Contra mafiei, de partea ratiunii

Încercarea de a împărți frățește cele două poziții de procuror șef între cei doi poli de putere politică a scos din hibernare monștri vechi, a creat îngeri noi și sub aparența unei conspirații obscure a luminat problema pe care o avem de rezolvat. Această problemă e una de dezvoltare : nu am evoluat încă la situația în care avem o justiție complet independentă (deși în bună parte este) și o societate capabilă să își controleze prădătorii, care se confundă în oarecare măsură cu elita acestei societăți. O să iau pe rînd, sistematic, întîi problema la descompus și abia după aceea personajele, pentru că altfel ne pierdem în marea de rea-voință și propagandă violentă pe care am văzut-o zilele astea. Și nu înțelegem nimic.

În primul rînd : e justiția și mai ales procuratura noastră independentă, sau depinde de Traian Băsescu, cum susțin unii din USL ? Din datele pe care le avem, aș spune că independența justiției nu e atît limitată de Traian Băsescu, cît de propriile probleme. Avem magistrați corupți, avem magistrați incompetenți, avem legi proaste, avem probabil mulți procurori nuli și lași, ca și cîțiva procurori cu relații necuvenite cu serviciile. Majoritatea e independentă : o arată iuțeala cu care s-au mobilizat contra Alinei Ghica și a lui Cristi Danileț. E independentă, și nu e cu Băsescu. Alta e situația la DNA. DNA a fost atît de dușmănit de partide, mai ales de astea din USL, că Băsescu a fost unicul lor sprijin. E normal să îl respecte. E normal, deși nu și corect, să fie mai atenți cu el, mai reticenți în a se lua de puținii lui apropiați reali. Ar fi și fals, și naiv să spunem că vreun magistrat investighează sau judecă în această țară în indiferență față de persoana celui investigat. Celebritățile scapă mai ușor de accidente de mașină. Plîngerile la adresa Elenei Udrea (de exemplu DLAF, meciul Bute- încredințare directă de două milioane de euro) sau a relațiilor ei (soțul, Blejnar) nu se bucură de celeritatea cu care au fost tratate altele. Dar nu cred că dă dl. Băsescu telefoane de intervenție. Nu e genul lui. Dacă există tratament special, și vedem că s-a tras de timp în unele dosare, e că magistrații stau și așteaptă să vadă cine cîștigă. Justiția prin telefon a fost înlocuită cu justiția expectativei. Dat fiind că la noi nimeni nu a fost asasinat, ca în Bulgaria, nu au nici o scuză nici pentru asta, că nu riscă nimic. Dar asta e. Iar astă vară, cînd DNA s-a pornit să ancheteze plîngeri legate de referendum care erau cam în afara mandatului DNA (oricum o dai, e greu de argumentat că mica mita electorală e mare corupție cu prejudiciul peste o sută de mii de euro) a făcut-o din autoconservare, că simțea că războiul e dirijat contra sa ca țintă finală. La fel, am auzit zilele astea reproșuri că dna Kovesi a confiscat listele de la referendum. Nu sînt o mare admiratoare a reformei din Parchetul general (ar fi și greu, după ce mi-au spus că nu au conexiune Internet ca să ancheteze): dar în acea circumstanță, bine a făcut Codruța Kovesi. La televiziuni se paradau unii, vreo doi miniștri actuali printre ei (nu de la PSD) care evocau schimbarea numărului total de votați post factum. Nu e nimic rău să aperi pe oameni de propria lor natură, cînd asta i-ar putea băga la pușcărie.

În dezvoltarea unei justiții moderne există trei faze istorice. În prima, magistratul și puterea se confundă, iar legea este instrumentul puterii. De la un moment încolo, nu mai sînt aceeași persoană (domnul sau aristocratul nu mai sînt chiar ei judecătorii supremi, dar numesc neîngrădiți pe aceia). În al doilea, sursele de putere se multiplică, asupra loialității magistraților se înregistrează presiuni competitive și ei sunt împărțiți. În Statele Unite, de exemplu, această situație a durat pînă foarte tîrziu și într-o oarecare măsură durează și azi. În a treia situație, magistratura devine autonomă și are propriile interese, vedem asta devreme în Franța, unde pune probleme mari monarhiei absolute, nu neapărat de partea cauzei bune. Țările fericite, ca Danemarca, au reușit să construiască magistraturi independente prin evoluție de la morarhie absolută la monarhie constituțională, înainte de adoptarea votului universal și a partidelor. Alte țări însă, ca SUA, au avut întîi pluralism politic și atunci partidele și președinții s-au luptat pe numit judecători și atingerea stadiului autonomiei a fost mult mai dificilă. Justiție paternală, justiție plurală, justiție autonomă, asta e secvența, iar noi sîntem undeva între doi și trei, nu departe de Italia și cu aceeași îngrijorare că am putea să nu ajungem în stadiul trei niciodată pe deplin.

Negocierea Ponta-Băsescu trebuie înțeleasă în această paradigmă. Pînă acum Băsescu avea controlul ambelor numiri de procurori șefi: acum, aranjamentul constituțional și legal cu desemnarea de ministru și numirea de către președinte invită direct la o divizare a autorității. Unde au greșit ei e nu că au negociat: bine au făcut și să facă așa și de acum înainte, așa e rațional, au greșit la felul în care au selectat candidații. Și asta pentru că un alt instrument al statului modern, selecția pe merit, nu a evoluat la noi nici cît să respecți niște forme, ce să mai spun de fondul problemei. Am scris de vreo trei ori cît de simplu e să organizezi transparent un concurs de procuror șef. Nu o iau de la capăt. Nițu și Kovesi sînt aleși evident pe bază de încredere, iar încrederea e mortarul premodern al construcției statului. CSM a marcat un punct pentru autonomie și modelul trei săptămîna asta. Dacă în loc de două nume existau două liste, cu criterii clare de selecție la fiecare, se puteau poate împăca și capra, și varza. Dar avînd în vedere că Nițu e un adjunct al lui Kovesi înseamnă că amîndoi au trecut prin proceduri data precedentă. Nu?

După CSM, Ponta a fost al doilea personaj pozitiv al săptămînii. Bombardat cu violență și lipsă de respect de Antena 3 la toate orele, a spus pentru prima dată răspicat cîteva lucruri fundamentale, că facem ce vrea Bruxelles pentru că noi am cerut în Europa, că nu USL numește procurori, și așa mai departe. A numit și obiectivul corect: să se elimine o dată pentru totdeauna suspiciunea europeană întreținută de tabăra Băsescu că USL nu urmărește decît să controleze Parchetul pentru a-și salva penalii. A trimite problema înapoi la liberali, exact cei care au managerizat prost chestiunea și pînă acum cu dna Pivniceru, și nu aveau șanse să le iasă mai bine nici de acum înainte, ar fi o enormă greșeală.

De ce? E destul să vedeți răspunsul comisarului de la extindere cînd Norica Nicolai țipa la el în plenul Parlamentului European săptămîna trecută: pentru că au reușit să unească în jurul MCV toate țările europene, dat fiind acest comportament. Cele două sisteme de referință paralele, că reforma procuraturii sub Macovei a fost bună și europeană, cum se crede la Bruxelles, sau dimpotrivă, criminală și băsistă, cum se afirmă prin emisiuni la București, nu pot coexista dacă e să îndeplinim obiectivele din MCV. Care din ele trebuie să cedeze, avînd în vedere unanimitatea europeană din Consiliu ca MCVul să fie întărit? Cea a Antenei 3, a liberalilor, a Noricăi, a lui Dan Șova. Înțelegeți odată că nu vă puteți văicări prin emisiuni că a fost reînnoit corpul procurorilor cînd asta era o cerință europeană, și după aceea să vă cereți la Justiție, în Schengen, etc.

Toți cei care cred că ar țipa mai tare ca Norica și ar convinge ei pe cineva la Bruxelles să fie trimiși la munca de jos,
că pierd timpul USL și al țării.
Drumul european al României poate fi lent și contestat, sau mai rapid și consensual, dar el e inevitabil. Tabăra, nu se știe a cui, reprezentată de Sorin Roșca Stănescu, e contra istoriei și nu vorbește nici în numele poporului, că e fals că mandatul din decembrie asta înseamnă. Nu doar cum a spus Ponta, frumos, că nu se decide la alegeri cine conduce procuratura, dar mai mult, și un sondaj dacă s-ar face s-ar vedea că slăbirea DNA nu ar fi populară, și că nu sînt milioane de români contra lui Kovesi. Nu de asta a votat lumea cu USL. L-am văzut pînă și pe Mugur Ciuvică înțelegînd că asta e linia. Asta e singura linie rațională.

Dacă CSM și Ponta și-au jucat rolurile frumos, iar monștrii de pe ecrane au fost cum îi știm (nu doar la Antena 3- cît era Ponta tîrît prin praf de Badea unii din tabăra cealaltă, doar ca să nu recunoască că au greșit în privința lui, îi mai dădeau și ei lovituri cu vechiul plagiat sau pretindeau că totul e o farsă), rolul cu adevărat negativ a fost al liberalilor. Degeaba spune Crin Antonescu că nu a vorbit cu Voiculescu. Nu o fi vorbit: dar PNL a părut o anexă a PC săptămîna asta. Daniel Constantin, așa drăguțel și inofensiv cum arată, calcă în gropi enorme cînd anunță că reduce TVA la pîine (o idioțenie, care nu va reduce nici prețul, nici evaziunea, în schimb va pierde bani bugetului) indiferent ce spune Ministerul Finanțelor (secondat de Daniel Chițoiu) sau amenință că nu lasă străinii să cumpere pămîntul românesc. Voi poate nu trăiți în Europa? Pricepeți că dacă mafioții voștri își pot cumpăra vilă pe Coasta de Azur și fermierii lor au voie să cumpere pîrloaga voastră aici? Vreți un desen sau ce? Ce rost are, cînd situația e clară și inevitabilă, să spui asemenea prostii? Alegerile s-au terminat, nu vă aude nimeni, decît cine nu trebuie.

Iată-ne așadar poziționați așa cum am prevăzut, într-o tabără rațională, care apără bugetul, egalitatea investitorului european față de cel român, princiipiile moderne ale statului, și o tabără mafiotă, pe care am tras-o după noi în UE, că nu am fost niciodată destul de tari să o lichidăm, și care ne compromite pe toți răsfățîndu-se pe ecrane, de a ajuns eroism să afirmi normalul pe aici chiar cînd ești primul ministru.

Unii și-au făcut datoria. Alții și-au făcut numărul. Acuma depinde de Traian Băsescu, să se țină de cuvînt și să vîndă la Bruxelles înțelegerea, și de Crin Antonescu, să decidă de cine are mai mare nevoie să se aleagă președinte, de Ponta sau de Voiculescu. Poziția mea e clară: dat fiind că Voiculescu nu se poate duce la Băsescu, Antonescu ar fi înțelept să stea cu Ponta. Și liberalii ar fi înțelepti să stea cu Antonescu, că PSD are și alte variante după congresul PDL. E cazul liberalii să rezolve cu soluția imorală dacă nu vor să fie identificați cu soluția imorală chiar ei.


Recomandări

10 thoughts on “Contra mafiei, de partea ratiunii

  1. alex severin

    Frumoasa lectie de luciditate. Acest articol ar trebui cat se poate de mult facut cunoscut prin orice mijloace.

    Reply
  2. alex rauta

    ma bucur ca pot citi in sfarsit un comentariu despre situatia de azi. Vad ca multa lume ramane in expectativa. Sunt totusi trei pozitii greu de inteles in articolul dvs: 1) independenta justitiei ar fi dovedita de debarcarea celor doi din CSM (de cand luptele de putere interne sunt dovada neamestecului altora din exterior?) 2) Ca justitia romaneasca ar fi cam prin acelasi stadiu istoric cu cea SUA (intre stadiul 2 si 3 – inseamna ca diviziunea aceasta e irelevanta, daca pe baza ei se ajunge la o asemenea paralele); 3) Ca Ponta ar da dovada de eroism cand prefera sa se inteleaga cu Basescu (nu prea da dovada de nimic, nici macar intelegerea dintre ei nu e sigura, arata doar ca nu se descurca fara el, la fel cum in cariera de pana acum nu s-a descurcat la inceput fara Nastase, apoi fara Iliescu si Dragnea samd) Altfel, pot fi de acord cu faptul ca Antonescu ar trebui sa aleaga intre Ponta si Voiculescu si ar fi bine sa o faca fara echivoc. Pot privi cu speranta si la afirmatia dvs. despre sensul istoriei, dar amanarea continua este o specialitate locala, optiunile nu sunt clare pentru si contra istoriei.

    Reply
  3. aura

    Indiferent de argumentele “pragmatice”, eu nu sint de acord cu trocul politic dintre cei doi poli de putere; e o renuntare inadmisibila la principiile unei justitii independente de factorul politic.
    Ce garantie avem ca dupa negocierea procurorilor nu urmeaza negocierea dosarelor? Ce l-a oprit pe justitiarul Basescu sa ceara o procedura transparenta de selectie a procurorilor? De ce toata lupta anticoruptie se bazeaza doar pe Morar si Kovesi?

    Reply
  4. Laura

    Sunt absolut de acord ca reducerea TVA-ului la paine e o idiotenie, si ca policy si ca implementare. Daca ingrijorarea e ca sunt costuri prea mari la paine, mai bun ar fi un program de “TVA rebate” direct catre populatie, ceva gen 200 lei pe an distribuiti catre persoanele cu venituri foarte mici (200 de lei care ar acoperi, in teorie, TVA-ul platit pentru consumul mediu de paine pe an, sa zicem). Desi, la birocratia din Romania, costurile de implementare are fi mai mari decat beneficiul total …

    Reply
  5. Laura

    Problema cu modelul trei de justitie e ca in realitate, in lume, intalnim doua cazuri de justitie autonoma. Sa le numim modelul “3 bun” si modelul “3 rau” (si cu nuantele de gri in between). In modelul 3 bun, justitia este autonoma, si functioneaza in interesul public. Cam asta e ce avem in (nord)vestul europei, Canada, Australia, Singapore si alte cateva locuri, si e ideaul spre care vrem sa ne indreptam. In modelul 3 rau, justitia este autonoma, dar este captiva, in sensul ca devine un centru autonom de putere, care isi urmareste in primul rand interesele proprii, nu interesul public. Exemplul cel mai clar in ziua de azi este Pakistan – dar au mai fost exemple recente ca Egipt, Turcia in late 90s, Indonezia, etc. Unele exemple de autonomie – nu toate – din justitia romana duc mai degraba spre modelul “3 rau” (judecatorii stabilindu-si singuri salarii si sporuri acum cativa ani, CSM-ul extinzand destul de fortat mandatul Dlui Morar, tot CSM-ul venind cu standarde proprii de selectie tipice unui sistem inchis, etc). Acuma, problema este cum ajungem RAPID, de unde suntem azi (undeva la doi si ceva, sa zicem) la modelul “3 bun”. Nu prea exista precendente convingatoare. Istoric, la modelul 3 bun s-a ajuns in cateva generatii, si intr-un context social greu de reprodus astazi. S-a mai ajuns la modelul “3 bun” prin colonialism (India, Africa de Sud), prin autoritarism (Singapore), sau prin internationalizare (Hong Kong) – exemple cam greu de urmat. Sunt insa usor de determinat cauzele alunecarii spre un model 3 rau (conflicte dintre celelate puteri, faptul ca autonomia constitutionala a justitiei a luat-o inaintea conventiilor institutionale, etc). Si nici nu exista o corelatie buna intre mecanisme si rezultate, de exemplu, in Canada sau Australia promovarea in justitie nu e deloc transparenta, dar rezultatul e excelent, iar in Pakistan si Bangladesh concursurile in justitie sunt destul de decente, dar rezultatele …

    Deci avem o problema cu adevarat dificila de rezolvat. Intrebarea este daca nu ar fi bine, pentru moment, sa ramanem la modelul doi 1/2, unde suntem, dacat sa fortam lucrurile spre modelul trei, cu riscul foarte real de a ajunge la modelul 3 rau. Macar ca intrebare teoretica daca nu altceva ..

    Reply
  6. Chirila Victor

    Daca tot vrem o Justitie independenta de ce nu o lasam sa-si aleaga singura sefii? Parerea mea este ca atata timp cat politicul desemneaza Ministrul Justitiei, Procurorul General, seful la DNA, membri in CSM intotdeauna Justitia va fi subordonata Politicului.

    Reply
  7. aura

    Revin, pentru ca dupa ce a dat explicatii si al 2-lea pol de putere, trocul mi se pare si mai nociv, in special pe termen lung. N-am mai vazut de multi ani o asa implicare a politicului in justitie. In seara asta s-a spulberat si bruma de independenta a magistratilor obtinuta in ultimii ani. Ne-am intors de unde am plecat. Factorii politici(ce conteaza ca sint 1, 2, 3 sau 40?) decid contra opiniei publice si peste capul magistratilor.
    Asa ca Dragnea, poate chiar si Voicu, Udrea, Blejnar s.a. vor dormi linistiti.

    Reply
  8. Ivi

    Doamna Mungiu, cand ati lansat portalul Romania Curata, v-am intrebat de ce la listele cu dosare (nume de familie acuzat, dosare noi, dosar in instanta, etc.) in justitie nu ati trecut si pe locatarul de la Cotroceni – ati raspuns evaziv, că de, ca orice roman impartial, nu va puteati lua tocmai de cel cocoţat in fruntea statului…
    De-a lungul timpului v-am urmarit cu atentie luările de pozitie si pot sa va spun ca aveţi, de cele mai multe ori, cel putin o “logica strâmbă / eronată” si o “moralitate fluctuantă / interesată”
    …singurul lucru care a ramas la fel a fost doar sustinerea pozitiei UE, de fapt mai corect spus ati promovat doar pozitia Comisiei UE (adica cea a lui Barosso si a reprezentatilor partidelor populare care e de ceva timp la conducerea UE)…
    Da sunt de acord ca sa fim de partea ratiunii si impotriva mafiei, insa vad ca de fapt (poate fara sa va dati seama, inconstient naiv sau putin interesat) sustineti mafia economică (sau mai bine zis o parte a mafiei – cea care s-a aciuiat pe langa Basescu si ai lui si care poate fi caracterizata prin sintagma „parandărătul Nutzi” – vezi marile tunuri ale camarilei portocalii (şi de care nimeni din justiţie nu s-a luat încă, cu excepţia prafului aruncat în ochi cu Apostu…), care au depăsit cu un ordin de marime şpaga de tip „Michi şpagă” din timpul lui Năstase), precum şi pe cei din justiţie care s-au concentrat doar pe „ţignal şi nu şi pe motor” (toate evaluările internaţionale făcute în ultimii 4-5 ani au arătat clar că în România corupţia a crescut, justiţia a involuat, etc.), adică pe „condamnarea cu orice preţ (nu contează căt costă, etc.) a lui Năstase că el e simbolul coruptiei din România” …si cu asta basta problema justiţie e rezolvată…
    Asta, nu doar se pare că, a fost toată acţiunea de reformă a justiţiei şi de închidere a dosarului MCV a echipei lui Băsescu Macovei, Morar, Kovesi, Danileţ, etc…. adică, cum spuneam, a rezolvat doar „ţignalul” (e bun şi ţignalul însă fără motor nu faci niciun pas mai departe…)
    Nu credeţi, doamnă Mungiu, că e cazul să ieşiti puţin din unilateralitatea perspectivei tunelare cu care priviţi de la distanţă ce se întâmplă în justiţie în România?

    Reply
  9. Ladd

    Discutia despre ce e european si ce nu este relativa. Pornind de la premisa reala ca daca accezi intr-un club e normal sa accepti regulile clubului trebuie totusi analizata si evolutia clubului si a celui care intra. Nu toate regulile clubului pot fi simplu translatate sau incorporate de cel care intra. Mai ales cand clubul e format dintr-o diversitate de membri care incearca sa se armonizeze. Sa luam cazul justitiei. Sunt membri UE care au sistemul juridic bazat pe cel latin. Sunt cei care aplica sistemul germanic si (UK) cu sistemul anglo-saxon. Deci, diferente substantiale de sistem juridic, si de legislatie si practica. Romania, desi la baza are sistemul latin a mostenit multe elemente ale sistemului comunist de sorginte sovietica, pe care din pacate le-a pastrat in paralel cu adoptarea unor practici vest-europene si chiar americane dand nastere unui sistem hibrid extrem de periculos. M-as referi la un exemplu. Adoptare ” dovezilor circumstantiale” pe care o stiu ca practica americana a fost implementata pe mecanisme de sorginte comunista dand nastere unor aberatii juridice.
    Si inca ceva: avem ca referinta tarile occidentale. Din pacate ar trebui sa intelegem ca si in UE si zona Euro ultimii ani au scos la iveala erori de conceptie si organizare foarte periculoase. Asa cum criticam ceea ce se intampla la noi, uneori prea mult si aiurea, nu analizam si nu discutam ce e rau si gresit in UE si in Euro, catre care tindem cu o abnegatie oarba. Ultimii ani au adus o criza a datoriilor suverane in UE care pune foarte serios in discutie viabilitatea si soliditatea constructiei si mai ales viitorul acesteia. In acest context putem analiza si lua masuri de implementare a “ïndicatiilor” de la UE. Mai mult bilantul ultimilor ani scoate in evidenta o Comisie Europeana anchilozata si depasita de evenimente. Unde au fost Barosso si comisarii cand tarile UE s-au indatorat si cand altele (Germania, Franta UK, Olanda samd ) au cumparat fara analiza de risc obligatiunile Greciei, Spaniei, Portugaliei, Irlandei? Ce au facut ei? Barrosso mai vrea un mandat dar unde a fost in ultimii 6 ani? Ca doar procesul a durat ani buni. Ce il califica pentru un nou mandat cand primul a esuat. Sigur nu tine de discutie dar nu pot sa nu ma intreb: oare cine stabileste sarcinile din MCV? si pe ce baze? pe ce analize? si nu ar trebui sa avem si noi un cuvant de spus in stabilirea obiectivelor? Ca doar noi trebuie sa le implementam? Chiar nu vrem sa stam la masa ca egali? De ce nu puneti in discutie aceste aspecte pentru ca ele ar clarifica multe din aspectele pe care incercati sa le explicati. Anul viitor vor fi alegeri pentru Parlamentul European. Pe cine vom trimite acolo? iarasi EBA, si altii care habar nu au despre ce e vorba acolo? Atunci o sa discutam mult si bine despre MCV si Schengen. Sincer, chiar credeti ca Schengen e o prioritate? Eu cred ca e o tinta falsa. Prioritatea este sa ne clarificam daca Euro mai reprezinta sau nu o tinta si daca da ce presupune ea? Avem

    Reply
  10. KERBERUS

    o mica observatie: justitia din SUA este la fel de gaunoasa si greu de infaptuit, comparabila cu cea din romania! cu legi penibile si rezultate si mai penibile decat la noi!
    1. Monica Macovei a mimat o reforma in justitie, greu de digerat, cu singurul rezultat usor de observat: a taiat din caile de acces la justitie ale justitiabilului!
    2. Mica reforma a lui Boc a mai taiat odata caile de acces la justitie, ex. apelul in penal in 90% din cazuri, unele recursuri si altele;
    3. legea 2/2013 – a taiat si dreptul de recurs in penal- cazurile de casare 385.9 reduse la cateva cazuri, ingrozitor!
    E normal oare ca reforma sa fie instalarea hatarului judecatorului ca regula, independent chiar si fata de lege, daca asa vrea sau nu stie, de dragul a mai putin de 1% din coruptie solutionata?!?

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *