Andrei Macsut

Consiliul Judeţean Călăraşi – un exemplu de bună practică pentru integritate

Rar se întâmplă ca o instituţie publică să ne contacteze pentru că vrea să fie mai transparentă, aşa că atunci când Consiliul Judeţean Călăraşi ne-a invitat să le fim parteneri într-un proiect de etică, transparenţă şi integritate, am profitat de ocazie.

Pe 29 martie, am reprezentat SAR la o întâlnire cu reprezentanţi ai CJ Călăraşi, alături de ceilalţi parteneri din proiect, Transparency International şi Pro Democraţia. Am petrecut următoarele ore discutând despre ce s-a făcut deja în judeţ, despre informaţiile lor publice, despre mecanismele interne pe care deja le aplică şi despre unde mai pot fi îmbunătăţiri.

Colegii de la Transparency au prezentat nişte bune practici de la alte instituţii (CJ Sibiu) şi, împreună, am trecut prin formele pe care le ia corupţia şi prin mijloacele de prevenţie. Am explicat cum poate fi protejat un angajat care devine avertizor de integritate şi ce rol are consilierul de etică şi, într-un final, am căzut de acord că nu trebuie să se ajungă acolo. Dacă actul de corupţie s-a produs deja şi un angajat în instituţie l-a semnalat, înseamnă mijloacele de prevenţie au eşuat şi trebuie regândite. Avertizorii sunt ultima linie de apărare şi nu trebuie ca toată povara integrităţii publice să cadă pe ei. Am convenit, deci, să vorbim despre mijloace administrative prin care să prevenim abuzurile.

Corupţia este, în linii mari, privatizarea puterii publice, adică apare acolo unde cei care deţin putere într-o instituţie publică o exercită în scop personal. Acolo unde puterea este şi discreţionară, adică şeful decide după bunul plac, tentaţia pentru corupţie apare. La fel în cazul ambiguităţii – când o procedură este neclară, cel care deţine puterea adesea decide cum se procedează – iar legislaţia română este plină de ambiguităţi şi, adesea, nu din greşeală. O soluţie la care am ajuns împreună cu cei de la CJ Călăraşi este digitizarea cât mai multor servicii publice. Dincolo de ambiguitate şi putere discreţionară, corupţia apare la contactul dintre oameni, mai ales acela care nu lasă urme. Prin digitizare, funcţionarul public intră mai rar sau deloc în contact direct cu cetăţeanul dar şi cu superiorii care îi pot atrage într-o reţea coruptă. Digitizarea obligă autorităţile să clarifice legi şi proceduri, întrucât ambiguitatea nu poate fi codată în sisteme electronice.

Pe toată durata discuţiilor, partenerii din CJ Călăraşi au trecut de la aparent sceptici şi pesimişti în şansele că vor reuşi să schimbe ceva de durată la un entuziasm precaut dar prezent. Am discutat despre cetăţeni şi implicarea lor, despre dezbateri cu publicul şi chiar despre un buget participativ. La final, ne-am despărţit cu promisiunea că vor încerca să lase un procent din buget la discreţia cetăţenilor, pentru proiecte stabilite de ei şi că vor implica mai mult cetăţenii în discuţii despre cum şi pe ce se cheltuie banii publici. Rugămintea mea a fost să ţină o evidenţă a participării, ca să poată, pe termen lung, să-şi dea seama ce funcţionează şi ce nu în comunitatea lor.

Este aproape imposibil să repari din interior un sistem care funcționează prost cu intenţie. Tocmai de aceea efortul partenerilor din CJ Călăraşi este admirabil şi, atât cât mi-am putut da seama, pare autentic. Următoarea întâlnire va avea loc spre sfârşitul lunii aprilie şi va fi găzduită de SAR.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *