Mihai Goțiu

Culorile și nuanțele societății civile. Un răspuns pentru Tolo

Cătălin Tolontan scrie (aici) despre numirea lui Cristian Ghinea pe postul de consilier de stat pe afaceri europene la Cancelaria Guvernului. Textul lui e o reacție la acuzațiile conform cărora lui Ghinea i s-ar fi oferit o sinecură, că s-a dus să lucreze pentru stat. Nu am niciun motiv să nu fiu de acord cu principiile pe care le enunță Tolo: nu-i nicio crimă să părăsești barca societății civile pentru a încerca să transpui în practică ceea ce ai susținut când vâsleai în acea barcă. E o chestiune de opțiune personală și chiar e o tâmpenie să susții contrariul, pentru că cel mai grav efect pe care îl poți obține e să îndepărtezi de politică exact persoanele competente care din prea mult bun simț (sau dintr-un bun simț greșit înțeles) se feresc de lucrul ăsta (până la urmă nu e o vină că nu toți cetățenii au stomacul blindat să facă față lăturilor care li se varsă nemeritat în cap atunci când ajung într-o funcție publică, și situația nu e cu mult diferită de cea a jurnaliștilor care se ocupă de subiecte incomode – bravo celor care nu renunță când sunt împroșcați cu zoaie, dar nu e vina celor care fac un pas în spate când sunt confruntați cu o asemenea situație, ci a distribuitorilor de zoaie).

Diferența de opinie vine însă când ajungem să discutăm despre societatea civilă în ansamblul ei. Că și aici e ca la fotbal, poate să ne placă multora, dar nu toți ținem în același timp, și cu Steaua, și cu Dinamo, ba mai sunt niște ciudați care au nostalgii după Corvinul Hunedoara. Și, trecând de la general la punctual, societatea civilă are și ea culorile ei. O mare parte a societății civile e exasperată de corupție. Dar până mai ieri, unii erau exasperați doar de corupția cu o anumită culoare. A existat (și există) o parte a societății civile care a zis că austeritatea a fost (și e) o politică economică perdantă, că bani erau, dar că erau direcționați către corupții celor aflați în acel moment la Putere, în timp ce a existat o societate civilă, care lupta și ea împotriva corupției, dar care vedea (sau avea voie să vadă) corupția într-o singură nuanță (și culoare), drept pentru care a fluturat steagul austerității alături de Băsescu, Udrea, Videanu, Berceanu & Co și a închis ochii când banii pentru spitale, educație, cercetare, cultură se duceau pe genți Hermes de 100.000 de euro bucata. Unii (mai puțini) au rămas și acum pe aceeași linie.

Cauzele pentru care s-a ieșit în stradă pentru Roșia Montană au fost (și sunt) multiple. Cristian Ghinea a fost printre cei care a participat la proteste. Dar, după cum chiar el a declarat, pe el îl interesa doar statul de drept. În rest, ”îi înțelegea și pe cei care investesc acolo”. ”Gabriel Resources sunt niște oameni care au investit niște bani ca să scoată alți bani”, enunța, programatic, d-nul Ghinea, într-un interviu; așadar, nimic anormal că ”investiția” respectivă nu era în proiectul minier, ci în cumpărarea (și coruperea) masivă a politicienilor de la toate culorile ori în cumpărarea opiniilor favorabile ale unor specialiști din diferite domenii și a presei. De parcă asta nu ar fi fost tot un atentat la statul de drept. La fel cum plimbarea celor nouă volume ale Cazului Roșia Montană între Parchetele de la Alba, Hunedoara, de pe lângă Înalta Curte și DNA ani la rând fără ca vreun procuror să aibă curajul să le trimită în instanță nu e tot o problemă a statului de drept (asta în condițiile în care cele nouă volume aflate de peste 10 ani în pribegie printre procurori reprezintă doar o mică părticică a întregului caz – că vorbim de o ”investiție” de peste jumătate de miliard de dolari în proiectul ăsta, de pe urma căruia, la Roșia Montană a rămas doar un teren sintetic de sport, câteva zeci de case spoite și alte câteva sute demolate și câteva sute de morți scoși din morminte – cheltuirea restului banilor, din care, apropo, 18,31% sunt bani publici, nu reprezintă tot o problemă a statului de drept?).

Mai apoi, există o parte a societății civile care e alarmată de fracturarea hidraulică, dar există și o parte a societății civile, cu CRP (și d-nul Ghinea) în frunte, care zicea că ”intrarea pe piață a resurselor din gaze de șist” ar reprezenta ”contribuția României la securitatea energetică regională”. La fel cum o parte a societății civile spune că TTIP ar fi un proiect păgubos din motive de ISDS – tratatele alea care scot corporațiile din justiția publică și le duc în justiția privată, numită, eufemistic, arbitraj -, în timp ce o altă parte a societății civile (CRPE mai exact) zice că TTIP e bun tocmai pentru că… ISDS.

Dar, dincolo de toate astea, există o parte a societății civile care zice că e cam ciudat ca un ong anticorupție, și încă unul care dă chiar șeful la Consiliul Național de Integritate (cu sprijinul Guvernului Ponta), să ia bani de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) ca să facă niște rapoarte de expertiză pentru folosința MAE pe țările mai estice decât România, fără a avea niciun expert propriu pe Ucraina, Georgia sau Moldova (iar CRPE are mai multe asemenea finanțări din 2012 încoace). ​Și de fapt nici nu merge: de asta în ianuarie 2012 nu veți regăsi CRPE printre ong-urile care au protestat când ministrul de Externe de atunci, Teodor Baconschi, le-a făcut adunătură de ciumpalaci. Că nu putea protesta, fiind un furnizor de servicii al MAE, ba chiar unul cu o aplicație în curs. Și e la fel de ciudat să ridici sloganul ”Eu votez DNA” la ultimele parlamentare, ca să mai dai câțiva ani de furt lui Cocoș și compania. Pur și simplu nu merge, ca ONG anticorupție, să fii în același timp și consultant la stat, și activist electoral, că e ca și cum ai arbitra pe banii uneia dintre echipele arbitrate având pretenția că ești neutru. Iar asta e problema d-lui Ghinea, nu a societății civile în general, că nu e conflict de interese la Salvați copiii, că ăia nu dau indicații electorale, nici la România Curată, că noi nu luăm fonduri guvernamentale.

Din motivele de mai sus sunt adeptul nuanțărilor. Poate că Afacerea Roșia Montană ar fi fost una extrem de profitabilă pentru România (și vina pentru că nu s-a făcut aparține doar unor politicieni indeciși și a unor hipsteri naivi, nu a unui proiect primitiv susținut artificial de sute de milioane de dolari pompați în presă și politicieni). Poate că investitorii ăia ai lui Gabriel căutați de FBI și justiția americană pentru tunuri date în mai multe colțuri ale lumii și cercetați pentru aportul la speculațiile bursiere care au dus la criza din 2008 sunt doar ”niște oameni care au investit niște bani ca să scoată alți bani”. Poate că cei care se opun fracking-ului or fi doar niște infiltrați ai rușilor și poate Cristian Ghinea și cei de la CRPE știu mai multe despre negocierile legate de TTIP și ISDS decât europarlamentarii revoltați că negocierile au fost cât se poate de lipsite de transparență. Poate că austeritatea a fost un lucru necesar, că nu mai erau bani la buget, și nu pentru că banii de la buget nu ajungeau pentru a-i căpătui pe cei care erau în acel moment la Putere. În fine, nu exclud nici faptul că România să fi avut până acum o politică externă excepțională, mai ales în privința Moldovei, bazată pe rapoartele și expertizele CRPE făcute pe banii MAE.

Dacă toate cele enumerate în paragraful anterior stau așa, atunci e cât se poate de corect să facem nuanțările de rigoare, că nu e fair-play să primești aplauze pentru meritele altora doar pentru că faci parte și tu din societatea civilă (că e ca și cum autorul unui gol pe maidan ar fi recompensat pentru reușitele lui Messi și Ronaldo din finala Ligii Campionilor pentru simplul motiv că și el joacă fotbal). În același timp însă, dacă lucrurile stau taman pe jos, nu e rezonabil să se ajungă apoi să se spună că întreaga societate civilă a dat-o în bară, doar pentru că selecționerul l-a adus la echipa națională pe cel căruia i-a ieșit un dribling spectaculos pe maidan, deși mai avea niște oameni și prin Primera Division, Bundesliga ori Premiership. 


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

11 thoughts on “Culorile și nuanțele societății civile. Un răspuns pentru Tolo

  1. Ciprian

    Deci spuneți practic:

    1. Să acceptăm oameni din societatea civilă în politică, dar numai dacă gândesc ca mine, altfel mai bine nu. Opinii diferite de *ale mele*? Nu se acceptă! TTIP bad, fracking bad și gata. Ce dezbatere când e atât de clar?! Sigur nu poți avea (în mod oneste) altă opinie, e o conspirație, o schemă, ceva!
    2. Cum poate să existe un ONG care să nu facă campanie de salvat roșia? Se termină lumea (din cauza RMGC) și sunt unii care îndrăznesc să se ocupe de altceva? Pfff…
    3. Finanțare de la buget? Ia să vedem o listă de finanțatori ai CRPE: Justice Programme 2014-2020 of the European Union, Romanian American Foundation, Europe for Citizens Programme of the European Union, Black Sea Trust for Regional Cooperation, German Marshall Fund, The NGO Fund in Romania, UNICEF Moldova, Estonian Ministry of Foreign Affairs, Netherlands Embassy, Open Society Institute, Estonian Ministry of Foreign Affairs, EC, DG Home Affairs, Embassy of Finland, Raiffeisen Bank, Swiss Contribution to the enlarged European Union, European Commission, DG Justice…
    4. ONG anti-corupție? Serios? Vorbim de același ONG, sau 5 minute de căutat pe net e prea mult când scrii un articol despre cineva?
    „The mission of the CRPE is to promote Romania as an influential leader in the development of EU agendas and policies. Another major objective is to advance the Europeanization processes in Romania and to promote the European citizenship by providing expertise in various fields and by initiating or participating in public debates.”

    Tot ceea ce spuneți în articol este fie complet fals, fie parțial fals.
    Da, există câteva proiecte finanțate de MAE sau de alte organisme ale administrației publice din România. *Câteva*, într-o listă excelentă de proiecte finanțate din alte surse.
    Dvs. vă pretindeți obiectiv și onest intelectual? Scrieți despre CRPE? Ne spuneți atunci câte proiecte au fost finanțate de la buget? Care este ponderea finanțărilor de la buget în totalul bugetului CRPE? Cum a fost făcută finanțarea de la buget – programe publice câștigate prin competiție cumva?

    Mai bine lăsați baltă pretențiile de analiză și spuneți simplu: mie, Mihai Goțiu, nu-mi plac pozițiile CRPE pe anumite teme de politici publice, așa că mă voi opune public, atât direct cât și voalat – prin insinuări și aluzii fără dovezi, la apropierea lui Cristian Ghinea de decizia privind astfel de politici.

    Sigur că n-ați avea același impact (conspirațiile sunt mai atractive decât adevărul), dar măcar ați demonstra onestitate.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Ciprian:
      1) recitiți textul – spun undeva să nu fie acceptați oameni din societatea civilă care au alte puncte de vedere și opinii? dimpotrivă, atrag atenția că nu e corect ca în cazul în care CRPE și experții CRPE au dreptate meritul să fie atribuit tuturor celor din societatea civilă (inclusiv celor care au susținut contrariul) ; faptul că eu constat diferențe majore de opinii între diferite segmente ale soc. civile nu e o acuzație, ci o constatare;
      2) da, din punctul meu de vedere e fie ipocrizie, fie totală incompetență (dacă nu și mai mult) din partea unui ong care tratează corupția și are rapoarte pe corupția din România ultimelor decenii să ignore cazul Roșia Montană care e nu doar cel mai notoriu, ci și cel mai mare caz de corupție din România ca durată în timp și număr de instituții și persoane implicate (de la politicieni locali la parlamentari, miniștri, premieri, șefi de stat, servicii și șefi de servicii secrete, ambasadori, mari ofițeri NATO, DNA etc.); cine nu înțelege că Roșia Montană nu e singurul caz, ci imaginea corupției sistemice din România, atunci să nu vină să pretindă că luptă împotriva corupției
      3) păi și dacă are asemenea finanțatori de ce a mai avut nevoie și de banii de la MAE? că pe la bunicii mei pe la țară e o vorbă despre mărul putred uitat într-un coș cu mere bune
      4) cine a făcut campanie cu ”Eu votez DNA!”?
      5) da, mă voi opune și mă opun cât se poate de vizibil la majoritatea tâmpeniilor din rapoartele CRPE pe care le-am enunțat mai sus – despre asta e vorba în textul de față, nu despre persoana lui Ghinea, ci despre ceea ce susține el (persoana lui îmi e indiferentă) și consider că e normal ca oamenii să știe ce parte a societății civile reprezintă el – și e dreptul oamenilor să fie de acord cu argumentele și expertizele CRPE sau cu argumentele și cu opiniile mele; eu nu-mi subestimez cititorii

      Reply
  2. porojan

    hm, „mai avea niște oameni și prin Primera Division, Bundesliga ori Premiership”…
    propunerea initiala pentru justitie venea din premiership? ca prima liga americana nu e prizata pe stadion la noi. despre bundesliga se poate banui, dar e greu transferul de la berlin. sau se dorea si nu a iesit?

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ porojan: nu știu dacă era din premiership, dar mai mult ca sigur a fost pe un post greșit; poți pune și un atacant în poartă și să-ți apere un penalty, dar asta e doar o întâmplare fericită, nu o regulă ;)

      Reply
  3. joenegut

    Mărturisesc că v-am citit articolul după ce am văzut replica lui Ciprian Ciucu de pe contributors.ro.
    Domnul Ciucu se transformă în avocatul lui Cristian Ghinea pentru că el este subiectul acestui articol.
    Am avut şi eu dispute cu dl. Ghinea pe forumul dilema veche. Nu pot să nu constat o anume aroganţă a acestui domn ca şi un accentuat partizanat privind anumite probleme ale realităţii noastre politice. De asemenea faptul că şi-a consumat ieşirile nervoase în aceaşi revistă privind dispute cu doamna Pippidi, complet neinteresante pentru cititorii revistei, mai mult poate pentru cititori de Cancan.ro din acelaşi trust de presă.
    Însă pe de altă parte nu pot să constat că domnia sa deţine o bună expertiză a situaţiei din Estul ex-sovietic.
    Cred că a sta a contat în alegerea lui de către prim ministrul Cioloş.
    Acum însă şi despre ecologie.
    Ea este bună şi necesară, atât timp când se pun în pericol echilibrele naturii.
    Nevoia de energie va cere şi fracking şi alte mijloace energetice cum este nuclearul cât timp sunt luate măsuri de securitate să nu se producă catastrofe.
    Ca să trăim în bunăstarea pe care a creat-o inteligenţa umană nu putem renunţa la anumite nevoi energetice.
    Este o problemă la care trebuie să mediteze ecologiştii, pentru că altfel nu ar mai scrie pe internet, ci pe pietre şi arbori şi vor folosi opaiţe în peşteri!

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ joenegut: 1) am tot dreptul să am îndoieli în privința expertizei situației din Estul ex-sovietic – eu am citit un raport despre presa din Moldova, în care presa în limba rusă era expediată în câteva rânduri; am mai citit și criticile studenților basarabeni din România legate de un alt raport al CRPE și tind să le dau dreptate, situație în care am rezerve legate de această expertiză în spațiul ex-sovietic (și am tot dreptul să am rezerve, chiar dacă se va dovedi că greșesc :) ) ;
      2) de asemenea, am dubii mai mult decât serioase (și de data asta sunt într-un domeniu în care m-am documentat destul de mult) că fracking-ul și energia nucleară (pornind de la exploatările miniere, la centrale și până la depozitarea deșeurilor în siguranță pentru zeci și sute de mii de ani!) se pot lua măsuri de securitate reală; am o mare problemă cu consumul excesiv de energie (mai exact cu dimensiunea reală a nevoii de energie) – dar și în acest caz faptul că opinia mea diferă de a d-nului Ghinea, Ciucu sau a CRPE-ului nu e o ”acuzație”; fiecare are dreptul la propriile opinii (mai mult sau mai puțin avizate), dar are și obligația să-și asume efectele expunerii acestor opinii în spațiul public, cu atât mai mult cu cât le fac de pe poziția de experți

      Reply
  4. Paul Butoi

    Felicitari !
    Afirmatiile dv. arata o perfecta cunoastere – si o deplina intelegere – a FAPTELOR :
    „… si nu pentru ca banii de la buget nu ajungeau pentru a-i capatui pe cei care erau in acel moment la putere ”
    „… cercetati pentru aportul la speculatiile bursiere care au dus la criza din 2008 ”
    „… sute de milioane de dolari pompati in presa si politicieni ”
    „… sa ridici sloganul ‘ Eu votez DNA ‘ la ultimele parlamentare , ca sa mai dai cativa ani de furt lui Cocos si compania ”
    „… ong anticoruptie ”
    ” … activist electoral ”
    „… tratatele alea care scot corporatiile din justitia publica si le duc in justitita privata ”
    „… exista o parte a societatii civile care e alarmata de fracturarea hidraulica ”
    „… cheltuirea restului banilor , din care , apropo , 18,31 % sunt bani publici ”
    „… banii pentru spitale , educatie , cercetare , cultura se duceau pe genti Hermes de 100.000 de euro ”
    „… ca bani erau , dar ca erau directionati catre coruptii celor aflati atunci la Putere ”
    „… cumpararea opiniilor favorabile ale unor specialisti din diferite domenii ”

    Adanc !
    Io va cred pe cuvant – daca spuneti dv. , asa e !
    Bag seama ca greseala fundamentala a domnului Ghinea & CRPE a fost ca si-au permis sa aiba opinii diferite fata de opiniile dv. .
    Ceea ce , ma-ntelegeti , nu se face .
    Textele domnului Ghinea – publicate in Dilema veche – erau , intotdeauna , interesante .
    Textul dv. este mult mai amuzant .
    Oricum , io va admir fff mult pentru faptul ca nu aveti indoieli in privinta corectitudinii / vialabilitatii opiniilor dv. ; asta arata – dincolo de o inteligenta remarcabila , mult peste medie – un caracter deosebit de puternic .
    Pare ca dv. sunteti un intelectual autentic (” de stanga „) , posesor al unei minti sclipitoare ; probabil ca asta face diferenta .
    Evident , contributia dv. lipsita de dileme aduce un incontestabil plus de valoare site-ului ” Romania curata ” .
    Pare ca ati reusit integrarea intr-o liga superioara ( oricum , peste ” criticatac ” ) ; chiar si stilul acestui text aminteste – bine de tot – de stilul sefei .

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Paul Butoi: despre societatea civilă convenabilă am scris mai multe texte și are dedicat un capitol special în ”Afacerea Roșia Montană” – dacă sunteți interesați o să găsiți acolo argumente, documente și trimiteri pt. fiecare afirmație făcută (altele le găsiți direct în rapoartele CRPE și în articolele d-nului Ghinea; dacă îi atribui ceva ce nu a afirmat, să spună cu subiect și predicat – eu îmi asum responsabilitatea pentru cele afirmate; nu e nicio greșeală că cineva își asumă opinii diferite față de ale mele (recitiți inclusiv ce am scris aici fără a porni de la premisa că ar fi ”acuzații” și o să înțelegeți că mă refer inclusiv la mine atunci când spun că nu vreau să-mi asum merite pentru lucruri pe care nu le-am făcut eu/susținut eu: e foarte simplu: dacă d-nul Ghinea și CRPE se dovedește că au avut dreptate în rapoartele și analizele lor, atunci meritul le aparține lor, nu mie)

      Reply
      • Paul Butoi

        Am inteles ca exista o vorba veche ( de la romani / latini ) : ” argumentele nu pot contrazice faptele ” .
        Formularea este aproximativa ( si imi apartine ) , dar sensul este exact .
        Sigur , fiecare din noi poate sa aiba o (orice ) opinie despre o FAPTA – si sa o sustina cu argumentele pe care le crede relevante .
        Pe mine ma intereseaza – exclusiv – masura in care opiniile ( argumentele ) au legatura cu REALITATEA .
        Altfel , fiecare dintre noi are ADEVARUL lui – iar fiecare ADEVAR al nostru spune ( destul de ) multe despre noi .

        Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *