Turul al doilea al alegerilor prezidențiale se vădește de fapt a fi o formă masivă de fraudă electorală. Zeci de mii de oameni au fost descurajați să voteze prin organizarea defectuoasă din străinătate. Alții și-au pus sănătatea la risc așteptând ore întregi în ger. La ora asta știm deja că mii de oameni aflați la coadă vor rămâne fără să voteze dacă nu vor apuca să intre în incinta secției. Am arătat Europei capacitatea și obiectivitatea guvernului Ponta în a organiza aceste alegeri.
După primul tur al alegerilor, unii cetățeni s-au adresat cu probleme similare Curții Constituționale cerând anularea alegerilor. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererile de anulare a alegerilor prezidențiale.
Potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”.
Cine poate însă sesiza Curtea? Conform alineatului (2) al aceluiaşi articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.”
În primul tur de scrutin, Curtea a respins ca inadminisbile cererile de anulare pentru că erau formulate de persoane fizice, iar nu de „partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri”.
Cererile nu afirmau, de altfel, că rezultatul final al votului sau ordinea candidaților fusese viciată. Ca astăzi se poate pune problema anulării trebuie să
- Diferența dintre cei doi candidați să fie foarte mică.
- Să existe dovezi directe sau indirecte că ordinea lor ar fi putut fi alta. De exemplu, dacă cinci mii de oameni din străinătate nu au putut vota, iar diferența dintre nr. 1 și nr. 2 este de 4999 de voturi, e o dovadă directă că ordinea a fost afectată. Sau dacă pe listele suplimentare au votat semnificativ mai mulți votanți cu un candidat (adică dl Ponta are 54 la sută pe județul respectiv și 74 la sută pe lista suplimentară) este dovadă indirectă că alegerile au fost fraudate.
E important deci ca aceste lucruri să fie documentate repede și temeinic.
- Să existe calitatea procesuală, deci sesizarea să fie făcută de cineva care a participat la alegeri, nu de votanți.
Ce putem face însă pentru a ne plânge de obstrucția dreptului la vot?
Vă încurajăm să faceți plângeri penale conform articolelor 55 și 56 din legea electorală http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/09/Lege-370-2004-actualizata-2014.pdf (pentru contravenții) și a Codului Penal http://www.apador.org/blog/campanii/alegeri-europarlamentare-2014-deschide-ochii-inainte-sa-se-inchida-urnele/care-sunt-contraventiile-si-infractiunile-electorale/ (pentru infracțiuni, inclusiv împiedicarea exercitării dreptului la vot este infracțiune) contra (după caz):
– membrilor care nu s-au prezentat
– președinților secțiilor de votare
– ministrului afacerilor externe care a organizat alegerile în care dvs nu v-ați putut exprima dreptul de vot. Fotografiați-vă cu ziua, ora și coada în fața secției de votare. Nu fotografiați buletinul de vot, este infracțiune.
