Dan Mihai

Cum cade Severin in vidul legislativ

Evident ca eurodeputatul Severin ne-a discreditat si pe noi, si tara. Intrebarea daca pentru asta e suficient sa isi dea demisia sau poate fi si urmarit penal nu e asa simpla, din cauza legilor proaste si pline de fisuri. Concret, omul risca sa pice intre doua scaune, daca ANI sau fiscul nu il urmaresc pentru averea nejustificata prin salariu (ANI, prompt, a declansat o actiune), riscul este ca procurorii sa nu aiba jurisdictie.

Codul penal defineste in art. 257 alineatul 1 infractiunea de trafic de influenta:
Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.

Potrivit art. 257 alineat 2 din Codul penal:

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

De asemenea, art. 81 din Legea nr 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie prevede:
“Art. 81. – Prevederile art. 254-257 din Codul penal [deci si traficul de influenta – n.n.] şi ale art. 61 şi 82 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi următoarelor persoane:

a) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte;

b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care România este parte;

c) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare în cadrul Comunităţilor Europene;

d) persoanelor care exercită funcţii judiciare în cadrul instanţelor internaţionale a căror competenţă este acceptată de România, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe;

e) funcţionarilor unui stat străin;

f) membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin.

Art. 4 din Codul penal prevede principiul personalitatii legii penale:

Legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării, dacă făptuitorul este cetăţean român sau dacă, neavând nici o cetăţenie, are domiciliul în ţară.”

Deci, daca un cetatean roman, inclusiv un europarlamentar roman, savarsesete “in strainatate” o infractiune prevazuta in legea penala romana (Codul penal, legi speciale), el va putea fi anchetat de orgenele de urmarire penala romane si va raspunde potrivit legii romane.

2. Problema infractiunii putative

In doctrina, s-a pus problema infractiunilor care exista “doar in mintea” faptuitorului (denumite “infractiuni putative”). In aceste cazuri, fapturitorul savarseste o fapta care poate fi considerata infractiune, dar, datorita unor imprejurari pe care el nu le cunoaste, fapta respectiva nu constituie infractiune.

S-ar putea discuta de asa ceva si cand este vorba despre investigatii jurnalistice, situatii in care reporterul doar simuleaza intentia de a savarsi o infractiune(direct sau de a instiga la savarsire), iar cel vizat “cade in plasa” reporterului.

In astfel de cazuri, de pseudo-infractiuni generate in cadrul unor inverstigatii jurnalistice, se pune, in opinia mea, doar problema unei raspunderi morale a persoanei care a savarsit pseudo-infractiunea. Aceasta deoarece o pseudo-infractiune nu poate genera decat o pseudo-raspundere penala.

3. Cine ar putea efectua urmarirea penala (ancheta)

La o prima vedere, pare a fi un “caz” pentru DNA (Directia Nationala Anticoruptie).

Dar, legislatia interna are farmecul specific, binecunoscut, care consta in redactari incomplete, care permit interpretari diverse.

Astfel, art. 13 din OUG nr. 43/2002 privind Departamentul National Anticoruptie prevede:

Art. 13. – (1) Sunt de competenţa Departamentului Naţional Anticorupţie infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie [deci si traficul de influenta – n.n.], cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite în una dintre următoarele condiţii:
a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 de euro;
b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de gravitatea perturbării aduse unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către: deputaţi; senatori; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora; consilieri ai miniştrilor; judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale; ceilalţi judecători şi procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; preşedintele Consiliului Legislativ şi locţiitorul acestuia; Avocatul Poporului şi adjuncţii săi; consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale; consilierii de stat ai primului-ministru; membrii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi şi ai camerelor judeţene de conturi;
guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a României; preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Concurenţei; ofiţeri, amirali, generali şi mareşali; ofiţeri de poliţie; preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene; primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii municipiilor; consilierii judeţeni; prefecţii şi subprefecţii; conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de control din cadrul acestora, cu excepţia conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivelul oraşelor şi comunelor şi a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora; avocaţii; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, al instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 8 1 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare; lichidatorii judiciari; executorii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului.


(1/1) Infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene sunt de competenţa Departamentului Naţional Anticorupţie.

(1/2) Departamentul Naţional Anticorupţie este competent să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5, art. 246, 247, 248 şi 2481 din Codul penal, al infracţiunilor prevăzute la art. 175, 177 şi 178-181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

(2) Procurorii specializaţi din cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracţiunile prevăzute la alin. (1), (1/1) şi (1/2).

(3) Urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile prevăzute la alin. (1), (1/1) şi (1/2), săvârşite de militarii în activitate, se efectuează de procurori militari din cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate.

(4) Sunt de competenţa parchetelor de pe lângă instanţe, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, care nu sunt date, conform alin. (1), (1/1) şi (1/2), în competenţa Departamentului Naţional Anticorupţie.

Din cate se poate observa, art. 13 nu face o referire expresa la europarlamentari (denumirea oficiala este de “membri din Romania in Parlamentul European”, conform Legii nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European). Din acest motiv, se poate sustine ca europarlamentarii nu sunt prevazuti expres printre cazurile in care competenta de anchetare revine DNA, deci, potrivit art. 13 alin. 4 din OUG 43/2002 privind DNA, urmarirea penala nu revine DNA, ci “parchetelor de pe langa instante”.

Pentru evitarea unor controverse legate de procedura, ar fi util ca art. 13 alin. 1 lit. b din OUG 43/2002 privind DNA sa prevada expres si europarlamentarii. De acum inainte.

Deocamdata, profitand de faptul ca DNA are jurisdictie generala cand mita presupusa e mai mare de 10 000 euro, institutia s-a autosesizat. Odiseea legala de abia incepe.

Citeste si despre: Severin, DNA, jurisdictie, penal, anchetare.


Articole cu aceeasi tema:
Adrian Severin trebuie sa plece
Macovei: Severin, demisia! Actualizare: Cum se negociaza si cat costa un amendament in PE (Video)



Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “Cum cade Severin in vidul legislativ

  1. codru vrabie

    salut :-) desigur, e bine-venita analiza, ca nu-i prima data cand descoperim lacune in legislatia noastra… insa n-as vrea sa transformam pretextul in obiect, ca nu prea merge :-(

    mai exact, daca as fi procuror (poate ca-i bine ca nu-s!), nu mi-as pierde vremea cu o gainarie, sa vad daca intra la fapte de coruptie… senzatia mea e ca este vorba de simpla inselaciune si n-are ce cauta nici DNA, nici statutul de eurodeputat in toata tarasenia asta…

    cu alte cuvinte, nu-i trenul pierdut :-) o zi excelenta! –Codru
    http://codruvrabie.blogspot.com/2011/03/lobby-si-alte-grozavii-ro.html

    Reply
  2. ioan

    Persoana invinuita a uitat in graba sa de ….exces de zel, ca exista si o JUSTITIE europeana care va fi corecta.

    Reply
  3. sanis

    se pare ca se trece cu vederea INSELACIUNEA facuta de tovarasul Severin. Mai precis, el si-a atribuit un amendament introdus de pedelistul Bodu, cerind pentru asta (decontind) bani NEJUSTIFICATI, clientului. Intr-adevar, este o gainarie, probabil un vames pentru suma respectiva nici nu iesea din cabina in zloata…

    Problema care se pune este CREDIBILITATEA de care se va bucura de acum inainte euro-parlamentarii romani. Cu un Jiji, Vadim, EBa… si acum, un gainar socialist. Chiar daca ceilalti sunt mult prea diplomati sa il traga de mineca, imi imaginez zimbetul ironic cu care il privesc pe Severin (si restul parlamentarilor romani?) de cite ori se ridica sa deschida gura…

    Reply
  4. neuronos

    Daca am avea instrumentul democratic al Votului Dinamic si Negativ, am putea sa dam jos astfel de ‘alesi’.

    Reply
  5. Sile

    La noi, dupa cum am mai spus nu e vorba de vid legislativ ci de cotet legislativ.Si pina nu-l vom inlocui cu un edificiu legislativ clar si coerent, ne vom vaita degeaba de ineficienta justitiei. Pentru ca orice decizie trebuie sa aiba tameiul legii(elementar draga Watson!)Repet povestea care mi-a sugerat sintagma cotet legislativ: prin anii 60 am vazut un film sovietic(sic!) de desene animate Vulpea arhitect. Un taran are proasta inspiratie sa-i comande unui vulpoi proiectia si constructia unui cotet de gaini. In final a trebuit sa cheme un vinator sa impuste vulpoiul.Nu mai tin minte ce a facut cu cotetul, dar sunt convins ca a trebuit sa-l demoleze. O zi buna !

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *