Andrei Sterescu

În 2018 a crescut inegalitatea economică și socială în Romania

Inegalitatea Averilor

Per total, inegalitatea economică și socială a crescut în România în 2018 față de anul 2017, raportat la inegalitatea de venit si avuție. Raportul asupra stabilității financiare al BNR din iunie 2019 arată că averea netă a populației s-a majorat în anul 2018 datorită creșterii activelor imobiliare și, într-o măsură mai mică, a creșterii activelor financiare.

Cu toate acestea, Global Wealth Databook al Credit Suisse 2018 arată că 10% din gospodării dețin 62% din avuție definită in termeni de active financiare plus active reale. In 2017 acest procent era 54,1%.  Comparativ cu alte țări, România este ceva mai puțin inegală in termeni de distribuire a averilor, dar urmeza trendul global de creștere al inegalității economice. Raportul BNR mai arată că 71% din valoarea depozitelor este deținută de doar 5% din deponenți și avertizează că, deși România inregistrează cea mai ridicată rată a deținerii de imobile din UE, persistă un grad crescut al inegalității de avuție și există posibilitatea ca aceasta să se majoreze.

Inegalitatea de Venit

Când vine vorba de inegalitatea de venit, aici stăm ceva mai prost comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană. În anul 2018, comparativ cu 2017, inegalitatea de venit a crescut după o perioadă de 2 ani in care a fost în scădere. Una dintre modalitățiile de a arăta distribuția veniturilor este curba Lorenz, o reprezentare grafică a gradului de inegalitate în societate. În cazul în care veniturile ar fi distribuite uniform, curba ar fi o linie dreaptă. Această linie se mai numește si Linia Egalității Absolute. Cu cât curba deviază mai mult de la linia egalității, cu atât crește și gradul de inegalitate. Pe axa ordonatelor este reprezentat venitul cumulat procentual în funcție de procentajul cumulat al populației pe axa absciselor. De exemplu, se poate observa pe grafic că cei 50% din partea de jos a curbei dețin un sfert din venitul național echivalat. Un alt mod de a citi acest grafic este că 10% din gospodăriile cele mai bogate dețin 24.5% din venitul național echivalat, iar 10% din gospodăriile cele mai sărace dețin 1.7%.

Pe baza curbei Lorenz se poate deriva indicele Gini care măsoară gradul de inegalitate în distribuția veniturilor. Un coeficient Gini egal cu 0 reprezintă o distribuție complet uniformă, in timp ce un coeficient Gini egal cu 100 reprezintă inegalitate absolută. În 2017, România era a opta cea mai inegală țară din Uniunea Europeană raportat la indicele Gini, la egalitate cu Regatul Unit, și avea un coeficient deasupra mediei Europene. În 2015, România era a doua cea mai inegală țară din UE după Lituania raportat la coeficientul Gini. România și-a schimbat poziția în acest clasament nu doar pentru că inegalitatea a scăzut între 2015 si 2017, dar și pentru că aceasta a crescut în alte țări precum Bulgaria și Lituania. În anul 2018, coeficientul Gini al României a crescut de la 33.1 la 35.1, cu un procent mai mare din venitul național echivalat ducându-se la acei 20% cei mai bogați.

Un alt mod de a măsura inegalitatea este prin raportul dintre quintila superioară de venit și cea inferioară, va să zică raportul dintre acei 20% cei mai bogați si 20% cei mai săraci. Acest indice arată că, în 2017, România era a șasea cea mai inegală țară din UE cu o valoare de 5.4, însemnând că venitul acelor 20% cei mai bogați era de 5.4 ori mai mare decât venitul celor 20% cei mai săraci. În schimb, împărțirea pe categorii de vârstă spune o altă poveste. Pentru cei sub 65 de ani, venitul celor 20% cei mai bogați era de 7 ori mai mare decât al celor 20% cei mai săraci, plasându-ne pe locul patru. Pentru cei peste 65 de ani, diferența este mai mică, de doar 4.4 ori. Inegalitatea este mai mare pentru cei sub 65 de ani, dar o situație similară poate fi observată în mai toate țările UE. Aceste diferențe au crescut în 2018 raportat la anul precedent. Per total, cei din top 20% au venituri de 7 ori mai mari decât cei 20% din coadă. Pentru cei sub 65 de ani diferența este de 8.1, iar pentru cei peste 65 de ani diferența a crescut marginal la 4.5.

Efectele Inegalității Asupra Societății

România încă are cea mai mare rată a riscului de sărăcie din Uniunea Europeană, iar inegalitatea economică si socială rămâne ridicată comparativ cu media Europeană. Inegalitatea în România are si o dimensiune geografică puternică, fiind diferențe mari între anumite județe, între capitală și provincie, între orașele mari și cele mici, și între urban și rural. Pe lângă asta, inegalitatea afectează în mod disproporționat grupuri diferite de oameni in funcție de vârstă, sex și etnie. Unele persoane ar argumenta că un anumit nivel de inegalitate economică este normal, poate chiar benefic și că reflectă diferențele de abilitate din societate. Există opinii diferite referitor la ce nivel de inegalitate este acceptabil, dar, în general, lumea este de acord că un grad ridicat de inegalitate este intolerabil și nesustenabil.

Economistul John Roemer prezintă un model simplificat al determinanților reușitei economice folosind două variabile: circumstanțele si efortul. Circumstanțele se referă la elemente precum condițiile din familie, înzestrarea genetică si posbilitățiile materiale, iar efortul se explică de la sine. Egalitatea de șanse este un concept foarte prevalent in societate, argumentul fiind că dacă oamenii au un punct de început similar, atunci efortul determină reușita economică a acestora și nu este nevoie de redistribuire economică ex-post. Problema cu această idee este că egalitatea de șanse perfectă nu poate fi realizată atâta timp cât circumstanțele unei persoane au o pondere mai mare în determinarea rezultatului economic al acesteia. O persoană poate, de asemenea, să exercite efort si totuși să nu reușească. Cei care întâmpina dificultăți financiare sau pentru care rezultatul economic înseamnă sărăcia nu pot fi ignorati. Totuși, efectele măsurilor redistributive ale taxelor si beneficiilor în România rămân sub media Europeană.

De asemenea, răposatul economist britanic, Anthony B. Atkinson, argumentează că inegalitatea de rezultat poate afecta egalitatea de șanse. Cei care beneficiază astăzi de pe urma inegalității economice transmit un avantaj nedrept generațiilor viitoare. Mai mult de atât, polarizarea socio-economică submineză și performanța economică pe termen lung în lipsa unor măsuri redistributive eficiente. La nivel global, efectele inegalității economice au dus și la o polarizare politică si socială mai mare, indreptând oamenii către politci populiste, retragerea in naționalism, și forțe politice anti-sistem.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “În 2018 a crescut inegalitatea economică și socială în Romania

  1. LevSt.

    face tot sensul din lume, aceasta crestere a inegalitatii economice, fiind evident ca marii paraziti politici fura cu milionul , platesc o taxa de protectie asa-zisei justitii si apoi cheltuie milioane si milioane prin Madagascar, Serbia, Costa Rica, locatii exotice si extrem de costisitoare prin Atlantic, etc., iar a-sa-zisa justitie, va gasi ea insasi “chichitzele” necesare, pentru a-i scapa de gherla pe banditi, sau -ulterir- a le reduce pedeapsa…Ca mai jos:”Inalta Curte l-a achitat definitiv pe Dan Motreanu, ales europarlamentar PNL si judecat pentru spalare de bani… 175 MII de euro si 250 MII euro… Un complet de 5 judecatori de la Inalta Curte a decis, luni, achitarea definitiva a lui George Scutaru, fost presedinte al PNL Buzau si fost consilier prezidential, si a fostului deputat PNL Dan Motreanu, amandoi judecati pentru spalare de bani.—-___—–iata ca sunt si castigatori ai timingului, penele a avut un scor f. bun la europarlamentare, este pe val, justitia se conformeaza si-i pune la racoare doar pe inamicii peneleului…si cred ca nici dragnea si nici mazare nu vor mai putea sa “play B-sides”, cred ca vor fi nevoiti sa “play” discul, in dunga…Pana la urma ramane o chestie de noroc, cam cum zicea Eminescu”Traind in cercul vostru stramt,/Norocul va petrece…”,, iar asta este f. valabil in Romania unde justitia(si dreptatea) este trasa din oala..

    Reply
  2. JK

    Cum a sfârșit “răposatul economist britanic, Anthony B. Atkinson” care “argumentează că inegalitatea de rezultat poate afecta egalitatea de șanse” ?
    L-au ars pe rug seara, la focul de tabără, la Davos sau Bilderberg? Sau a murit de foame încercând să vândă argumente la truisme?
    Pentru 2020, previzionez continuarea trendului, ba chiar o afectare a fraternității și chiar a libertății. Pot să vă ofer și un sfat: nu folosiți cuvântul REDISTRIBUIRE la dineurile simandicoase: afectează buna dispoziție și scade șansele să mai primiți o a doua invitație.

    Reply
  3. ZORO

    In mun ALEXANDRIA jud Teleorman (condus de DREAKNEA) sute de saraci sunt scosi cu forta din blocuri si cazati pe camp la marginea orasului in CONTAINERE . Asta e dovada exterminarii poporului roman.

    Reply
  4. LevSt.

    Nici n-a depus noul proiect de Cod vamal, și Teodorovici se simte deja un fel de comisar Cattani (Dora Vulcan | 22.06.2019) „…și intrarea vămilor sub autoritatea sa directă. „Oricine în această țară care își asumă o anumită reformă își asumă și o doză de risc ceva cum a fost comisarul Cattani….”____—–____ intr-unul din articolele mele despre Monarhie( „Regi si Presedinti”-cred) recomandam ca personajele care vor functii de un anume nivel, ar trebui sa fie testate si general-medical dar mai ales psihiatric, iata un caz de suferinta , cel putin de megalomanie, cam un an in urma urla ca va reduce numarul bugetarilor, etc.(reforma administrativa) , s-a ales preful de reforma sa neanceputa( desigur) acum vine cu alte aberatii, nu este tarziu ca asociatia psihatrilor si psihologilor sa ceara introducerea unei legi in acest sens, si sa-i evalueze -si retro- pe toti acesti nerozi, ajunsi in functii mari, inclusiv pe iohanila…///-II-
    Teodorovici vrea la Cotroceni: Sa arat ca un presedinte poate sa faca, nu doar sa vorbeasca sau doar sa taca Ministrul(…)///2-PSD a masacrat Codul Fiscal: „Ne-am crescut riscul de tara si asta se vede!” Anul trecut, Guvernul a schimbat Codul Fiscal de nu mai putin de 285 de lei…”///3-Nicusor Dan dezvaluie gaura de 3 miliarde de lei din bugetul lui Firea:…”___—–___Vorbe de Jmecher, un pres-edinte poate fi oricine (un filolog, de ex.) care nu trebuie sa fie doct in ceva anume(9stiinte exacte),ci doar sa fie onest si echidistant, un arbitru ideal( cea ce se regaseste doar in f.,.f. putine tari), insa un ministru de finante ar trebui sa fi adevarata eminenta cenusie a natiei, ori daca el tanjeste dupa un post din care sa rezolve problemele (crede el) prin vorbarie, este clar, el insusi se simte si dovedeste ca ca este afon la acest minister, unde niste planuri excelente pot da o noua turnura intregii evolutii economice si sociale a natiei, ori faptele sunt evidente, Romania s-a imprumutat masiv si in acesti ultimi 2 ani si -cum zice Barna mai sus- si foarte scump, semn clar ca economia ( si finantele ) Romaniei este sub semnul intrebarii, chiar daca este raportata o crestere economica si a salariilor, realitatea a dovedit ca acestea nu-si gasesc rezonanta in puterea de cumparare a maselor, semn clar ca ori se minte ( raportat la cresterea economica) si ca salariile au fost -oricum- umflate( populism ieftin si cu 2 taisuri, insa) dar mai degraba realitatea este ca surplusul obtinut a fost masiv dijmuit de sistem, pomeni de sute de milioane pentru „functionarea partidelor”, miliarde in pensii speciale, „donatii” uriase pentru culte religioase, etc.(nu mai amintim de matrapazlacurile de la mai toate primariile din tara, oricat de mica ar fi localitatea), garantat ca cel putin 35 de judete(din cele 41), in medie si fiecare in parte, are cate o gaura in buget de -poate – chiar o suta milioane lei, cea ce -impreuna cu capitala formeaza un handicap financiar enorm, imposibil de combatut in actuala maniera de „guvernare”, adica fara a termina cu pensiile speciale, fara a avea o masiva reducere a angajatilor la stat (administratie, armata, academie, popime, fundatii si institutii fantoma sau cu dedicatie) etc., practic PARAZITITZMUL INSTITUTIONALIZAT este cel care sufoca si va distruge Romania…Asa ca acest teodorovici, ACUM are sansa ( si toate parghiile) sa arate ca „SE POATE”, insa el prin expresii golanesti ( care le plac romanilor-nimic de zis- semn de inalt IQ, la noi !!!) incearca (si reuseste) sa manipuleze mintea si vointa populatiei, multi au si exclamat” Ba, da i-a zis-o, lui iohanis”!…Practic marele circ care a ajuns Romania, este doar o arena unde factiunile vechiului dar intineritului pecere( via fesene) se bat pentru ciolan, eventual si pentru orgolii personale si razbunari…

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *