Codul penal ramine in continuare milos cu spagarii

20 Mai 2009

Conform proiectului subcomisiei parlamentare pentru Cod penal, pedepsele pentru dare de mită au crescut, dar cele pentru luare de mită sunt mult reduse faţă de actualele prevederi. Traficul de influenta a fost si el tratat cu indulgenta de subcomisia condusa de Victor Ponta, fiind pedepsit cu inchisoare intre 2-7 ani, fata de 2-10 cit era prevazut in CP aflat in vigoare. Sanctionati vor fi doar functionarii publici, fiind exclusi medicii, profesorii, personalul contractual din institutiile publice sau angajatii din mediul privat, precum fotbalistii, scrie Cotidianul.

 
Politica penală a fostului procuror Victor Ponta: bilă albă pentru funcţionarii corupţi, bilă neagră pentru cei care dau mită. Proiectul de Cod penal prezentat ieri de subcomisa parlamentară condusă de senatorul PSD Victor Ponta a redus pedepsele pentru infracţiunea de luare de mită, de la limitele 3-12 ani sau 3-15 dacă fapta este comisă de un funcţionar cu atribuţii de control, cum prevede legea în vigoare acum, la 2-7 ani. Parlamentarii au lăsat astfel neschimbate prevederile din proiectul depus de Guvern, cel elaborat de comisia Ministerului Justiţiei. Parlamentarii au decis, în schimb, majorarea limitelor de pedeapsă pentru darea de mită, între limitele 2-7 ani, faţă de varianta Guvernului, de 1 la 5 ani, sau chiar faţă de actualul cod, care prevede pedepse de la 6 luni la 5 ani.

 
Astfel, s-a revenit la egalizarea pedepselor aplicate pentru darea şi luarea de mită, aşa cum au fost acestea prevăzute până în 1997, când ambele erau pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Guvernarea CDR a considerat însă, în 1997, că luarea de mită este o infracţiune mai gravă decât darea de mită, întrucât, de regulă, funcţionarii îi constrâng pe cei care-i mituiesc.


A treia infracţiune clasică de corupţie, traficul de influenţă, a fost iar tratată cu indulgenţă de subcomisia Ponta, cu pedepse cuprinse între 2 şi 7 ani, faţă de 2-10 ani, cum sunt prevederile actuale, cu puţin mai sever faţă de propunerea Ministerului Justiţiei, adică faţă de 1-5 ani.


În plus, actualul cod revine la pedepsirea corupţiei clasice (dare şi luare de mită sau trafic de influenţă) doar în cazul funcţionarilor publici, fiind excluşi medicii, profesorii, personalul contractual din instituţiile publice sau angajaţii din mediul privat, cum ar fi fotbaliştii etc.


Subcomisia condusă de Ponta a acceptat, în schimb, propunerea procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, de a păstra în legile speciale infracţiunile conexe celor de corupţie, care sunt, de regulă, dificil de anchetat. Astfel, a rămas abuzul în funcţie contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, care este acum sancţionat cu închisoare de la 5 la 15 ani. Victor Ponta a declarat pentru Cotidianul că i-ar fi oferit lui Daniel Morar varianta includerii actualelor prevederi din legile speciale care sancţionează corupţie în textul noului Cod penal, însă şeful DNA a preferat ca acestea să rămână în afara codului.


În cazul infracţiunilor clasice de corupţie, şi termenele de prescripţie sunt reduse în mod corespunzător. Prescripţia pentru infracţiunile de corupţie este stabilită la 8 ani, însă termenul de prescripţie se reia ori de câte ori survine un act procedural. Mult mai importantă este însă prescripţia specială, care este o dată şi jumătate din prescripţia simplă, socotită de la comiterea faptei, şi care nu mai poate fi întreruptă.


Astfel, nimeni nu va mai putea fi condamnat după 12 ani de la comiterea unei fapte de corupţie clasică: luare şi dare de mită sau trafic de influenţă. În cazul în care proiectul noului Cod penal intră în vigoare în 2011, toate infracţiunile de acest tip comise până în 1999 se prescriu, dacă nu au intervenit între timp condamnări.


Ponta sabotează „asumarea“


Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul a declarat marţi presei, după depunerea Codului penal la Senat, că nu este exclusă adoptarea acestuia în proceduri parlamentare normale. Ponta a menţionat că luni, în cadrul şedinţei coaliţiei, s-ar fi decis ca ambele coduri să intre în dezbatere parlamentară şi în cazul în care se va constata că termenele fixate nu pot fi atinse, atunci ar urma ca adoptarea să se facă prin asumarea răspunderii Guvernului. Surse din PDL au infirmat însă declaraţiile lui Victor Ponta. „Deocamdată, din câte ştiu eu, în coaliţie s-a decis varianta asumării răspunderii. Mai ştiu că miercuri în şedinţa de guvern se va lua o decizie finală şi se va stabili calendarul adoptării codurilor. Vom vedea ce se va decide miercuri. Un lucru este clar, până pe 15 iunie, Codul civil şi Codul penal trebuie să fie adoptate”, a declarat pentru Cotidianul Daniel Buda (PDL), preşedintele Comisiei juridice de la Camera Deputaţilor. Tot marţi, lideri ai PC, formaţiune aliată cu PSD, au afirmat în cadrul unei conferinţe de presă că „ar fi preferabilă adoptarea codurilor prin proceduri parlamentare”.


Articolul a fost publicat in Cotidianul

 

Comentariul dvs.!

¹ liviu74 2009-05-28
Noi orizonturi se deschid odata cu intrarea psd la guvernare. Din moment ce toata lumea primeste mita de ce sa nu-i pedepsim pe amaratii si pe prostii care incearca astfel sa obtina mai multa bunavointa din partea medicului sau a profesorului ori a functionarului. Ca, de! In acceptiunea PSD nu e vinovat ala care ia ci doar ala care da. Ha ! Ha ! Ha ! Dulce Romanie !

---