Cu ochii pe ei: cum își monitorizează băcăuanii aleși locali, județeni și parlamentarii. Așa se face!

Două  organizații, Romanian Youth Movement for Democracy și „Un Zâmbet” Bacău implementează proiectul cu numele ”Cetățeni activi pentru Bacău”. În cadrul inițiativei, pe site-ul bacaulactiv.ro sunt centralizate activitățile aleșilor locali (Consiliul Local Bacău, Consiliul Județean și parlamentari  aleși în circumscripțiile băcăuane). Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru România Curată, managerul de proiect, Marian Damoc, a explicat care sunt dificultățile de colaborare și neregulile depistate în activitatea aleșilor.

***

România Curată: Care este scopul proiectului?

Marian Damoc: Proiectul și-a propus să contribuie la dezvoltarea societății civile din județul Bacău, având două componente; una de informare a cetățenilor cu privire la activitatea aleșilor din Consiliul Local Bacău, Consiliul Județean și din Parlament (cei care aparțin de județul Bacău), iar a doua componentă se referă la partea de organizații și de grupuri care pornesc diferite inițiative la nivel local și județean, cărora le oferim informații, suport, cursuri pe partea de monitorizare a aleșilor, în general elemente îndreptate spre rezolvarea unor probleme comunitare.

România Curată: Ați spus monitorizarea aleșilor din județul Bacău, fie consilier locali din municipiul reședință de județ, consilier județean sau parlamentar. Ce înseamnă această monitorizare a  activității lor?

Marian Damoc: Pentru monitorizarea activității consilierilor locali și județeni am dezvoltat o metodologie pornind de la zero, nu am mai găsit un exemplu la nivel național din care să ne inspirăm. Astfel, am dezvoltat noi o nouă metodologie. În primul rând, participăm la toate ședințele Consiliului Local, Consiliului Județean. După fiecare ședință, facem un raport, ce proiecte s-au adoptat, cine și cum a votat, care au fost cei care s-au abținut. Pregătim și un articol calitativ după fiecare ședință – ce s-a discutat, ce observații a adus fiecare consilier, ce presupune fiecare proiect de hotărâre. Pe site-ul bacaulactiv.ro, la fiecare consilier județean, local și parlamentar am creat un profil al persoanei în cauză. La consilieri locali și județeni avem câțiva indicatori: care sunt rapoartele de activitate publicate, cele anuale care sunt obligatorii, proiectele de hotărâre inițiate, luările de cuvânt în cadrul ședințelor, numărul de ședințe în care  a luat cuvântul, prezența, avem datele de contact pentru fiecare dintre aceștia. La fel, declarațiile de avere și de interese care sunt obligatorii prin lege. La profilul fiecăruia sunt date și câteva informații legate de activitatea profesională. De asemenea, avem date și despre traiectoria politică, pentru că sunt unii care s-au perindat prin mai multe partide. Acești indicatori sunt aplicați pentru consiliile local și județean. La parlamentari, avem indicatorii care sunt mai tradiționali și pe care i-am mai folosit și în alte monitorizări: propuneri inițiate, declarații, interpelări, moțiuni. Ce am adus noi nou în acest sens este monitorizarea lor lunară pentru că unele cifre, uneori, pot să mintă, să denatureze adevărul. Mulți dintre aleși practic bifează în Parlament câteva declarații, dar când facem analiza lunară, ne dăm seama că au fost luni întregi în care activitatea lor, cel puțin în cifre, este egală cu zero. Și le monitorizăm și partea calitativă, încercăm să vedem ce au propus.

România Curată: Oferiți-ne câteva exemple de situații la Consiliul Local, la Consiliul Județean care să fie legate de ceea ce fac aleșii locali și de gradul în care sunt conștienți de atribuțiile și obligațiile pe care le au.

Marian Damoc: Sunt destule exemple, pot aminti de legea 350/2003 privind finanțarea ONG-urilor. Noi am solicitat, la Consiliul Local dar și la Consiliul Județean, organizarea unor dezbateri publice pe aceste propuneri, încă din luna ianuarie,  când ele nici nu erau încă depuse, dezbateri nu numai între consilieri, ci și cu cei implicați. Am întâmpinat o respingere totală din partea Consiliului Local care a refuzat să facă o dezbatere în adevăratul sens al cuvântului. Am avut succes la Consiliul Județean. Acolo, după o dezbatere prealabilă între organizațiile neguvernamentale, am reușit să fundamentăm câteva solicitări pe care le-am depus apoi la Consiliul Județean și care, la rândul lui, a organizat o dezbatere publică, invitându-ne pe noi. E un exemplu de bună practică și unul de slabă practică cu Consiliul Local Bacău unde aleșii locali au refuzat să organizeze o dezbatere.

Situație simulară a fost și în ceea ce privește dezbaterea pe bugetul anual. La ambele consilii, dezbaterea este obligatorie prin Legea Finanțelor Publice. Au trecut 15 zile, în Bacău, nu s-a respectat termenul ăsta nici la Consiliul Local, nici la Consiliul Județean. Noi am atras atenția asupra acestui aspect; au fost câteva voci din spectrul politic care au ridicat la rândul lor problema, însă cele două instituții nu au reacționat și nu au organizat dezbaterea publică. Au mai fost și alte exemple: de pildă, rapoartele de activitate, care sunt obligatorii pentru fiecare consilier local și județean. Ele nu sunt publicate pe site. Am cerut încă de anul trecut, din septembrie, să fie publicate. Din 2013, la Consiliul Local, din 23 sunt doar opt sunt puse pe site, iar pe 2014 nu e trecut niciunul la Consiliul Local și doar cinci din 37 la Consiliul Județean.

România Curată: Care sunt reacțiile cetățenilor și ale aleșilor locali? Se observă o schimbare de atitudine, sunt mai deschiși?

Marian Damoc: Cetățenii, toți cei care sunt cât de cât interesați de ce se întâmplă în jurul lor, în mediul politic, în societate, privesc cu ochi foarte buni această inițiativă. Este prima de genul acesta la nivelul municipiul și județului Bacău. În general, oamenii sunt deschiși, participă la evenimente, sunt destul de activi în mediul online, comentează, distribuie. În ceea ce privește oamenii politici, la nivel local, ei sunt destul de împărțiți. Unii, la rândul lor, vin la evenimente, sunt cooperanți. Am avut recent o masă rotundă cu titlul ”Proiectele prietenilor pentru Bacău”, cu trei inițiative. Am invitat consilieri locali, județeni și parlamentari avizați pe subiectele respective. La acea întâlnire, le-am cerut să-și dea cuvântul ca să implementeze acele proiecte, iar în următoarea săptămână am avut plăcuta surpriză să vedem că au fost începute câteva acțiuni în sprijinul lor. Vă pot da și un exemplu: a fost o inițiativă care vizează amplasarea de biblioteci stradale, inițiativă care aparține unui licean. El depusese o cerere înainte, dar nu primise un răspuns nici măcar în termenul prevăzut de lege, de 30 de zile. La întâlnirea cu un consilier local, acesta l-a asigurat că o să încerce să ajute, iar după câteva zile, a și primit autorizația. La fel, acum, avem un proiect foarte mare legat de pistele pentru bicicliști în orașul Bacău. Masa rotundă respectivă, practic, a fost prima întâlnire între aleși și inițiatorii acestui demers, în care am discutat despre avantajele existenței pistelor, iar în următoarea săptămână, politicienii au fost cei care au preluat inițiativa și au organizat o dezbatere publică cu membri ai executivului, cu aparatul administrativ din Primărie și cu specialiști. Acum avem câteva promisiuni că vor aloca și bani la rectificarea din luna iulie.

România Curată: Ar mai fi și cealaltă categorie a aleșilor locali, care nu sunt dispuși să colaboreze…

Marian Damoc: Da, de exemplu, chiar în această săptămână am primit un răspuns  de la Primărie. Noi am solicitat pe Legea 544/2001 adresele de  email și numerele de telefon ale consilierilor. Ei au refuzat să dea aceste date, deși potrivit legii, ei ar trebui să acorde audiențe, iar pentru a face asta, trebuie să aibă un program și date de contact. Ei au refuzat să-și dea și numărul de telefon și adresa de email, ceea ce arată o totală abținere de la colaborare. Sunt și cei care nu vin niciodată la evenimente, sunt și cei care ne critică, nu neapărat în spațiu public, cărora nu le convine ce facem și care abia așteaptă să terminăm cu acest proiect.

România Curată: Până când durează proiectul?

Marian Damoc: Proiectul durează până în decembrie 2015, dar noi oricum vom continua în forma care ne permite partea de monitorizare. Vom merge către ceea ce a avut cel mai mare succes și ceea ce a  atras cel mai mare interes.