Andreea Petrut

Cum a ajuns Zidul segregării din Baia Mare ”operă de artă”. Reacția UAD Cluj, implicată în scandal

Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a implicat Universitatea de Artă și Design (UAD) din Cluj în scandalul ”celebrului” zid al segregării din localitate, cel care delimitează comunitatea romă de pe strada Horea de restul locuitorilor orașului. Folosindu-se de o acțiune la care au participat studenți de la UAD, coordonați de un cadru universitar care este și consilier local la Baia Mare, primarul vrea să transforme zidul într-o ”operă de artă”, astfel încât să nu poată fi demolat. UAD s-a delimitat de acțiunea primarului maramureșean printr-un comunicat de presă, iar rectorul instituției a declarat pentru România Curată că va fi analizată și implicarea cadrului didactic în discuție în acest scandal.

***

Acum câteva zile, pe pagina de Facebook a primarului Municipiului Baia-Mare, Cătălin Cherecheş, era postat un album foto, prin care era prezentată transformarea zidului care marginalizează comunitatea de etnie rromă de pe strada Horea din Baia-Mare într-o operă de artă, cu sprijinul studenţilor de la UAD Cluj, sub îndrumarea lectorului universitar Laura Ghinea, care este şi consilier local în Baia-Mare.

Am făcut o invitaţie studenţilor de la Universitatea de Artă şi Design din Cluj pentru a da o altă faţă acestui gard pe care l-am construit acum trei ani pentru a-i proteja pe cei care locuiesc aici, pe strada Horea, blocurile 46 A şi B. Au fost gândite, de luni începând, imediat după alegerile prezidenţiale, câteva personaje care au fost plasate pe acest gard. Este o chestiune care ţine şi de subtilitatea celor care privesc această lucrare de artă. Din acest moment nu mai putem vorbi despre un gard sau un zid, ci despre o operă de artă care intră sub incidenţa drepturilor de autor. Aşadar, acest gard nu va mai putea fi demolat fără avizul Ministerului Culturii, necesar pentru a demola sau a distruge o operă de artă… Cred că în acest moment putem vorbi de un obiectiv turistic, despre un loc de pelerinaj, un loc unde putem să aducem turişti ca să vadă că nu am făcut lucruri rele, ci un lucru bun şi frumos. Nu poate vorbi nimeni despre un zid de beton, ci despre o operă de artă. În rest, avem porci, avem caracatiţe, scafandri, elefanţi, peşti, broaşte ţestoase… în funcţie de societatea în care trăim.

Cătălin Cherecheş, primarul Municipiului Baia Mare, noiembrie 2014

zidul baia mare 4

În anul 2011, primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş (PDL, ex. PSD) a dispus construirea unui zid înalt de trei metri care împrejmuieşte două blocuri cu locuinţe sociale locuite majoritar de persoane de etnie rromă. Construcţia zidului de pe strada Horea din Baia Mare a fost contestată de numeroase organizaţii din domeniul apărării antidiscriminării, apărării drepturilor omului şi apărării drepturilor minorităţii rrome.

Anul trecut, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a câştigat procesul intentat de primarul Cătălin Cherecheş, constatându-se că ridicarea zidului care delimitează blocurile de pe strada Horea din Baia Mare locuite de cetăţeni de etnie rromă de restul comunităţii reprezintă un act de discriminare, aplicându-se o amendă contravenţională în cuantum de 6000 de lei, precum şi recomandarea de a demola zidul şi de a lua măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire pentru persoanele vizate.

Şi după aflarea deciziei instanţei, primarul rasist afirmă că nu se dă bătut: „Cred că s-a ales o soluţie de compromis care să mulţumească ambele părţi. Amenda am plătit-o a doua zi după ce am primit-o, toate procesele având la abază anularea ei. Nu mai are niciun rost să discutăm pe această temă. Ce pot să vă spun cu siguranţă este că gardul va rămâne în picioare. Noi am primit o recomandare de-al demola această construcţie, nu vom urma această recomandare şi gata“

Atitudinea primarului, cunoscut pentru susţinerea de măsuri xenofobe şi discriminatorii nu este de mirare, însă poziţia lectorului Laura Ghinea, implicată în acest scandal este cel puțin ciudată.

„De aceasta dată am ieșit în stradă și am interacționat cu beneficiarul direct, deci cu locatarii din aceste blocuri, care au reacționat cel puțin interesant, ne-au lăsat să lucrăm, dar nu tot timpul, am și primit recompense niște obiecte aruncate peste gard. E interesant să ai o experiență, în ideea în care ieși din cadrul clasic al școlii. Eu zic că e foarte important să educam simțul civic la tinerii pe care îi coordonăm, pentru că școala nu înseamnă doar o parte teoretică și o aplicație într-un cadru restrâns. E foarte important ca ei să simtă că lucrările lor au valoare în cadrul comunității, iar oamenii din comunitate să simtă că există tineri care se pot manifesta și pot aduce un plus de frumos”

lector universitar Laura Ghinea

zidul baia mare 2

Conducerea UAD Cluj, s-a delimitat public, printr-un comunicat, de acţiunea în cauză, precizând faptul că implicarea sa bine-intenționată în proiectul „Street Art 2014 Baia Mare” a fost  deturnată de Primăria Municipiului Baia-Mare.

”Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca își exprimă public regretul pentru modul în care implicarea sa bine-intenționată în proiectul „Street Art 2014 Baia Mare”, inițiat de UAP – Filiala Baia Mare şi Primăria Municipiului Baia Mare, a fost deturnată de aceasta din urmă. Miza implicării UAD în proiect a fost crearea unui context de predare-învăţare în care studenţii noştri să se poată familiariza cu problematicile acţiunii artistice în spaţiul public, precum şi cu rolul artistului în societatea contemporană.

Condamnăm ferm modul în care Primăria Municipiului Baia Mare a înţeles să deturneze intenţia educaţională a proiectului mai sus menţionat şi dorim să asigurăm opinia publică că UAD se delimitează în mod categoric de orice acțiune ce nu este conformă principiului non-discriminării, participarea universităţii noastre la proiectul „Street Art 2014 Baia Mare” având loc pe fondul lipsei de informare cu privire la modul în care Primăria Municipiului Baia Mare va instrumenta simbolic acest proiect din spațiul public. Conform Cartei Universitare, UAD respectă drepturile tuturor comunităților minoritare, cosiderând că orice proiect sau acțiune artistică girat(ă) de universitate trebuie să fie conform(ă) valorilor statuate de acestea.

Cu referire la o serie de critici aduse UAD în spaţiul public, precizăm faptul că planurile de învăţământ ce ghidează activitatea de predare-învăţare aferentă celor 9 programe de studii universitare de licenţă, respectiv celor 9 programe de studii universitare de masterat includ o serie de discipline ce abordează relaţia dintre artist şi societate, dintre artă şi politic, discipline al căror conţinut este construit în baza celor mai recente teorii în domeniu. Mai mult, prin intermediul profesioniştilor invitaţi, de-a lungul timpului, de către UAD pentru a susţine conferinţe şi workshop-uri, s-a consolidat continuu conectarea studenţilor universităţii la dezbaterile naţionale şi internaţionale din domeniul artei contemporane.

Pe cale de consecinţă, susţinem că rezultatele proiectului mai sus amintit nu sunt reprezentative pentru tipul de conştiinţă publică pe care studenţii UAD o dezvoltă, dovadă fiind implicarea activă a Asociaţiei Studenților Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca (ASUAD), precum şi a cadrelor didactice ale UAD în mişcări civice şi campanii orientate spre respectarea principiilor democratice.

La final, reiterăm regretul profund al UAD în raport cu contextul creat de participarea universităţii la proiectul „Street Art 2014 Baia Mare”. Avem speranţa că acest nefericit şi condamnabil incident nu va afecta reputaţia internaţională şi încrederea publică de care universitatea noastră are şansa să se bucure.

Prof. univ. dr. Radu Solovăstru, rector al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca

Ce prevede Carta și Codul de Etică al UAD Cluj-Napoca (fragmente)

Art. 3: Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca împărtăşeşte concepţia dezvoltată în Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011, după care educaţia şi formarea profesională a studenţilor şi adulţilor au ca finalitate principală dezvoltarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi / abilităţi şi aptitudini, necesare pentru:

b) integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate;

d) formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural;

e) educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

f) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.

Art. 6: Universitatea de Artă şi Design din Cluj – Napoca este o instituție de învăţământ superior artistic care promovează misiunea proprie didactică, de cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică prin asumarea următoarelor obiective:

f) dezvoltarea conştiinţei şi comportamentului de promovare ale valorilor statului de drept, precum şi a libertăţilor umane şi principiilor democraţiei.

Art. 165 Folosirea numelui, a imaginii şi a reputaţiei universităţii

Toţi membrii comunităţii universitare sunt obligaţi să nu aducă nicio atingere reputaţiei acesteia. Membrilor comunităţii universitare le este interzis să exprime puncte de vedere personale folosindu-se de numele universităţii. Atunci când un membru al comunităţii academice reprezintă universitatea într-un context profesional şi doreşte să exprime o părere personală, acesta are datoria de a preciza explicit că opinia exprimată în nume personal nu reprezintă punctul de vedere al instituţiei.

Contactat de România Curată, rectorul Radu Solovăstru a declarat că poziția lectorului universitar Laura Ghinea va fi analizată în cadrul Consiliului de Administrație al UAD (cel mai probabil astăzi – n.r.), sub aspectul implicării și a nivelului de cunoștințe al acesteia în privința efectelor sociale pe care acțiunea „Street Art 2014 Baia Mare” le-a avut. Potrivit rectorului, din discuțiile purtate până acum cu Laura Ghinea, aceasta regretă implicarea instituției în scandalul care s-a iscat.

zidul baia mare 1 zidul baia mare 3

sursa foto: Facebook


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

8 thoughts on “Cum a ajuns Zidul segregării din Baia Mare ”operă de artă”. Reacția UAD Cluj, implicată în scandal

  1. v.ax.

    Aşadar avem un gard (de ciment, cum se pot vedea multe în Ardeal, mai ales prin părţile unde-au stat saşii/şvabii, cu ieşire la stradă la un capăt în cazul de faţă); acest gard e privit dintr-o parte de un primar care, din câte-l cunosc, poate fi bănuit de atitudini dacă nu rasiste cel puţin… primare şi din altă parte de un activist al PC-ness-ului (cel puţin aşa pare). După umila mea părere ambele priviri, pe care le găsesc greşite deopotrivă, nu descriu gardul ci doar respectivele persoane. Nedumerirea mea de ardelean e prin urmare: dar cu gardul ce-aveţi?

    Reply
  2. Ștefan Brăgărea

    Doamnă Petruț
    Chiar nu sunt de acord cu dvs., cum nu sunt de acord în general cu distrugerile.
    1. Dacă zidul cu pricina are drept scop izolarea populației de etnie țigănească, de ce nu scrie asta pe el! Poate doar o apără de vânt…
    2. În aceeași mentalitate ar deveni normal să fie demolate și gardurile, iar ușile să fie fabricate din tifon.
    3. @v.ox. are dreptate…și eu nu sunt ardelean, ci numai bănățean.
    4. Referitor la implicarea artiștilor plastici în decorarea mult-prea-comentatului gard: este o problemă la latitudinea artiștilor plastici!

    Reply
  3. Așela

    Celor doi dinaintea mea: Hai că v-o zice un moldovean (nu că ar conta cu adevărat).

    Gândiți-vă (la zid) ca la un zid separând africani de albi. Ar mai avea sens atunci?
    Sau, mai bine, gândiți-vă că voi, împreună cu cei cunoscuți vouă, fiind (prin absurd) într-o sărăcie cruntă, ați fi de partea „greșită” a zidului, datorită unor alții, care vă consideră jeg ce trebuie ascuns, în loc să încerce (cu adevărat) să vă ajute să scăpați de acolo (că do’r nu cred că v-ar plăcea mediul). Tot ar mai avea sens?

    Nici nu contează neapărat intenția cu care a fost construit zidul, ci funcția pe care o îndeplinește. Funcția dezgustătoare de a separa „mizeria” de oamenii adevărați.

    Gândiți-vă că (fiecare) ați fi „un jeg” de țigan; ați mai vrea să fiți izolați (și ignorați, în mare parte) de restul lumii din cauza condițiilor oribile în care vă aflați? Do’r nu cred că ați ales să vă nașteți români, așa-i?

    Reply
  4. Carla

    Mie mi se pare ca ne chinuim prea mult sa salvam niste oameni care nu vor sa fie salvati. Ne facem griji peste griji, care o sa vrea ajutorul o sa-l ceara. Ne ducem noi salvatorii neamului sa salvam oamenii de etnie rroma de o viata aleasa de ei, prin felul lor de a fi si prin traditiile lor de mii de ani. Incercam sa-i „civilizam” conform perspectivei noastre despre civilizatie. Cum s-au gandit si spaniolii sa civilizeze mayasii si francezii sa civilizeze africanii. Eu zic ca sunt probleme mai mari decat astea. Persoanele alea nu sunt prizoniere, pot pleca de acolo, nu le convine orasul, sa plece. Sunt populatii nomade, chiar si acum, care au grija mereu sa le fie bine, din perspectiva lor. Nu din perspectiva noastra.

    Reply

Lasă un răspuns la Ștefan Brăgărea Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *