Alina Mungiu-Pippidi

Cum v-aţi petrecut sfîrşitul lumii?

Lumea pe care am cunoscut-o din 1989 încoace, precedentul an de sfîrşit al lumii trăit de mine, tocmai a luat sfîrşit cu toate semnele aferente. Valoarea aurului a crescut şi creşte, cu oamenii pregătindu-se de vremuri incerte şi sfîrşitul lumii. Numai că nu e niciodată sfîrşitul lumii, doar al unei lumi, şi după fiecare asemenea prăbuşire începe altceva. Şi lumea veche supravieţuieşte totdeauna în cea nouă în mod subversiv, cum a supravieţuit războiul rece în pacea liberală pînă s-a ajuns ca în Siria americanii şi ruşii să se confrunte prin intermediari din nou.

Lumea din 1989 încoace a fost însă fără egal pentru noi ca universalitate a valorilor occidentale, ca expansiune a democraţiei, ca triumf al liberalismului democratic. Din marginea lumii, generaţia mea a reuşit nu doar pasul individual de succes în lumea occidentală, ci să şi tragem ţările noastre după noi. În România nu am fost niciodată mai mult de 20 la sută oameni cu valori occidentale (nu am spus-o pînă acum, dar iată), şi cu toate astea conjunctura asta favorabilă ne-a ajutat să tragem ţara în NATO şi UE prin toate alegerile şi cu toţi securiştii noştri vechi şi noi, de la Iulian Vlad la Sebastian Ghiţă, şi cu toţi ideologii fascişti, de la Vadim Tudor la Mihai Neamţu.

Dar contextul favorabil s-a dus. Semnele acestei prăbuşiri fuseseră cu noi toată vara, şi pe la 1 august am început primele note cu titlul de mai sus. Semnul noii lumi a fost pentru mine majoritatea de la Brexit, în cea mai veche democraţie a lumii oamenii nu mai vedeau altă soluţie decît să arunce peste bord tratatul cu UE, să se retragă pe insulă, să denunţe drepturile universale ale lumii- am auzit-o pe dna May spunînd că Angliei nu îi mai trebuie drepturi europene şi internaţionale ale omului, că vrea unele pur englezeşti (China şi Rusia vă daţi seama de cînd gîndesc aşa, iar Arabia Saudită şi Iranul au spus din start la adoptarea Convenţiei ONU că lumea nu poate avea un singur set de drepturi ale omului, universale, Sharia fiind o alternativă incompatibilă), iar ideea despre democraţie într-o lume globală interdependentă din cea mai mai veche democraţie a lumii a ajuns că fiecare, pe strada pe care trăieşte, o poate denunţa şi se poate separa la orice oră, cu riscurile unor fragmentări şi mai mici ulterioare. Culminarea am văzut-o acum câteva zile, cînd decizia de a trimite totuşi şi la Parlament hotărîrea poporului a fost primită cu violenţă de presa tabloidă, care a vîndut poporului ideea că imigranţii români sunt de vină, şi care au făcut coperţi cu pozele judecătorilor şi titluri ca „inamicul poporului”. Dacă şi în Anglia trebuie să faci desene la oameni să priceapă cum e cu separaţia puterilor în stat şi că şi oamenii de rînd, ca şi elitele, trăiesc sub domnia legii, ce să mai vorbim de restul lumii.

72 la sută dintre americanii intervievaţi pentru un sondaj marţi dimineaţa au spus că economia americană e trucată ca să aducă avantaje celor bogaţi şi puternici, cu 76 la sută crezînd că mass media e mai interesată de bani decît să spună adevărul şi 68 la sută fiind de acord că politicienilor din partide tradiţionale nu le pasă de oameni ca ei. Ca atare, rezultatul era previzibil şi de duminică seara eu scrisesem şi circulasem un blogpost în engleză cu titlul celui de azi. Poate vă întrebaţi cum stăm în Europa? Ei bine, nu mult mai bine, cu excepţia Nordului European, adică a Scandinaviei, avem o majoritate absolută, în diferite procente, mai mici în Franţa şi Germania, mai mari în Sud şi Est, care crede că legăturile dintre afaceri şi politică sunt prea strînse în Europa, că piaţa comună europeană funcţionează mai ales pe bază de relaţii şi că oamenii politici sunt mai degrabă corupţi. La un summit al preşedinţiei europene slovace acum o săptămînă am agreat cu directorul Pew Research ca pe viitor să includem trei întrebări asemănătoare, preferate de mine într-un sondaj european. Două se referă, ca şi cele americane, la cum percep oamenii piaţa şi sistemul politic tradiţional, pentru că trebuie să avem un barometru cîtă lume percepe că acestea funcţionează cum ar trebui (de mai mulţi ani creşte numărul celor care spune că indiferent cine cîştigă alegerile ei au de pierdut), dar şi una pe care am formulat-o drept “În ce măsură sunteţi de acord cu afirmaţia că frontierele spaţiului Schengen european trebuie să se extindă mai degrabă decît să se restrîngă mai mult”?

Cred că puteţi ghici ce vor spune majoritatea. Opinia publică globală şi europeană se îndreaptă spre denunţarea globalizării şi a frontierelor deschise. Sunt sigură că cititorii mei români nici nu sunt conştienţi în ce măsură nefastă noi am contribuit la asta în Europa, un model de vot la Brexit făcut de mine a găsit că răspunsul YouGov la o întrebare despre imigranţii români şi bulgari prezicea votul într-o proporţie zdrobitoare. Lumea va spune în viitor: dacă nu luam şi România şi Bulgaria, poate UE mai exista şi azi! Suntem naţiunea europeană cu numărul 1 la puşcăriaşi în închisori străine, vă daţi seama de ce nu suntem în Schengen şi aşa mai departe.

Sindromul populist care a înlocuit opinia publică liberală din ţările occidentale, dus pe valul furiei faţă de politicienii şi oamenii de afaceri care nu plătesc taxe dar cer oamenilor austeritate (Cameron avea bani în paradisuri fiscale, dar tăiase şi ultimul autobuz care lega propria lui circumscripţie de la Milton Lodge de Oxford, autobuz drag mie, că trecea prin faţa ferestrelor mele cînd locuiam în Oxfordul de nord) are deci mai multe componente comune, în ciuda unor diferenţe dintre UE şi SUA. Le rezum aşa.

  1. Acolo unde liberalismul democratic considera valorile capitalismului şi drepturile omului internaţionale, noii populişti privilegiază valorile naţionale. Conflictul dintre civilizaţii nu mai e despre valori universale versus valori particulare, ci despre identităţi, şi ca atare se extinde de la musulmanii fundamentalişti la toţi musulmanii şi în general „străinii” de cultura locală. Ideea că promovăm democraţia şi anticorupţia la alţii cred că şi-a văzut sfîrşitul.
  2. Acolo unde vechiul liberalism democratic construia din ce în ce mai multe organizaţii internaţionale ca să rezolve problemele europene şi globale, care depăşesc frontierele unei ţări (de exemplu problemele de climat), noii populişti încurajează lumea să creadă nu doar că te poţi cumva separa de ele (ceea ce e fals), dar şi că e bine să o faci, pentru că asemenea organizaţii sunt ca EU, sfîrşesc prin a fi conduse de tehnocraţi care se substituie voinţei poporului, care trebuie să aibă cuvîntul decisiv indiferent cît de specializată e chestiunea.
  3. Acolo unde vechiul liberalism democratic privilegia comerţul deschis şi exploatarea unor avantaje comparative, avînd lumea drept tablă de joc şi compania sau consumatorul ca unitate (de exemplu, maşina Renault e mai accesibilă pentru că e produsă în România iar Fordul în Mexic), noul populism vrea prin protecţionism să aducă avantajul mai direct votantului său, cel de la fabrica de automobile din Occident care se vede şomer din vina globalizării, sau minerului de cărbune din Pennsylvania care l-a votat pe Trump, pentru că Hillary ar fi onorat acordurile de climat globale şi i-ar fi închis mina. Problema este că aceste mici prosperităţi locale adunate nu echivalează nici pe departe cu profitul global pierdut astfel, dacă fiecare îşi păstrează mina de cărbune şi continuăm să producem emisii de carbon, lumea întreagă va plăti de fapt costuri mult mai mari din cauza încălzirii globale.Ne aşteaptă valuri de protecţionism şi costisitoare războaie comerciale, prin care lumea a mai trecut, avem o anticipare în amenzile enorme UE-Apple şi SUA-Deutsche Bank.
  4. Acolo unde liberalismul democratic considera că noua complexitate a lumii nu poate fi managerizată decît prin delegare (la reprezentanţi sau la specialişti), noul populism demască violent corupţia inerentă a ideii de reprezentant sau de specialist. La Sky am văzut zilele astea invitaţi care spuneau că s-au săturat să aibă un cuvînt mai mare de spus decît ei pe lume oamenii cu doctorat. Asta îmi aduce ecouri din tinereţea mea, am trăit anul 1990 cu strigăte de Moarte studenţilor şi Moarte intelectualilor. Populiştii construiesc pe problemele de stimă de sine a oamenilor ca să inducă ideea că orice delegare, chiar cea inevitabilă, e o formă de corupţie a voinţei electoratului şi că poţi conduce lumea zilnic prin consultare populară, de la cine are dreptul să se căsătorească, unde ruşii au deschis drumul, la pedeapsa cu moartea, cum vrea Erdogan. Referendumurile au fost întotdeauna numai instrumente de manipulare. Dacă se făceau referendumuri în Europa, UE rămînea sub zece ţări, iar noi cert nu intram (şi ca atare nici Traian Ungureanu nu era reprezentatul nostru în Parlamentul European, de unde denunţă încălcarea voinţei poporului britanic, pentru care el nu e decît un ratat rasist est european, oricum).

Sînt convinsă că serviciile noastre au îngheţat la ora asta, şi cum nu îi am pe lista mea de distribuţie nici nu au primit un alt post al meu in English de acum zece zile în care denunţam sondajul NYTimes şi spuneam că Trump va cîştiga pentru că presa a intimidat votanţii care nu mai au curajul să spună cu cine votează. Eh, zece zile oricum nu erau destul să te pregătească pentru ce înseamnă izolaţionismul american şi noua ordine a lumii. La ora asta şampania curge valuri la Russia Today (deşi politica externă e primul test al realităţii, şi de asta toţi preşedinţii americani sfîrşesc prin a face cam acelaşi lucru, o să vedem dacă Putin chiar e capabil să fie el altfel), iar la Vilnius oricum se pregăteau de invazia rusească. La Bruxelles, de la suburbia NATO în Rond Point Schumann e mai rău ca doliu, e paralizie de groază.

Următoarea ţintă a ăstora, alianţa dintre populişti şi ruşi care se amestecă pe faţă în alegerile altor ţări (Assange lansa proiectile de la Russia Today) e UE. Ne mai apără doar votul în două tururi de scrutin din Franţa de sfîrşitul ei. Aud de la Moise Guran că românii verzi din America au votat cu Trump, nu mai rămîne decît ca şi ăia din Franţa să o voteze pe Marine (sau să o voteze Clotilde, din România, că sună periculos de aproape) şi ne putem lăuda că am contribuit şi noi puţin să ne cadă lumea în cap, nu s-a prăbuşit chiar singură.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

38 thoughts on “Cum v-aţi petrecut sfîrşitul lumii?

  1. Dumitru

    Eu nu cred ca traim sfarsitul lumii ci, poate, tocmai semnalul unui pas spre mai multa democratie. Pentru mine, o tara in care 20% din populatie trage dupa ea restul populatiei (chiar si pentru binele lui) nu este o tara democratica. Si aici nu e vorba numai de Romania, ci si de tari mai dezvoltate, cum ar fi SUA, Anglia, Franta (minoritatea progresista nefiind nici acolo mult mai mare). Parerea mea este ca ajungem acum la divortul dintre iluminism si democratie. Timp de 200 de ani (de la marile revolutii burgheze incoace) cele doua se aliasera intr-o forma de regim hibrid, numit pe la mijlocul secolului 19 „democratie reprezentativa”. Acest regim asocia elemente de ideologie iluminista (existenta unei elite conducatoare) cu elemente de democratie (alegerea conducatorilor din aceasta elita), chiar daca nu se ajungea pana la o veritabila democratie din cauza absentei mandatului imperativ. Si, pentru un timp, a fost OK. Insa in societatile occidentale sistemul nu mai functioneaza, pentru ca elita nu mai reuseste/nu mai vrea sa reprezinte masele. Asta sau pentru ca nu le mai intelege, asa cum o arata esecul sondajelor si discursul mediatic, sau pentru ca are obiective prea diferite, dispretuind chiar obiective ale maselor cum ar fi protectionismul. Eu nu vad decat doua iesiri din situatia asta : o miscare spre un regim elitist/oligarhic prin reducerea francizei electorale (cenzitar sau prin mecanisme de cenzura) sau introducerea progresiva de mecanisme de democratie adevarata si responsabilizarea electoratului in ansamblu. Multe evolutii politice din ultimii ani merg in directia „elitista”. Faptul ca justitia intervine din ce in ce mai mult in actul legislativ este un astfel de exemplu. Sau constructia UE care, intre altele, a plasat politica monetara in afara controlului parlamentar. Electoratul simte asta, si se ajunge acum la un punct de ruptura. Eu sunt pentru a doua varianta (cu toate pericolele legate de perioada in care electoratul este responsabilizat, asa cum s-a vazut de exemplu in Elvetia).

    Reply
    • Ionas

      Pentru a avea un electorat responsabilizat sa existe trebuie sa existe insa un electorat competent – sa stie toate urmarile posibile a deciziilor pe care le ia.
      Electoratul necompetent poate lua o decizie proasta , politicienii o aplica adliteram dar este resimtita de toata poporul
      La fel cu situatia cand esti bolnav, pentru tratamentul necesar nu soliciti un vot al cunoscutilor/familiei in privinta acestuia. Un individ responsabil cauta solutia unui om comptent- medical. La fel cu democratia reprezentativa- un ins simplu nu cunoaste in amanunt toate domeniile politicii si apeleaza la un partid/politician cu o oferta ce I se pare competenta

      Reply
      • Dumitru

        Argument tehnocratic clasic, ce tinde sa trateze viata politica precum o problema de inginerie, cu elitele jucand rolul inginerilor ce incearca sa optimizeze o functie de cost (in cazul nostru, starea de satisfactie globala a populatiei). Eu de fiecare data cand am vazut argumentul asta invocat in practica, a fost exclusiv pentru a justifica o scadere masiva a starii generale de satisfactie (nu putem face altfel, trebuie sa scadem salariile). Si in loc au venit politicieni care intr-un fel sau altul au redresat situatia. Si de multe ori redresarea vine din simplificare, care ii face pe cetateni sa inteleaga mai mult ce se intampla in tara lor, si eventual care sunt responsabilitatile si cum pot contribui. Poate ar trebui sa devina un principiu : In momentul in care un cetatean nu mai poate intelege ce se intampla (in mare) in tara lui, inseamna ca sistemul trebuie simplificat. Uite, elvetienii pot sa inteleaga. Si au o tara mai complicata decat a noastra (d.p.d.v. al organizarii). Insa cand au votat un lucru stiu ca au facut-o si isi asuma consecintele. Si dupa 1-2-3 voturi pe o anumita tema se degaja un consens. Au si politicieni care propun solutii, au si elemente de democratie directa, si de democratie reprezentativa (simplific, dar uite ca se poate). Iar argumentul cu Elvetia e mica, SUA/UE/Romania sunt mari nu tine. Sunt informatician si stiu ce se poate face in ziua de azi prin vot electronic. Dealtfel, noi suntem pe RC tocmai pentru ca tehnologia o permite, altfel societatea civila n-ar exista inca in RO.

        Reply
        • hanna pretend

          Cat e de complicata Elvetia? O tzara fara iesire la mare, impartzita pe felii etnice. Ia-le banii, vezi ce rezulta.

          Reply
  2. Andrei

    „Suntem naţiunea europeană cu numărul 1 la puşcăriaşi în închisori străine, vă daţi seama de ce nu suntem în Schengen şi aşa mai departe.”
    As dori sa vad si eu o astfel de statistica oficiala! Si mai ales raport puscariasi/populatie!

    Reply
  3. Nou'a-unșpea

    Nu e nimic ieșit din comun, la scară istorică: realitatea îi mai ia pe visători la palme, din când în când. Iar când dintre drepturile fundamentale ale omului, cel mai respectat este cel de acces la internet wireless, se întâmplă ce se întâmplă …
    Iar din punct de vedere ecologic, am intrat într-o perioadă de reglaj populațional (care ni se pare un proces mult mai normal la șoareci sau heringi, dar …)

    Când ai mijloace de comunicare în timp real și continui să o freci cu democrația reprezentativă, te reprezintă cine câștigă loteria alegerilor …

    Nu s-a terminat lumea: a murit una, bătrână, și se naște (dureros) o alta.

    Ce ieșire să ai, când ai, spre exemplu, 92 de ani (senior) și trebuie să mai lucrezi în schimbul 3 la gas station, ca să nu mori de foame ? Te gândești cu simpatie și speranță că trăiești în cea mai tare democrație, condusă de dinastii (Bush, Clinton …) sau te agați de ce spune Trump ? Când mai ai de trăit 2 ani ca alb sărac sau 60 de ani ca negru (sau „beaner”) șomer, ce-ți rămâne ? Poate hotărârea fermă de a-i da votul dnei Clinton, ca nu cumva niște europeni cu ilic și batic să rămână cu mall-urile neumbrite de scutul anti-rachetă?
    Și nici nu-i așa de grav, la urma urmei, dac-a câștigat Trump. Este doar un președinte – n-are puterile președintelui României sau Rusiei (ca să luăm ca exemple două democrații consolidate pe-repede-nainte).

    Reply
  4. Ionas

    Atit Brexitul cit si alegerile din America au fost abjecte.

    La Brexit englezii din zonele saracite au votat speriati de polonezi, romani si bulgari- noii suboameni ai UK. De la ei vine tot raulCelelalte minoritati asiatice si africane sunt mai usor de recunoscut antropomorfic si anthropologic si prin urmare mai usor de controlat.

    In USA, pentru oamenii albi cu educatie scolara medie din fostele zone industriale saracite noii suboameni sunt latino , hispanicii musulmanii ( negrii sunt inclusi de la sine inteles)..
    Alegerile astea marcheaza o decadere economica si militara a Americii in favoarea Chinei ( peste 5-6 ani prima putere a lumii). Cred ca putem sa uitam de NATO in viitor.
    Liberalismul va apare in viitor ca ceva desuet.
    La fel era in anii 1920-1930 cind Mussolini si Hitler erau considerati viitorul progresist ce a inspirat miscari nationale fasciste viguroase in Europa ( vezi Garda de Fier in Ro)
    Este sfarsitul lumii, fie ne rinocerizam fie pierim

    Reply
    • Adrian

      Mișcarea „viguroasă” din Ro(cum scrieți dumneavoastră) a fost terminată în două zile de armată.

      Reply
  5. marius

    Nu, din pacate nu idealurile democratiei, ale capitalismului si a unei economii de piata reale au fost globalizate ci dimpotriva… a fost globalizata hotia, lacomia, dictatura economiei de monopol, a fost reinventat in cel mai mizerabil mod cu putinta colonialismul de tip sclavagist.
    Da, populistii sunt niste profitori ai mizeriei facuta de hotii care au facut globalizarea in realitate, recte multinationalele. Globalizarea nu a fost pusa in practica de idealisti ci de multinationale fara nici un fel de scrupule care in proportie covarsitoare se comporta ca adevarate grupari infractionale.
    Nici macar in privinta ecologiei nu a dus la nici un beneficiu globalizarea ci dimpotriva, poluarea a crescut in progresie geometrica iar otravirea populatiei prin mizeria vanduta de industria hypermarketurilor a ajuns la cote catastrofale!
    Ma opresc aici pentru ca ura si furia fata de dictatura economica impusa de aceste multinationele este uriasa si nu vreau sa enervez un indealist curat la suflet.

    Reply
  6. Adrian

    „ să[…] voteze Clotilde ” este de pariuri. Eu aș paria că nu va vota, de vreme ce nici la parlamentarele de aici nu este înscrisă.

    Celelalte chestii, că ” sună ” într-un fel sau altul, sunt speculații. S-a certat cumva recent cu rude apropiate???

    Reply
  7. lupu

    Ba eu sunt de acord cu Trump si cu Clotilde care sustine referendumul cu familia. Era timpul sa dea cineva de pamant cu toti astia.

    Reply
  8. alinaMP

    @Nou’a-unșpea Pai primul lucru Trump a spus ca-l va face va fi sa reduca taxe, cum il va ajuta asta pe batrinul de la statia dvs de benzina. Cu totul de acord ca saracia si inegalitatea crescusera in America, am oferit anul trecut pozitia de visiting profesor care depindea de mine unei americance care studia legatiua dintre coruptie si inegalitate si conflict de interese in SUA- dar el nu a spus un cuvant despre cum rezolva astea.
    In ce priveste pe romani, trumpismul la moda e adus de referendumuri, cel copiat dupa rusi cu familia heterosexuala , de exemplu, de parca era un pericol, si da, e o dezamagire sa aud ca si unii oameni sprijiniti de noi, sunt pentru referendumuri, mai ales pe tema asta.
    Of.

    Reply
  9. laur22

    Hai sa ne rinocerizam

    “Ding dong the witch is gone!”
    Dar oare cine vine in locul ei ?
    How sharp really is the mind of the straw man ?
    Ramane de vazut.

    Ai citit predictzia lui Michael Moore ?
    5 Reason Trump will win the election
    http://michaelmoore.com/trumpwillwin/

    Chiar și un suporter înfocat precum Michael Moore a intuit foarte bine aceste lucruri, dar asta nu l-a împiedicat să rămână orbit și să lanseze o scrisoare de dragoste vecină cu omagiul conducătorului iubit.
    http://www.imdb.com/title/tt6163356/

    zici tu : „Sindromul populist care a înlocuit opinia publică liberală din ţările occidentale, dus pe valul furiei faţă de politicienii şi oamenii de afaceri care nu plătesc taxe dar cer oamenilor austeritate ”

    Da totusi politica nu e politica ca sa „deliver” beneficii ?
    E ea asa politica doar pentru ca o ceata de filozofi, o casta de scarzta scartza pe hartie inchisa in sine au ales sa-si dea dreptate si sa fie de acord ei intre ei pentru ei si mai ales IN CIUDA DUREREII SI SACRIFICIULUI PE CARE „DREPTATEA” LOR IL IMPUNE RESTULUI LUMII ?

    Politica trebuie sa „deliver” politica trebuie sa livreze rezultate, rezultate si nu gargara (intreba-i pe Emil Boc is Emil Constantinescu daca nu ma crezi).

    Intelectualii prin specificul muncii lor pot sa fie amagitzi cu gargare deoarec in medie:
    ei au o sitauatzia finaciara semi-confortabila
    ei traiesc mai mult in lumea ideilor decat in lumea lucrurilor

    si de aceea da 10 -20- 30 % din tzara is pot propune sa „traga” tzara dupa ei in:
    − UE, NATO, tehocratzie , MTO, buna guvernantza, bla bla bla bla bla bla in Ro sau
    − Industry 4.0, added value touristic hub, creative integrated logistic, knowledge economy si alte asemnea bla bla bla in USA ori Hong Kong. sau
    − go moldavian fruits pe muzica de Queen in Moldova

    Dar la election day lumea shade nitzel ghinishor si trage linie si daca descopere ca gargaristul de serviciu cu bani in ofshore da multa austeritate in gargara pentru bizoni i-a taiat lui Dosia autobuzul sau care ii facea viatza urbana, civilizata si chiar placuta . Iar Doisa fie ca e tanti Marghioala din Vascautzii din deal fie ca e AMP din North Oxford e indreptatzita sa puna bot si sa-si dea votul celui care promite sa le-o traga celor care i-au facut pierduta rata ei mult iubita.

    E indreptatzita sa constate ca gargara nu-i tzine ei loc de rata.

    Si oroare , oroare, oroare sa voteze ca atare.
    Sa voteze nu atat cu interesele ei concrete cat ca si o sanctziune impotriva celor care i le-au afectat.
    Sa voteze impotriva establismentului.

    To put it short : politica care a transformat Industrial Belt in Rust Belt nu merita sa faca pui la Casa Alba.
    Si nu , nu nu Bill singur a creat-o.
    Nu Bill si Hillary a fost parte a consensului care a creat-o si mai apoi a ignorat-o .
    Intrebare intrebacioasa de ce crezi tu ca aceiasi politica ar mai merita sa oua pui vii la noi la Palatul Parlamentului?

    Politica cu „principii” e buna si frumoasa cu conditzia sa nu te arda la buzunar.
    Cand „principiile” incep sa dea o gaura in buzunar….. nu stiu de ce acelasi „proincipii” semetze au o tendintza ciudata ca in medie statistica sa inceapa sa se „erodeze”

    Si da vulpe-o, da acri-s strugurii la care nu mai potzi sa ajungi nu asa ?

    Si da gand la gand cu fericire voi liberalii in fatzarncia voastra l-atzi pus pe entertainerul The Donald la Casa Alba : “Donald Trump is moving to the White House, and liberals put him there” zice
    https://www.theguardian.com/commentisfree/2016/nov/09/donald-trump-white-house-hillary-clinton-liberals

    Reply
  10. Laura

    Asa este, lumea pe care o stiam in ultimii 25 de ani se duce, iar Romania nu este, dupa parerea mea, deloc pregatita pentru lumea extrem de complicata care vine. Brexit, Trump, prezidentialete din Austria, Dilma, Turcia, cam totul se intampla prea repede..

    Pentru lumea care vine, eu cred ca avem nevoie de doua lucruri – politicieni (pentru ca problemele care vin vor fi politice, nu technice) si diplomati (diplomati care sa inteleaga si sa navigheze realitatea diplomatica din 2016, cu actorii diplomatici eclectici care exista, nu realitatea din 1956). Nu prea avem, ca de obicei…

    Reply
  11. Eduard

    Ce au propus cele doua partide, Republican si Democrat, s-a votat. Sa ne amintim când am votat răul cel mai mic.

    Reply
  12. taunul77

    S-a intamplat ce s-a intamplat (Trump, Brexit, Austria, cresterea popularitatii extremistilor nationalisti) pentru ca pierzatorii globalizarii nu mai accepta pozitia in care au fost pusi de beneficiari. Nu mai accepta sa li se spuna ca au ajuns intr-o atare postura din vina lor pentru ca nu sunt buni de nimic si nu stiu sa se adapteze noilor realitati. Nu mai suporta sa vada cum lor li se inchide uzina sau mina iar gulerelor albe cum le creste averea constant dupa ce se tot optimizeaza fiscal prin paradisuri gen Liechtenstein.

    Reply
  13. munteanu mircea mongolul

    mda, corect: sfarsitul unei lumi nu inseamna sfarsitul tuturora; doar al unora; cei mai multi lideri proscrisi -si beizadelele lor- vor supravietui; si vor continua sa-si faca de cap; nu-i asa?
    Neoliberalismul mondial a aratat Romaniei ca vechii calai pot supravietui si continua. Ca sistemul se poate ticalosi prin mita si luxura desantata. Ca intreaga economie poate fi distrusa pentru a se imbogati cativa ticalosi si lacheii lor. O imagine deplorabila. Ma si mir ca a rezistat atit.
    Dar lucrul cel mai important e ca neoliberalsimul a confirmat ideea mea despre corectitudinea informatiei. (Emisa inca din ’93; vezi e-book „Pe urmele lui Gingis Han”). Atita timp cat mass-media si analistii politici nu recunosc si nu promoveaza adevarul, rezultatul analizelor va fi gresit. La modul absolut, din premise false, chiar daca rationamentul e corect, rezultatul va fi fals. Sau cu cat rationamentul e mai corect, cu atit rezultatul va fi mai fals. Este un cerc vicios in lumea „corectelor politic”, zise si democrate. Ele dau ordin sa se masluiasca adevarul, dar cand fac analizele, pleaca de la stirile publicate. Evident, false. Numai ca uita de acest lucru. Si din aproape in aproape, in cativa ani, se ajunge la Trump. Datorita numeroaselor si repetatelor greseli. Era de asteptat ca un Hitler, Stalin, Ceausescu sa aiba o astfel de atitudine si astfel de rezultate. Dar cand si „corectele politic” fac la fel, inseamna ca avem tot o dictatura. Voalata de lozinci politice.
    Concluzia: lasati mass-media libera! Doar asa veti evita catastrofele (politice) viitoare. Toate gruparile politice. Nu este un indemn partinic. Doar cetatenesc.
    Pe de alta parte, populatia respira usurata ca a scapat de „turbate” si dictatura misandrelor. In fond, gloatelor putin le pasa de cine e la conducere. Ei au aceleasi probleme de rezolvat. Dar -macar pentru o perioada- sunt liberi cu adevarat. Daca noul lider va continua sau va incepe ceva si mai grav, vor gasi metoda de a-l indeparta. Asta e bine in America. Romanii scapa greu de „turbate”. Sau deloc… Sunt cameleonice. Orice regim va fi, ele vor fi mereu in frunte…
    Deocamdata, sa ne bucuram ca am scapat de dictatura „turbatelor” . Ce-o fi, om vedea. Este grija elitelor, caci ele or sa cada (de sus). Noi, amarastenii… nu avem nimic de pierdut.

    Reply
  14. flesh

    Întrebarea mea este de ce presa prezintă minciuni privind situația lui Assange. De ce nu au prezentat și alții decât Russia Today interviul luat de John Pilger lui Julian Assange? Hillary a pierdut pe barba ei, nu din cauza rușilor.

    Reply
  15. MIB

    E un pic de paradox in faptul ca revoltatii de acutizarea suprematiei complexului politico-industrialo-media au ales ca sa-I salveze un politician emanat din afaceri si media, de unde se poate vedea ca pana la urma tot media e baza si ca atunci cand se termina painea voturile le aduna cine face circul cel mai spectaculos. E posibil ca in final libertatile fara echivalent in responsabilitati, cum ar fi libertatea de opinie tendentios-calomnioasa care dupa unele opiniii merita aparata cu orice pret sa trebuiasca sa fie putin moderata, ca in dictaturile de dezvoltare. Ramane de vazut cati vor ajunge si la dezvoltare, ca dictatura e facila.

    Reply
  16. NC

    Într-adevăr, asistăm la o schimbare de paradigmă (adică la sfârșitul lumii așa cum o știam). Dar acest lucru este cât se poate de firesc (deci previzibil). Nu ne mai putem aștepta ca elitele intelectuale (politicieni, jurnaliști sau tehnocrați) să poată conduce la fel în contextul democratizării aduse de internet. Trebuie să recunoaștem că în majoritatea democrațiilor reprezentative manipularea maselor a jucat un rol important în câștigarea/păstrarea puterii. Iar acest lucru era ușor de făcut când singurele voci mediatizate erau cele ale elitelor. Acum, când oricine își poate da atât de ușor cu părerea despre orice pe internet, manipularea celorlalți este la îndemâna oricui. Și când zic oricui, chiar asta vreau să spun: uitați-vă pe forumuri sau pe rețelele de socializare și o să vedeți mesaje radicale (dacă nu de-a dreptul extremiste) postate de persoane agramate cu sute/mii de vizualizări/like-uri sau adepți.
    Dacă elitele intelectuale doresc să își păstreze rolul conducător cred că prioritatea lor ar trebui să devină educarea maselor astfel încât acestea să poată discerne între avalanșa de mesaje lansate de cei interesați să câștige puterea în stat. Din păcate asistăm însă la un proces invers: în loc să încerce să crească nivelul de cultură politică a maselor tot mai mulți intelectuali din sfera politicii și a mass media coboară ștacheta discursului public ca să capteze electoratul/audiența cel mai puțin educat. S-ar putea să fie o mișcare instinctivă (spunându-le alegătorilor ceea ce aceștia vor să audă) dar pe termen lung cred că această strategie este păguboasă pentru democrație (sistemul politic cel mai fragil din cauza dependenței sale de cultura politică a majorității).
    Perioada cu ”statul/establishment-ul ne vrea proști” s-a încheiat pentru democrație: ori democrația va continua cu cetățeni responsabili -capabili să evalueze/anticipeze corect consecințele votului pe care îl dau în alegeri sau la referendumuri- ori va sfârși în dictatură.

    Reply
    • ana

      Adica internetul e un fel de ochelari de cal si lumea nu mai distinge adevarul? Nimic mai fals, internetul iti ofera o gama larga de variante, supozitii, iar care e destept alege calea cea buna. Pana la internet erau cateva voci mediatizate, de multe ori false sau tendentioase, iar lumea intra in efectul de turma. Fara internet putini stiau ce se intampla cu adevarat in nordul Africii sau Orientul Mijlociu. Fara internet era si acum stilul Nastase, nu se publica decat ceea ce ii convenea. Asa ca las-o mai moale cu generalitatile gen prosti si elite. DACA TE SIMTI IN VARF, NU-I CAZUL SA CREADA SI ALTUL LA FEL DESPRE TINE. Fara internet unde mai aflai atatea despre medicina si alte domenii, probabil ca-ti cumpara mama reviste.

      Reply
  17. munteanu mircea mongolul

    Totusi, cred ca va laudati cu cei 20% intelectuali care au dus tara in Occident. Nu inteleg de ce, care-i motivul, dar trisati. In fond, poporul roman a plecat in Occident in masa, inainte de semnarea tratatelor respective. Si nu 1-2. Vreo 3 milioane de rezidenti permanenti, plus cei care merg in sezoane agricole si revin. Putem estima la 5-7 milioane de romani care au fost -si sunt- in Occident.
    Cum i-ati dus dvs. pe astia? Nu cumva invers? Intreb si eu…
    Pe de alta parte, intelectualii pro-Occidentali din anii ’90, au fost educati, recrutati si promovati de Moscova. Si au trecut la actiune in clipa in care Gorbaciov a decretat construirea ” casei comune Europa”. Intre timp, el s-a dus. Iar Putin a schimbat de drum.
    Prin urmare, intelectualii internationalisti au ramas cu picioarele in doua barci diferite, barca stinga (Putin) indepartindu-se tot mai mult.
    Acum, barca dreapta („armazoanele” de peste Garla) a intrat la apa.
    Om vedea ce se intimpla si cum si daca se inteleg Trump cu Putin. Pina una alta, situatia celor 20% intelectuali e neclara. Vor scapa doar agentii tripli! (Rusi, americani, romani.) Ca de obicei…

    Reply
  18. Lucifer

    „Sfârşitul Lumii”? Bun titlu şi adevărat.Numai că este sfârşitul lumii globale neo-liberale care începuse să sufoce democraţia şi drepturile omului.Iar gesturile UK şi SUA asta au demonstrat:mai bine o democraţie normală decât un neo-liberalism globalizant şi sufocant.Europa ori se va acomoda la noua ideologie,ori va pieri.
    Îmi vine să râd de lamentaţiile intelighenţiei româneşti care nu vor să accepte că era Soros,Obama,Merkel,Clinton,Hollande va dispărea.Şi odată cu ea şi stipendiile corespunzătoare…

    Reply
  19. pathfinder

    Nu e sfarsitul lumii.
    E un restart normal.
    O reasezare.
    S-a terminat cu „valorile” neomarxismului vestic.
    S-a ajuns la punctul critic si s-a rupt coarda.
    Gata!

    Reply
  20. Nick George

    In toata analiza asta exista o omisiune flagranta. Ce nu a inteles doamna Mungiu este ca atat Brexit cat si Trump au fundamental o motivatie economica. Practic alegatorii din UK si US voteaza solutii disperate pentru ca prosperitatea economica de care au beneficiat decade la rand nu mai poate fi asigurata din cauza limitelor malthusiene cu care planeta se confrunta, adica accesul tot mai dificil la resurse tot mai imputinate.
    Problema este ca orice solutie politica disperata vor vota masele, nici politicienii „anti establishment” nici noua dreapta de sorginte putinista si dughinista nu vor putea reda muncitorului simplu doua masini, vacante peste hotare si case accesibile, de care au beneficiat bunicii si parintii lui pana acum 10-20 de ani. Automat aceste solutii politice vor deveni la randul lor desuete cand va deveni evident ca nu asigura prosperitate mai mult decat precedentii. Abea atunci, exista pericolul nasterii unor monstri politici pe langa care UKIP si Trump vor parea moderati.
    O alta observatie pe care o am este ca nu Romania si Bulgaria sunt elefantul din odaia Brexit….ci Polonia…pentru ca muncitorii polonezi sunt mult mai prezenti in domenii in care forta de munca locala pierde teren. Romanii si Bulgarii in UK ocupa preponderent nisa joburilor sezoniere in agricultura si inca nu sunt perceputi ca un competitor pentru proletarul britanic, pe cand polonezii si balticii sunt.
    Iar EU daca iese Franta din Uniune nu o sa moara, ba cred ca va fi momentul cheie in care cea mai adanca fantezie a kaizerilor si fuhrerilor se va materializa….o Europa sub cupola germana in care socialismul si nationalismul francez, si conservatorismul nationalist britanic nu se vor mai opune creerii unui superstat dominat de nemti….luati aminte..

    Reply
  21. Dumitru Drinceanu

    La cald, emotional, asa par sa fie lucrurile. Posibilitati de revenire atat in politica interna a mericana cat si in alianta mutuala M. Britanie-SUA pot fi, problema cheie ramane a decalajului coretarii, reorientarii… Fiindca, intre timp, chiar realizand dimensiunile colosale ale rupturii, revenirea nu va mai fi posibila in aceleasi conditii ca cele de astazi: UE va fi disparand, Rusia va face toto mai mult jocuri pe intinderi mari pe picior daca nu de forta, oricum de invingator, ceea ce este cam acelasi lucru, Iranul va avea arme nucleare, Israelul va fi la cheremul Rusiei si al lumii arabe, SUA nu va mai avea drept de veto in Pacific, Marea Neagra si Mediterana, etc. Totusi, globalismul intra si el in criza. Vom trai un vid, aici este pericolul. Lumea nu se va mai raporta la perimetrii existentiali stabiliti de comun acord, haosul va fi liber. Partea a doua a cartii Declin si derapaje a atras atentia asupra acestui moment in care statele vor supravietui numai daca se vor adapta si vor reveni la forme traditionaliste = pasi inapoi!…Lumea corporatista nu a repurtat o victorie, asa cum tot occidentul sustine, ci, dimpotriva isi linge ranile, se restrange si isi recunoaste esecul. Ce se pune in loc? Haosul, hegemonia ad-hoc, pericolul la care nu va fi expusa SUA, paradoxal, ci fosta lume dependenta. Sa speram ca nu dintrodata si nu prea mult.

    Reply
    • ana

      Lasa, daca are americanul de lucru la el acasa nu-si mai baga nasul peste tot. Cumva asa si-au asternut de mult timp si trebuia cineva ca Trump sa zgandere buboiul. Daca incep schimbari radicale la ei, pe noi nu prea ne afecteza, nu avem ce economie sa aparam si nici investitii babane de la ei n-am vazut. Suntem cam in curul gol.

      Reply
  22. AlinaP

    Alegerile din SUA cu victoria lui Trump, dupa Brexit, nu sunt sfarsitul lumii dar reprezinta lovituri care sper, ne-au trezit din amortire. Fiecare incearca sa gaseasca explicatia acestor situatii neasteptate. Din partea mea, cred ca tabloul intreg prezentat in articol reflecta starea nivelului de constinta a umanitatii. E o lume in care fiecare cetatean se comporta, inclusiv voteaza un candidat sau altul in functie de „profitul” personal. E o lume in care „eu” este factorul decisiv al unei decizii, nu conteaza ce se intampla cu „vecini” sa nu mai vorbim de familia globala. Asta a fost campania Trump, asta e cauza Brexitului iar rezultatele se vad clar.
    In aceasta lume, ura, dezbinarea, discriminarea, etc. sunt usor de atins. Presa si media in general au contribuit la aceasta campanie, amplificand-o. Nu e de mirare reusita candidatilor si a actiunilor care reprezinta aceasta categorie de oameni.

    Solutia asa cum o vad eu e una singura – sa incercam tot ceia ce e posibil sa trezim sentimente de empatie, cooperare, responsabilitate, etc. in public iar presa si media au un rol major in acest sens. Felul in care societatea evolueaza e direct dependenta de nivelul constiintei acelei societati asa incat sa nu ne plangem, sa nu acuzam pe „altii” de ce ni se intampla noua. Nu e idealism ce spun, e realitate. Vom avea lumea pe care ne-o faurim noi, asa cum o pregatim noi insine.

    Reply
    • ioana

      Corect. Dar ce anume a indus aceasta stare de spirit? Nu cumva un sistem economic care exalta individualismul, egoismul, lipsa de empatie fata de cei dezavantajati, profitul cu orice pret, entertainmenul gaunos, transformarea in marfa a educatiei, culturii si sanatatii, economizarea fiecarui aspect al vietii si societatii? Toate astea au produs o multime de perdanti care au devenit victimele sigure ale populismului celui mai desantat. Si este de un grotesc sinistru ca frustrarile lor s-au canalizat in SUA inspre un personaj toxic care e tocmai produsul de vitrina al acestui sistem iesit din tatani.

      Reply
      • AlinaP

        @ioana Asa e, sistemul ce ne inconjoara, presa, TV, politica, pana si religiile toate au propagat dezbinarea, discriminarea, ura pentru ca aceasta a fost calea de a ne domina. Personalitati de seama au cazut prada acestei propagande si la randul lor au influentat publicul. Nu e insa vina „sistemului”, tragedia este ca noi, majoritatea cetatenilor de rand, ne-am lasat influentati, manipulati de aceasta propaganda a sistemului, angrenandu-ne in rotile lui, luand partea unuia sau altuia din acesti tip de reprezentati politici, religiosi, etc. Planul lor a reusit, au castigat puterea, ne-au dominat. Rezultatul e Brexit, Trump si cine stie cine va fi ales in Franta, Romania, sa nu discutam de Asia. Pana nu ne vom schimba noi insine ascultand la propria noastra constiinta condusa de sentimente de respect reciproc, responsabilitate, empatie, etc. si nu la informatia denaturata a propagandei discriminarii sub orice forma, situatia globala nu se va schimba si istoria se va repeta la nesfarsit faurita de noi insine. Sa incercam noi, aici, la Romania curata sa creiem o atmosfera cat mai dreapta, sperand ca va fi scanteia ce va aprinde o lumina in toata tara.

        Reply
  23. Constantinescu

    Dupa ce am vazut surprinzatoarea (pentru mine) victorie a lui Trump, primul gand a fost de panica si neliniste , apoi am inteles: o lume a apus. Am stat si am meditat putin asupra aceste lumi care apune. Cand a fost „its finest hour”? Cand a inceput caderea? Si am ajuns la concluzia ca cei mai „frumosi” ani au fost anii ’90 si caderea a inceput fix cand avioanele s-au izbit de cladirile alea. Asa, ca un „bine ati venit in mileniul 3 – cel despre care aveati atatea ganduri de mai bine!” De atunci ca o sfera negativa, lucrurile s-au tot precipitat. Ultimul gand pe aceasta tema a fost: trebuie sa fim recunoscatori pentru ce avem. Bine ca suntem in NATO. Bine ca suntem in UE. Bine ca suntem un popor relativ omogen pe teritoriul tarii noastre. Pentru ca, asa cum e scris si in acest articol, e o mica minune ca am prins toate acestea. La fel ca acum 100 de ani cand bunicii si strabunicii au prins Unirea.

    Reply
  24. Emil Stoica

    Mie nu îmi este teama nici de Trump, nici de Brexit. Intr-un fel este bine sa existe alternanța ca model tocmai ca sa ne dam seama ca modelul Brexit sau Trimpist este greșit. Pentru ca nu are cum sa producă rezultate. Nu vad cum va readuce Trump de exemplu industria textila in SUA. Adică cine o sa investească atunci cand in SUA salariul este de 10 dolari pe ora, dar in Bangladesh 1 dolar pe ora? Deci soluția este imposibil de pus in practica. In schimb isi vor da seama ca dacă vor 10 dolari pe ora trebuie sa investească in resursa umană si in infrastrucutra ca sa fie competitivi. Iar cand vorbim de educație si de creșterea oportunitatillor, asta înseamnă liberalism.

    Reply
    • Laura

      Problema este insa ca Trump, (si Brexit, intr-o masura mai mica) pot crea, prin politicile lor, schimbari structurale masive, care vor fi imposibil de intors inapoi, cand lumea isi va da seama ca modelul este gresit. De exemplu, un razboi comercial cu China (tarife, sanctiuni, etc), cuplat cu abandonarea TIPP-ului, va forta China sa accelereze creerea unei piete integrate in Asia de Sud-Est, din Iran pana in Indonezia, piata dominata complet de China.

      La fel si cu alte idei ale lui Trump (stiu eu, arme nucleare pentru Japonia, Korea de Sud sau Germania) consecintele sunt structurale, si imposibil de intors.

      Daca mai adaugam la asta iplanula lui Trump de renegociere a datoriei federale (adica, practic, ce face Ucraina), in 5 ani vom folosi Yuanii ca moneda de rezerva… Exagerez, dar …..

      Reply
  25. gioarse pentru saraci

    Povestea-i veche. Ne aducem aminte de alegerile din 2000, de exemplu, si elanul nationalistilor care s-au ascuns apoi prin toate cotloanele Europei (with a little help from their friends) si au rabufnit acum. De fapt Nigel Farage de la UKIP e parlamentar EU (da, EU) de prin anii ’80 cand Romania nici nu visa la democratie, cum doamne iarta-ma am contribuit noi? Nu vreau sa fac aici teoria conspiratiei, dar e ca la Google Box: te uiti la oameni care se uita la oameni. Criza morala e uriasa. Dl. Partz care s-a folosit si se foloseste de mass-media en-gross, ne spune ca presa e de vina. El care sta cu derrierul pe bani ne spune ca bancile sunt vinovate. El care a construit ” nato bloace” se vaita de imigranti; sa nu-mi spuna ca a angajat americani din familiile „parintilor fondatori”. De printzesa Slovaciei nici n-are rost sa mai amintesc; nu m-as fi lasat vazuta cu moshnegutzul, dar dragostea (pe baza de viagra) cere sacrificii. Nu vreau sa intru in detalii „pe persoana fizica”, dar atunci cand s-au ivit probleme, s-a venit si cu solutii cat de cat acceptabile, dar care sub diferite figuri, scheme si pretexte AU FOST REFUZATE.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *