Romania Curată

Nu corporația face legislația! Cazul Roșia Montană și al compensațiilor de miliarde de dolari ce pot fi acordate investitorilor în baza CETA

Pe 30 aprilie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a publicat hotărârea în ceea ce privește legalitatea mecanismelor de arbitraj ISDS (Investor to State Dispute Settlement) prevăzute de CETA (acordul de comerț liber UE – Canada). Acestea au fost declarate compatibile cu dreptul european, instanța supremă a Uniunii confirmând și întărind astfel dreptul companiilor ce au sediul legal în Canada de a da în judecată orice stat membru al UE atunci când acestea consideră că anumite politici naționale le-au provocat pierderi financiare (reale sau potențiale). Parlamentele naționale ale statelor membre UE sunt singurele care mai pot contracara includerea unor clauze ISDS în acordul CETA, ne-ratificând acordul. Cerem Parlamentului României să nu ratifice acest acord! – afirmă DEMOS într-o poziție publicată astăzi

Dacă CETA va fi ratificat de statele membre ale UE, companiile vor avea posibilitatea de a ignora justiția națională din țările UE în care activează și de a forța guverne suverane să răspundă în fața unor obscure curți de arbitraj supranaționale, prezidate nu de judecători publici, ci de “arbitri privați” plătiți în funcție de durata procesului (aprox. 3.000 $ pe zi). Din moment ce doar companiile pot da în judecată statele, nu și invers, arbitrii sunt puternic motivați să favorizeze companiile, astfel încât acestea să lanseze și alte procese, de pe urma cărora arbitrii să aibă din nou de câştigat financiar.

Majoritatea covârșitoare a proceselor judecate în cadrul mecanismelor ISDS au fost decise în defavoarea statelor acuzate. România a fost deja condamnată în anul 2013 să plătească 156 milioane de dolari proprietarilor grupului suedez European Drinks, Ioan și Viorel Micula. Procesul fusese declanșat de frații Micula pe baza prevederilor Acordului de Investiții Bilateral dintre România și Suedia, încheiat înainte de aderarea României la UE, care include prevederi foarte asemănătoare cu CETA.

Pe baza altor două acorduri bilaterale ale României încheiate înainte de 2007 cu Canada și Marea Britanie, Gabriel Resources – compania responsabilă pentru proiectul minier din Roșia Montană – a intentat un proces împotriva României. Grupul canadian afirmă că oprirea proiectului de exploatare minieră cu cianuri, în urma protestelor masive ale populației și ale societății civile, reprezintă o acțiune ilegală, iresponsabilă și discriminatorie din partea guvernului român. Drept urmare, Gabriel Resources cere restituirea investițiilor sale în proiect, precum și o sumă considerabil mai mare identificată ca venit potențial, adică venitul pe care teoretic l-ar fi putut obține în urma realizării proiectului. De la investițiile reale de circa 600 milioane dolari, s-a ajuns la suma imaginară de 4 miliarde de dolari, pe care contribuabilii români ar trebui să le-o ofere investitorilor canadieni. Procesul este încă în desfășurare.

Cazul Gabriel Resources vs România arată foarte clar pericolul reprezentat de includerea arbitrajelor ISDS în acorduri de investiții și de comerț liber. Articolele referitoare la ISDS sunt adesea extrem de vagi, folosind concepte neclarificate precum „discriminare”, „tratament corect și echitabil”, „așteptări legitime și rezonabile” în ceea ce privește veniturile potențiale. Acțiunile statului, în schimb, trebuie să fie „rezonabile”, nu „excesive”. Asemenea formulări vagi fac posibilă o interpretare radicală a prevederilor acordurilor de comerț liber. O măsură de protecție a mediului înconjurător precum cea de la Roșia Montană ajunge să fie prezentată de Gabriel Resources ca fiind un atac ilegal și discriminatoriu împotriva intereselor legitime ale companiei. Pentru România, aceste acorduri și clauzele ISDS incluse în ele reprezintă o moștenire a perioadei pre-aderare; ele trebuie sistate, nu perpetuate și extinse la nivelul întregii Uniuni Europene.

Cazul specific al Roșiei Montane este cu atât mai important deoarece Canada reprezintă o forță majoră în industria minieră globală. Guvernul de la Ottawa a avut grijă să includă în CETA protecția explicită a contractelor și concesiunilor pentru extracția resurselor naturale. Va urma un adevărat război al companiei împotriva legislației și a inițiativelor cetățenești pentru protecția mediului.

Parlamentul României și politicienii europeni trebuie să acționeze de urgență și să susțină suveranitatea sistemelor de justiție naționale asupra oricăror entități economice ce activează pe teritoriul unei țări pentru a evita transformarea bugetelor de stat în surse de venit pentru investitori lipsiți de scrupule. Uniunea Europeană nu trebuie să încurajeze sistemele paralele de justiție privată pentru corporații – justiția este una singură, pentru companii și pentru cetățeni.

Există o petiție semnată de peste 500.000 de cetățeni din 16 state membre UE pentru a pune presiune pe politicieni să respingă aceste mecanisme care favorizează corporațiile. Alegerile europene sunt o bună ocazie pentru a sublinia importanța crucială acestei revendicări. stopisds.org/

DEMOS


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Nu corporația face legislația! Cazul Roșia Montană și al compensațiilor de miliarde de dolari ce pot fi acordate investitorilor în baza CETA

  1. 976

    Ca să fim realiști, corporația face într-o bună măsură legislația. Căutați în statistici numărul de lobbyști oficial înregistrați la Bruxelles și mai vorbim.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *