Conflictul de interese, starea de incompatibilitate

material preluat din Ghidul Voluntarului ARC

Declaratiile de interese reprezinta acte personale, care se fac in scris, pe propria raspundere si cuprind functiile si activitatile prevazute in anexa nr. 2 din Legea nr 176/2010.

In declaratia de interese se indica numele, prenumele si codul numeric personal al declarantului. In rubrica privitoare la functia declarantului se va introduce functia prevazuta in ordinul, decizia sau actul administrativ de numire.

  1. Asociat sau actionar la societati comerciale; companii/societati nationale, institutii de credit, grupuri de interes economic, precum si membru in asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale.
  2. Calitate de membru in organele de conducere, administrare si control ale societatilor comerciale, regiilor autonome, companiilor/societati nationale, institutiilor de credit, grupurilor de interes economic, asociatiilor sau fundatiilor sau altor organizatii neguvernamentale.
  3. Calitatea de membru in cadrul asociatiilor profesionale si/sau sindicale.
  4.  Calitatea de membru in organele de conducere, administrare si control, retribuite sau neretribuite, detinute in cadrul partidelor politice, functia detinuta si denumirea partidului politic.
  5. Contracte, inclusiv cele de asistenta juridica, consultanta si civile, obtinute sau aflate in derulare in timpul exercitarii functiilor, mandatelor sau demnitatilor publice finantate de la bugetul de stat, local si din fonduri externe ori incheiate cu societati comerciale cu capital  de stat sau unde statul este actionar majoritar/minoritar.

Una dintre cele mai frecvente probleme care se manifesta atat in sistemul administrativ cat si in mass media este confuzia care se creeeaza intre conflictul de interese si incompatibilitati.

Dacă pentru existenta unui conflict de interese, persoanele publice trebuie sa ia o decizie care sa influenteze un interes personal, pentru a se afla intr-o situatie de incompatibilitate, un oficial public nu trebuie sa ia nicio decizie, fiind suficient faptul ca ocupa concomitent doua sau mai multe functii al caror cumul este interzis de lege.

Conflictele de interese

Conflictul de interese apare atunci cand functionarul public are un interes personal care influenteaza sau pare sa influenteze indeplinirea atributiilor sale oficiale cu impartialitate si obiectivitate. Interesele private ale functionarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizatii cu care functionarul public a avut relatii politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi si la orice datorii pe care functionarul public le are fata de persoanele enumerate mai sus. (conform Recomandarii 10/2000 a Comitetului de Ministri ai Consiliului Europei).

Conflictul de interese (extras din Codul Penal din 17/07/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 510 din 24/07/2009 Intrare in vigoare: 24/07/2012)

Art. 301.
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Conflictul de interese poate fi de mai multe tipuri:

  • Potential: in situatia in care un oficial are interese personale de natura sa produca un conflict de interese daca ar trebui luata o decizie publica.
  • Actual: apare in momentul in care oficialul este pus in situatia de a lua o decizie care l-ar avantaja sau care ar avantaja un apropiat de-al sau ori un partener de afaceri.
  • Consumat: acela in care oficialul public participa la luarea deciziei cu privire la care are un interes personal, incalcand prevederile legale.

Conflict de interese
în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora

conform Ordonanţă de urgenţă nr. 66 din 29/06/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora

Art. 10.
(1) Persoanele fizice sau juridice care participă direct în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanţare nu pot fi solicitanţi şi/sau nu pot acorda servicii de consultanţă unui solicitant.
(2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancţionează cu excluderea solicitantului din procedura de selecţie.
(3) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să solicite instanţei anularea contractului/acordului/deciziei de finanţare care a fost încheiat/emisă cu încălcarea prevederilor alin. (1).
(4) În cazul în care autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene solicită completări ale documentaţiei depuse în vederea verificării/evaluării, această activitate nu are caracter de consultanţă.
Art. 11.
(1) Nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanţare sau a programelor în cadrul unei proceduri de selecţie următoarele persoane:
a) cele care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanţi sau care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere ori de supervizare a unuia dintre solicitanţi;
b) soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv cu persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanţi ori care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre solicitanţi;
c) cele despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanţare.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor implicate în procesul de verificare/aprobare/plată a cererilor de rambursare/plată prezentate de beneficiari.
(3) Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancţionează cu excluderea solicitantului din procedura de selecţie.
(4) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să solicite instanţei anularea contractului/acordului/deciziei de finanţare încheiat/emise cu încălcarea prevederilor alin. (1).
(5) Încălcarea prevederilor alin. (2) se sancţionează cu deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la plată/rambursare, în funcţie de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora.
Art. 12.
(1) Persoanele care participă direct la procedura de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanţare sau a programelor în cadrul unei proceduri de selecţie, precum şi cele implicate în procesul de verificare/aprobare/plată a cererilor de rambursare/plată prezentate de beneficiari sunt obligate să depună o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu se află în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 10 şi 11.
(2) În situaţia în care, în cursul procedurii de verificare/evaluare/aprobare, aceste persoane descoperă sau constată o legătură de natura celor menţionate la art. 10 şi 11, acestea sunt obligate să o semnaleze şi să înceteze de îndată să participe la procedura de verificare, evaluare sau aprobare.
Art. 13.
(1) Beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat nu au dreptul de a angaja persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanţare în cadrul procedurii de selecţie pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la semnarea contractului de finanţare.
(2) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să solicite instanţei anularea contractului de finanţare care a fost încheiat, în cazul încălcării prevederilor alin. (1).
Art. 14.
(1) Pe parcursul aplicării procedurii de achiziţie, beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese, şi anume a situaţiei în care există legături între structurile acţionariatului beneficiarului şi ofertanţii acestuia, între membrii comisiei de evaluare şi ofertanţi sau în care ofertantul câştigător deţine pachetul majoritar de acţiuni în două firme participante pentru acelaşi tip de achiziţie.
(2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancţionează cu deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la plată/rambursare, în funcţie de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora.
Art. 15.
(1) La depunerea ofertei în cadrul unei proceduri de achiziţii, ofertantul este obligat să depună o declaraţie conform căreia nu se află în conflict de interese, aşa cum este acesta definit la art. 14.
(2) Dacă apare o situaţie de conflict de interese pe perioada derulării procedurii de achiziţie, ofertantul are obligaţia să notifice în scris, de îndată, entitatea care a organizat această procedură şi să ia măsuri pentru înlăturarea situaţiei respective.
Art. 16. – Dispoziţiile prezentei secţiuni se completează corespunzător cu prevederile legislaţiei naţionale referitoare la conflictul de interese.

Incompatibilitati pentru alesii locali:

Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu:

  1. funcţia de consilier local;
  2. funcţia de prefect sau subprefect;
  3. calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;
  4. funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;
  5. funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială;
  6. funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional;
  7. calitatea de comerciant persoană fizică;
  8. calitatea de membru al unui grup de interes economic;
  9. calitatea de deputat sau senator;
  10.  funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora;
  11. orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.

Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu:

  1. funcţia de primar sau viceprimar;
  2. funcţia de prefect sau subprefect;
  3. calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv;
  4. funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
  5. funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
  6. funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
  7. calitatea de deputat sau senator;
  8. funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora.

Conform articolului 91 din Legea 161/2003, pentru toti alesii locali starea de incompatibilitate intervine numai dupa validarea mandatului. Alesul local poate renunta la functia detinuta inainte de a fi numit sau ales in functia care atrage starea de incompatibilitate sau in cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea in aceasta functie.

Criterii de incompatibilitate pentru functionarii publici:

Calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica, precum si cu functiile de demnitate publica (articolul 94 din Legea 161/2003). Incompatibilitatea la functionarii publici se manifesta prin faptul ca nu pot detine alte functii si nu pot desfasura alte activitati remunerate sau neremunerate (art. 94, alineatul 2):

  • In cadrul autoritatilor sau institutiilor publice
  • In cadrul cabinetului demnitarului, cu exceptia cazului in care functionarul public este suspendat din functia publica, in conditiile legii, pe durata numirii sale.
  • In cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale ori in alte unitati cu scop lucrativ din sectorul public.
  • In calitate de membru al unui grup de interes economic.

Starea de incompatibilitate nu se aplica pentru cazurile prevazute de literele a si c daca:

  • este desemnat printr-un act administrativ, emis in conditiile legii sa reprezinte interesele statului in legatura cu activitatile desfasurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, in conditiile rezultate din actele normative in vigoare;
  • este desemnat printr-un act administrativ, emis in conditiile legii, sa participe in calitate de reprezentant al autoritatii ori institutiei publice in cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite in temeiul actelor normative in vigoare;
  • exercita un mandat de reprezentare, pe baza desemnarii de catre o autoritate sau institutie publica, in conditiile expres prevazute de actele normative in vigoare.

 

 


Recomandări

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *