerere de apărare a independenței justiției formulată de asociațiile profesionale față de afirmațiile generalului Dumbravă privind transformarea instanțelor în „câmp tactic” pentru SRI.

Pe baza acelei note secrete, CSM a hotărât că gen. Dumbravă nu a încălcat independența justiției.

Nici până azi nu am aflat ce a conținut acea notă clasificată „secret de serviciu” de la SRI, deși independența justiției este un drept al fiecărui cetățean și nu poate să stea vreodată, niciodată sub semnul secretului.

Precedentul din 2015 nu trebuie să fie repetat acum de CSM.

Răspunderea și competență de a decide cu privire la declasificarea protocoalelor secrete aparține strict Parchetului General și SRI.

Directorul SRI Eduard Hellvig a afirmat deja, prin vocea senatorului Claudiu Manda – președintele Comisiei parlamentare de control a SRI -, că e de acord cu declasificarea.

Ministerul Public, potrivit Constituției, are rolul de a „apăra ordinea publică, drepturile și libertățile cetățenești”, și în virtutea acestui rol constituțional trebuie să își asume aceste protocoale și să își dea acceptul pentru desecretizarea lor.

Amintesc aici că, în ianuarie 2017, întrebat despre aceste protocoale în cadrul unei întâlniri dintre CSM și asociațiile profesionale, Procurorul general Augustin Lazăr a spus că, de când este în funcție, protocolul nu mai există.

„Este adevărat că a existat un protocol care nu mai există. Cred că este și o lipsa a mea, care nu am comunicat, nu am făcut mare caz atunci când am preluat mandatul, să spun: Nu mai există niciun protocol care să prevadă comisii mixte sau echipe mixte sau nu știu ce. A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public și serviciile de informații, însă eu mereu mi-am pus următoarea problema: acest protocol nu există, eu nu mi l-am însușit și nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic așa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de procedura penală, Doamne Dumnezeule… Noi anchetăm, iar dumneavoastră judecați după Codul de procedura penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă sau nu știu ce”, a spus acesta.

Așadar, inclusiv Procurorul general confirmă implicit că acel protocol a fost o „inginerie” care a adăugat la Codul de procedura penală, permițând, prin acele „echipe mixte”, agenților SRI să facă acte de urmărire penală, ceea ce SRI avea interzis expres prin lege să facă.

În final, reiau ce am spus în repetate rânduri: clarificarea raporturilor ce guvernează relația dintre justiție și activitatea serviciilor de informații este un imperativ absolut pentru garantarea dreptului fiecărui cetățean la o justiție independența și la un proces echitabil.

Prin urmare, CSM trebuie să ceară Procurorului general Augustin Lazăr să declasifice de îndată acele protocoale cu SRI sau orice alte servicii de informații. Abia după ce aceste protocoale vor fi făcute publice, se va putea evalua eventuala lor legalitate.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “Agenții SRI au făcut urmărire penală, ceea ce le era interzis expres prin lege să facă

  1. Dumitru

    He-he, SRI ca SRI, dar eu abia astept sa vad daca Ghita are dovezi si de data asta, cu banii pe care pretinde ca i-a dat lui Kovesi. Daca are dovada, Kovesi ar trebui sa zboare.

    Reply
    • ilie

      Si de data asta !? A mai vazut cineva vre-o „dovada” in afara vorbelor spuse „maestrului” ?

      Reply
  2. no name

    Niciun judecator nu a reusit pana acum si exista riscul esecului si pe viitor, sa sesizeze abaterea activitatii procurorului de la codul de procedura penala, in zona „ingineriilor protocolare secrete”. Abatere pe care au obligatia sa o cenzureze curent, cu sau fara protocoale. Doar desecretizarea protocoalelor ii va face sa realizeze dimensiunea bunei credinte din perioada in care au fost victime abuzate. Au dictat serviciile iar procurorii au scris fara sa inteleaga, dar nici judecatorii nu s-au prins ca serviciile dictau prostii, nu s-au prins ca e inginerie nu drept. Nici avocatii. Nici inspectia. Totul parea ca la carte dar nu era. Presupunem ca protocoalele nu sunt apa sfintita, dar si daca ar fi, e musai sa le stim ca sa corectam greselile. Daca nu sunt greseli miza e doar principiala dar nici in acest caz nu e acceptabil amestecul. Inteleg bine?

    Reply
    • Tom-Tom

      Câtă vreme se manifestă amestecul, nu suntem democrație. Și cum băieții din umbră nu sunt imuni nici la mirosul și gustul mierii, nici economie de piață n-am ajuns. Focusați pe dujmani și pe bani, fără nici un ideal democratic sau național. Lege, ordine, onoare, siguranță națională – my ass!

      Reply
    • ilie

      Nu, n-ai inteles bine. Articolul este tendentios. Faptul ca SRI a efectuat interceptari la cererea procuraturii, care la acea vreme n-avea mijloacele tehnice necesare (urmariti despre ce perioada e vorba), si le-a pus la dispozitia procurorilor nu inseamna urmarire penala… Toata tevatura e facuta tocmai de cei care ar vrea ca aceste interceptari sa dispara di dosarele lor de urmarire penala…

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *