Romania Curată

Cîte șpăgi se mai dau în România?

Conform ultimului barometru al corupției globale, sub o treime din români (29%) dau șpagă pentru a obține un serviciu public, cifră mult peste media europeană, deși inferioară unor alte țări forste comuniste, precum Rusia sau Vietnamul. Numai 58% din eșantion au solicitat vreun serviciu public în anul precedent, sau cifra ar fi mai mare.

Percepția populației este că parlamentarii sunt cei mai corupți (54%), urmați de birocrații din guvernul central (47%) și de aleșii locali (doar 38%).

Sondajul a fost comandat de Transparency International și BERD și poate fi consultat aici.

Voi ce șpăgi ați mai dat în utima vreme, și care e percepția voastră, scad, cresc, sau nu s-a schimbat nimic? Povestiți aici


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “Cîte șpăgi se mai dau în România?

  1. CMC

    KORRUPTION tocmai in tarile ambasadorilor anticoruptie:

    „Ancheta celebră a DNA legată de spaga pentru reabilitarea căii ferate Bucureşti-Constanţa, lucrare ce şi-a dublat preţul iniţial ajungând la aproape 1,3 miliarde de euro, provoacă scandal naţional în Austria, potrivit România TV. Procurorii au descoperit şocaţi… KORRUPTION. Firme locale celebre s-au înţeles să fraudeze licitaţiile de şosele şi căi ferate timp de peste 6 ani. Printre firmele acuzate, presa austriacă menţionează Swietelsky şi Porr, ce derulează proiecte majore în infrastructura noastră.

    În vreme ce la noi, în epicentru s-au aflat demnitarii acuzaţi ca un luat mită, precum Sebastian Vlădescu, Cristian Boureanu sau Ionuţ Costea, în Austria perchezitiile efectuate iniţial în aprilie, la sedii ale firmei de construcţii Swietelsky, au dus la evoluţii spectaculoase. Site-ul Nachrichten.at scrie că zilele trecute procurorii anticorupţie au descins la cartierele generale ale unor alte concerne mari, precum Porr sau Habau, la subsidiare ale acestora şi la reşedinţele unor manageri. Datele găsite au provocat stupoare, presa austriacă vorbind despre înţelegeri ilegale pentru umflarea preţurilor la licitaţii publice, stabilirea unui ţintar al câştigătorilor şi apoi subcontractarea unor lucrări de la un grup la altul.

    Este vorba de lucrări la autostrăzi precum Sudautobahn sau la linia de tren Koralm-Bahnstrecke, prejudiciul doar în aceasta fază depăşind 100 de milioane de euro. Deşi pare infim în raport cu ce s-a întîmplat la noi, opinia publică austriacă este şocată.

    “Acuzaţiile care plutesc în spaţiul public sunt extrem de grave. Toate faptele trebuie puse rapid pe masa instituţiilor. Aceste practici trebuie stopate imediat”, declară ministrul austriac al transporturilor.

    În România, firme precum Porr dar mai ales Swietelesky sunt implicate în proiecte mari, ultima fiind antreprenor general la CFR pe lucrări în derulare, dar având ambiţia de a câştiga şi licitaţii viitoare. Swietelesky este unul dintre ofertanţi la reabilitarea căii ferate Braşov-Sighişoara, valoarea toturor loturilor scoase la licitaţie depăşind cifra de, atenţie, 1,3 miliarde de euro. Iar Austria este una dintre ţările ai cărei ambasadori sunt în nucleul dur al diplomaţilor ce vorbesc neîncetat şi uneori justificat despre corupţia din România.

    Subsidiara din România a holdingului austriac Porr, Porr Construct SRL, a fost suspectată că ar fi câştigat în 2012 două proiecte în valoare de 48 de milioane de lei, finanţate din fonduri europene, pe baza unor falsuri. La sfârşitul lui 2015, DNA a clasat cauzele pe motive de interpretare: falsurile, dacă ar fi existat, au fost folosite doar pentru adjudecarea unei licitaţii, dar nu şi pentru accesarea fondurilor europene, întrucât nu firma era beneficiara banilor UE, ci autoritatea care îi oferise contractele.”

    Reply
  2. CMC

    Coruptie la necorupti?
    „Germany’s asylum authority says it will re-examine some 18,000 cases handled by one of its regional offices amid a scandal over the improper granting of asylum requests. Jutta Cordt, the head of Germany’s Federal Office for Migration, said Friday that the office will review all cases since 2000 in which people were granted asylum by its branch in Bremen, the country’s smallest state. In April, prosecutors said at least 1,200 asylum requests, mostly by members of Syria’s Yazidi minority, may have been wrongly approved between 2013 and 2016. The former head of the Bremen branch office is being investigated on suspicion of corruption.”

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *