Curtea de Apel București salvează Defileul Jiului

În sfarșit, din pleiada de instituții care ar fi putut aplica legea pentru a opri cel mai absurd dezastru ecologic de după Revoluție, o instituție aplică legea! Curtea de Apel București a anulat ieri autorizaţia de construire nr. 7/2016, emisă de Consiliul Judeţean Hunedoara, şi autorizaţia de construire nr. 16/2012, emisă de Consiliul Judeţean Gorj.

Acum Hidroelectrica trebuie să sisteze lucrările de distrugere a Parcului Național Defileul Jiului, nu mai este nimic interpretabil (cum a fost la procesul pe care l-a pierdut în fața Gărzii Naționale de Mediu), autorizațiile de construire au fost anulate de instanță.

Trebuie să mulțumim judecătorilor de la Curtea de Apel București pentru obiectivitate. Și să mulțumim celor două ONG-uri: Bankwatch și Neuer Weg. Păcat că Tribunalul București a refuzat în 19 mai să sisteze lucrările pe perioada judecării cauzei pe fond, iar Hidroelectrica a profitat, distrugând în a doua jumătate a acestui an albia Jiului în inima parcului național, și o dată cu ea capătul nordic al galeriei de habitat prioritar ” Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior” ce însoțește Jiul și depinde de regimul natural de curgere al acestuia.

(Sursa: Green Adventure)

Pentru acest impact semnificativ deja existent, și multe altele produse de lucrările ilegale din Defileul Jiului, procurorii ar fi trebuit să intervină demult, dar nu au facut-o. Am trimis petiția pentru salvarea Defileul Jiului și la ”Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții”, a Senatului României, de la care am primit săptămâna aceasta adresa de mai jos.

Sper că și Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară vor analiza situația la fel de obiectiv precum Curtea de Apel București. Nu pentru vreo răzbunare pe cei care au distrus ireversibil porțiuni din acest fabulos Defileul al Jiului, ci pentru a descuraja orice încercări ulterioare de continuare a distrugerii.

Și generațiile următoare au dreptul să se bucure de splendoarea Defileul Jiului, de mare râu înspumat, așa cum s-a bucurat în copilărie chiar și regele Mihai. La link-ul de mai jos găsiți lucrarea profesorului său de istorie, Ion Conea, iar la pagina 81 este chiar o poză făcută de rege, cu Jiul spumegând. Din încadrarea imaginii reiese clar că regele, pe atunci Marele Voevod, a fost impresionat de superbul râu de munte.

Din acest an cauza Defileului Jiului a devenit o cauză cunoscută în Europa, marile ONG-uri de mediu Europene insistând la Comisia Europeană ca această instituție, ”protector al Tratatelor”,  să intervină. În noiembrie situația gravă din Defileul Jiului i-a fost adusă la cunoștință personal comisarului pe mediu, domnul Karmenu Vella. Comisia Europeană chiar poate să facă ceva, spre deosebire de forurile responsabile cu diferite convenții. Și Convenția de la Ramsar este încălcată de acest proiect, atât prin încălcarea conceptului utilizării raționale a zonelor umede, cât și prin afectarea indirectă a sitului Ramsar plasat pe Jiu în aval. Dar responsabila pe Europa din cadrul Secretariatului Convenției Ramsar mi-a răspuns sugerându-mi să mă adresez Punctului Focal Național, adică unei angajate din Ministerul Mediului din România. Ceea ce evident că este un non-sens. Acea angajată nu ar avea cum să se opună politicii destructive a ministerului în privința Defileului Jiului.

Ministerul Mediului recunoaște în adresa 97326/DM/12.12.2017 că desemnarea unui sit Natura 2000 pe suprafața unui proiect constituie o modificare la proiect, deci recunoaște indirect că Hidroelectrica trebuia în urmă cu zece ani să notifice autoritatea de mediu competentă cu privire la această modificare și să sisteze lucrările. Dar nu este prima oară când acest minster recunoaște că este ilegal ce se întâmplă în Defileul Jiului, fără să ia însă vreo măsură.

În tot mai multe limbi este popularizată cauza Jiului. Radio România Internațional a tradus chiar și în sârbă și ucraineană.

Recent cauza a ajuns de notorietate mondială. Am publicat un articol tip ”letter” în prestigioasa revistă Science, adresat Comisiei Europene, în care am atras atenția în ce privește impactul acestui proiect hidroenergetic asupra corpului de apă, speciilor și habitatelor:

Din ce în ce mai multe organizații și mai mulți cetățeni se implică pentru Jiu și iată că nu este în zadar. Poate după această decizie și administrația parcului național va renunța la mentalitatea ceaușistă, la frica de represalii în caz că își fac datoria, și se va manifesta activ împotriva proiectului hidroenergetic criminal.

Defileul Jiului merită protejat și studiat, biodiversitatea pe care o adăpostește este cu siguranță mai amplă decat este prezentată în ”Studiul privind constituirea Parcului Național Defileul Jiului”, din 2004, un studiu amplu și obiectiv, dar un studiu care trebuie completat.

Sper ca asaltul acesta furibund asupra naturii din România să înceteze, nu doar în Defileul Jiului. Sper ca și alte instituții să înceapă să-și facă datoria, să putem să ne și bucurăm de natură, să nu mai trebuiască să fim în continuă stare de asediu, cum suntem acum.


Recomandări

3 thoughts on “Curtea de Apel București salvează Defileul Jiului

  1. Mihaela Lungu

    Poate fi acționată Hidroelectrica în justiție, pe baza tuturor documentelor existente, ca să refacă ceea ce a distrus?

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *