Incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creșterea economică

Comisia Europeană: România va avea inflație mare și deficit peste 3% în 2018

Comisia Europeana prevede inflație peste media europeană in Romania, in 2018 si 2019, precum si creșterea deficitului bugetar pana la 3,9%, respectiv 4,1%, mult peste limita de 3% admisa in Uniunea Europeana, potrivit prognozei de toamna publicate joi de executivul comunitar. 

După doi ani consecutivi de scădere a preturilor de consum, inflația a intrat in teritoriu pozitiv in anul 2017. În anul 2018, inflația este prognozată sa ramâna undeva la 1%, dar in 2018 este asteptată sa crească la 2,9%, iar in 2019 la 3%, așadar peste media europeana de două procente.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate joi de Executivul comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creștere semnificativă față de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.

Și pentru 2018, Comisia Europeană și-a revizuit, în sus, estimările privind avansul economiei românești până la 4,4%, de la 3,7% cât prognoza în primăvară.

“Creșterea reală a Produsului Intern Brut a accelerat în 2017, susținută în principal de consumul privat. Ritmul de creștere a PIB va încetini dar va rămâne peste potențial. Consumul privat este preconizat să încetinească în 2018, pe măsură ce inflația va afecta veniturile disponibile, dar este așteptat să fie în continuare principalul motor al creșterii. Mai mult, investițiile sunt preconizate să crească ca urmare a reluării implementării proiectelor finanțate de fonduri de la UE”, se arată în raportul Comisiei Europene.

În ceea ce privește deficitul guvernamental general, conform noilor estimări, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult până la 3,9% din PIB și să ajungă la 4,1% în 2019.

“Deficitul bugetar este preconizat să crească ca urmare a majorării salariilor în sectorul public preconizate în Legea salarizării unitare. Ca o consecință a relaxării fiscale și a creșterii decalajului dintre PIB-ul realizat și PIB-ul potențial, deficitul structural al României este preconizat să crească de la 2,2% din PIB în 2016 la aproximativ 3,3% în 2017 și aproape 4,6% în 2019. În pofida creșterii economice puternice, raportul datorie/PIB ar urma să crească de la 37,6% din PIB în 2016 la 40,5% din PIB în 2019”, se arată în raportul CE.

“Posibila înăsprire a politicii monetare a BNR, ca răspuns la presiunile inflaționiste, ar putea afecta perspectivele pentru investițiile private și exporturi. De asemenea, investițiile ar putea fi afectate negativ dacă Guvernul va reduce și mai mult investițiile publice pentru a-și atinge țintele bugetare. Creșterea costurilor cu mâna de lucru, ca urmare a faptului că majorarea salariilor depășește creșterea productivității, ar putea afecta exporturile României. La nivel general, incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creșterea economică”, subliniază Comisia Europeană.


Recomandări

3 thoughts on “Comisia Europeană: România va avea inflație mare și deficit peste 3% în 2018

  1. mihai

    “Creșterea costurilor cu mâna de lucru, ca urmare a faptului că majorarea salariilor depășește creșterea productivității, ar putea afecta exporturile României” = asta este fake news 100% deoarece productivitatea este deja fabuloasă în România din cauza salariilor mici. Creșterea salariilor afectează doar profiturile corporațiilor. Dați bani la oameni, voi cei care jefuiți săracii!

    Reply
    • M.O.

      Cam așa e. La poziții egale (eventual cu mai multă muncă și rezultate mai bune), un angajat român într-o multinațională este plătit net mai puțin decât un angajat occidental. Dar toate discuțiile despre productivitatea muncii dau impresia că suntem puturoși și consumatori peste puterile noastre. Că productivitatea nu depinde decât puțin de eforturile angajatului nu se vede. Cercetarea și inovația, descreșterea economiei negre, aplicarea unei alte culturi a managementului (de parcă am avea una) și nu în ultimul rând ritmul în care avansează ceilalți (pentru că și productivitățile muncii lor intră în calculul mediei!) afectează mai mult decât pauza de cafea prelungită a lui Dorel sau nevestele fictiv-harnice ale patronilor.
      Uniunea europeană poate-ar trebui să unească în lucrurile bune, nu să constate statistici și discrepanțe. Spre exemplu, calculul productivității muncii pe țări nu ține seama de milioanele de ore de meditații, de orele nedormite și zilele consacrate creșterii odraslelor pe timp de foame românească și frig românesc, care lucrează acum productiv și peste medie în Germania, Canada, Franța, Austria etc. Ca să nu mai vorbim că la scăderea productivității muncii profesorilor de la facultățile de medicină concură serios cei patru medici români emigrați / zi.
      În scurt timp, productivitatea va crește și la noi: casierele din supermarket-uri vor fi înlocuite de mașini, italienii vor angaja 1 operator de tractoare și mașini GPS-conduse în loc de 10 tractoriști, mecanicii de tren vor fi înlocuiți – tot de calculator, evident, și așa mai departe. Vă dați seama ce salt de productivitate, la un șomaj de 50% (preconizat pentru anii următori de firme serioase precum MIT)!!!
      Rata de supraviețuire va fi un indicator mult mai relevant decât productivitatea muncii.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *