Contractele publice către societățile la care Municipiul București este acționar majoritar nu sunt un exemplu de transparență

Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General a Municipiului București din 11 septembrie s-a aflat (la nr. 17) Proiectul de hotărâre privind aprobarea normei interne a Municipiului București privind modalitatea de atribuire a contractelor către entitățile juridice la care municipalitatea este acționar majoritar. Această normă prevede încheierea de contracte între Municipiul București prin Primar General în calitate de achizitor și entitățile juridice la care municipiul este acționar majoritar având ca obiect execuția, prestarea, furnizarea de lucrări/servicii/produse. Din textul Proiectului de Hotărâre vedem că în materie de transparență a procedurilor, comunicarea deschisă publicului se rezumă la postarea atribuirii contractului pe site-ul autorității contractante, după semnare. Ce se va întâmpla după semnarea contractului, pe durata execuției și, mai ales, la recepționarea serviciilor sau produselor contractate nu mai putem știi. Din păcate, de cele mai multe ori, noi, locuitorii Bucureștiului, am aflat prea târziu care au fost rezultatele anumitor contracte.

Printr-un comunicat publicat tot la 11 septembrie, Asociația Națională a Specialiștilor în Achiziții (ANSA) a făcut o scurtă analiză a acestui document și a subliniat care sunt implicațiile contractării prin intermediul acestor norme interne.  Iată care au fost precizările ANSA:

1. Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice permite o serie de excepții de la aplicare, între care și situația în care contractele de achiziţii publice/acordurile cadru sunt încheiate între entităţi din sectorul public.
2. Art. 31 alin. 1 din Legea nr. 98/2016 dispune îndeplinirea unor condiții cumulative pentru exceptarea de la regulile generale de atribuire, respectiv în cazul contractelor atribuite unei persoane juridice de drept privat:

a) autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii;
b) mai mult de 80% din activităţile persoanei juridice controlate sunt efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredinţate de către autoritatea contractantă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă;
c) nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepţia formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existenţă este necesară potrivit dispoziţiilor legale, în conformitate cu Tratatele (TFUE și Tratatul privind UE), şi care nu exercită o influenţă determinantă asupra persoanei juridice controlate.

Așadar, legislația incidentă achizițiilor publice permite încheierea directă de contracte cu firmele municipalității, însă într-un cadru strict, în condițiile limitative dispuse prin art. 31 alin. 1 din Legea nr. 98/2016.

Asociația Națională a Specialiștilor în Achiziții ia act de îngrijorarea manifestată de media și organizațiile societății civile cu privire la lipsa de transparență a acestei proceduri de contractare.
Dincolo de aspectele ce țin de experiența de care dispun firmele aflate în subordinea CGMB în îndeplinirea unor contracte care înglobează rigori tehnice substanțiale, dorim să arătăm că riscurile majore țin mai degrabă de evenimentele ulterioare contractării.

Avem în vedere următoarele:

1. Lipsa unor documente publice prin care să fie calculată la nivel realist valoarea estimată la care se poate executa un contract poate conduce la plăți peste nivelul pieței;
2. În lipsa unor echipe de proiectare la nivelul societăților înființate în subordinea autorității locale, serviciile de inginerie vor fi contractate de firma subordonată CGMB la prețuri care nu reflectă rezultatul concurenței deschise;
3. Resursele de utilaje și echipamente vor fi atrase în proiectele publice prin încheierea unor contracte de servicii pentru care nu se poate verifica respectarea regulilor privind conflictele de interese.
4. Aprovizionarea cu materiale și gestionarea acestora pentru mai multe proiecte de lucrări simultane ar putea crea riscuri de degradare sau dispariție, respectiv îngreunarea unui control intern al stocurilor și resurselor alocate pentru fiecare lucrare aflată în execuție.
5. Firmele municipalității nu au calitatea de autoritate contractantă, iar condițiile cumulative din art. 6 din Legea nr. 98/2016 nu sunt întrunite în ce privește pragurile de valoare. Practic, în acest mod se ajunge ca printr-un artificiu juridic să fie încheiate contracte de aprovizionare/prestare/lucrări sub pragul legal (art. 7 din lege) printr-o procedură care se extrage de la regulile de licitație publică.

Concluzionând, apreciem că deși este permisă legislativ, aprobarea unui act administrativ normativ al CGMB în legătură cu atribuirea unor contracte de interes local ar trebui să instituie, suplimentar, o serie de reguli de transparență incidente în etapa de execuție și receptare.

Considerăm că suspiciunile generate de acest subiect ar putea fi depășite în situația în care fiecare firmă subordonată va fi obligată să prezinte, în mod transparent, o valoare estimată pentru fiecare proiect derulat, stadiul trimestrial de execuție și plățile avansate, iar ulterior, la finalizare, prețurile pe unitatea de măsură la care s-a ajuns comparativ cu estimatul inițial.

În finalul comunicatului, ANSA atrage atenția că, în acest context, nu este exclus ca CGMB să impună și prețuri de referință pentru fiecare categorie de servicii sau lucrări în care ar urma să contracteze firme subordonate.

Comunicatul ANSA este postat aici:

https://www.facebook.com/SpecialistiAchizitii/posts/1237528853018691

Puteți citi Proiectul de Hotărâre aici:

http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB/sedinte/ordinea_de_zi/db/17_20170911.pdf


Recomandări

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *