Mihai Goțiu

Cine mai crede în lacrimile lui Băsescu?

Cu lacrimi în ochi, Traian Băsescu a anunțat că între fratele lui și justiție, alege justiția. Un moment marca Hollywood, dacă nu credibil, măcar plauzibil. Oarecum paradoxal, arestarea lui Mircea Băsescu este cea care îi dă lovitura de grație, din punct de vedere politic, lui Traian Băsescu. Spun paradoxal, pentru că președintele României plătește (politic) pentru una dintre cele mai mici vine ale sale (dacă are vreo vină în tot acest scandal). Pentru că frații nu prea ai cum să ți-i alegi. Au fost însă alegeri proprii pentru care Traian Băsescu nu a fost sancționat. Într-o ordine aleatorie și doar cu titlu exemplificativ:

Monica Iacob Ridzi a fost una dintre tinerele pe care Băsescu a pariat din punct de vedere politic și a susținut-o. Căderea fostului ministru al Tineretului l-a afectat prea puțin, chiar dacă partidul care îl susținea pe Băsescu era destinatarul final al mizeriilor familiei Ridzi. Adriean Videanu a fost șeful de campanie electorală a lui Traian Băsescu în 2009 și a fost cel care nu a avut nici cel mai mic scrupul de a-l avansa peste rând pe viitorul ginere prezidențial în corpul diplomatic de la Paris (avansare căreia i s-a pus punct doar în urma scandalului public declanșat). Acuzațiile și dosarele de corupție în care este implicat Adriean Videanu nu s-au răsfrânt însă și asupra imaginii lui Traian Băsescu. Promovarea Elenei Băsescu în Parlamentul European este un caz de nepotism de manual. Ar trebui să fim de o inocență și naivitate infinite să acceptăm ideea că Traian Băsescu nu a avut vreo legătură cu mașinăria de partid care a asigurat voturile lui Eba în 2009. Sorin Apostu, primarul Clujului care primea mită în… lubenițe de la pepenarii din Dăbuleni, a fost coordonator al campaniei electorale din 2009 a lui Traian Băsescu în Transilvania.

Adică cel care, printre altele, se ocupa și de strângerea și gestionarea fondurilor electorale. Pentru a nu mai vorbi de susținerea necondiționată a favoritei Elena Udrea, care așteaptă și ea convocarea pe la DNA în scandalul Galei Bute. Iar în listă se poate adăuga și propaganda totală pe care același Traian Băsescu, din funcția de președinte al statului, a făcut-o pentru proiectul minier de la Roșia Montană, cel mai mare scandal de corupție (ca durată în timp și număr de persoane implicate) din România ultimului sfert de veac.

Toate cele enumerate sunt exemple de alegeri ale președintelui Traian Băsescu. Acceptarea ipotezei conform căreia de fiecare dată Traian Băsescu nu știa cu cine are de a face ori cu ce se ocupă colaboratorii și/sau favoriții lui reprezintă pur și simplu o negare a realității. Să continui să-l vopseștipe Traian Băsescu în culorile unui cavaler al anti-corupției după aceste episoade (și multe altele) e penibil. Da, susținătorii președintelui pot fi frustrați că Traian Băsescu plătește acum politic pentru prostiile fratelului său, la fel cum Al Capone avea motive să fie frustrat că pușcăria i s-a tras de la evaziunea fiscală (și nu de la crimele în care a fost implicat). Dar de aici și până la transformarea lui Traian Băsescu într-un erou ori victimă colaterală (și inocentă) e cale lungă.

În minte îmi vine un episod din primăvara anului trecut. Într-o joi seara, niște studenți clujeni se pregăteau să vizioneze într-o clădire a Universității Babeș-Bolyai (UBB) un film documentar legat de ocuparea unei universități din Zagreb de către studenții croați care solicitau anularea taxelor din învățământul superior. Nu era nici primul documentar legat de un subiect controversat proiectat într-o sală de curs a UBB și nici măcar primul documentar care avea ca subiect proteste de tip ”occupy”. Surprinzătoare a fost decizia conducerii UBB de a anula aprobarea pe care o acordase inițial pentru proiecția filmului și de a le interzice (propriilor studenți!) accesul în clădire. Ulterior s-a aflat și pe ce se baza decizia UBB: pe o informare primită din partea Prefecturii Cluj, în care era atenționată că studenții ar urma să ocupe clădirea la finalul proiecției, iar informarea făcea trimitere la o discuție în acest sens a unor studenți purtată într-o cârciumă, la o bere (nota bene: ca protest la decizia de interzicere a proiecției filmului, clădirea UBB chiar a fost ocupată câteva zile mai târziu). Nu e greu de imaginat sursa informațiilor prefectului de Cluj. De ce am amintit acest episod? Pentru că mi-e greu să cred că serviciile de informații autohtone, care au resurse (umane, de timp și financiare) să fileze studenți prin câșme, nu aveau (și nu au) informații despre (pre)ocupările lui Mircea Băsescu. Fără a-l incrimina obligatoriu pe Traian Băsescu, vulnerabilitatea unei rude a președintelui, faptul că respectiva rudă era șantajabilă și șantajată (cu temei sau fără temei)  reprezenta (și reprezintă) o vulnerabilitate națională. Mi-e imposibil să accept ideea că asocierea unei rude a președintelui cu diferite personaje din mediile interlope nu face obiectul de activitate al serviciilor de informații. Implicit, mi-e greu să cred că președintele României nu primea, la rândul lui, rapoarte de la servicii pe această temă. Și nu doar rapoarte legate de Mircea Băsescu, ci și despre celelalte persoane din anturajul său.

Da, e adevărat că Traian Băsescu s-a dezis, mai mereu, de apropiații săi care au probleme cu justiția. Dar a făcut-o de fiecare dată dintr-un calcul cinic: nu din momentul în care a aflat despre problemele acestora cu justiția, ci din momentul în care scandalurile căpătau o asemenea notorietate publică încât îi afectau propria imagine. Nu Traian Băsescu e de compătimit astăzi (alegerile lui au fost făcut de ceva vreme), ci cei care i-au construit mitul luptătorului anti-corupție și l-au multiplicat de atâtea ori încât au ajuns ei înșiși să creadă în el.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Cine mai crede în lacrimile lui Băsescu?

  1. Marius

    *MONICA IACOB RIDZI, condamnata la 5 ANI DE iNCHISOARE CU EXECUTARE in „DOSARUL 2 MAI” *Adriean Videanu a declarat ca presedintele Basescu a facut un lucru „absolut corect” atunci cand a avizat inceperea urmaririi sale penale, ca nimeni nu poate sa blocheze actul de justitie, aratand ca are toate dovezile nevinovatiei sale, pe care le va da procurorilor. *Fostul primar al Clujului, Sorin Apostu, condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu executare. ->Uite d-aia nu a platit politic.

    Reply
  2. BS

    Uitați faptul ca dl Basescu a menționat ca in urma cu un an fratele sau i-a spus ca este șantajat de interlopii respectivi și l-a sfatuit sa mearga la poliție. E greu de crezut ca nu a cerut amanunte și serviciile nu l-au informat asupra acestei afaceri care putea in mod direct sa ii afecteze imaginea și credibilitatea și indirect sa afecteze imaginea țarii. Daca nu a dat nici o atenție acestei afaceri inseamna ca e prost. Ce ați zice daca fratele președintelui Obama sau cel al d-nei Merkel s-ar fi aflat in aceeași situație (adica ar fi fost șantajași de mafia americana. Ar mai fi fost crezuta afirmația ca Obama sau Merkel nu au dat importanța problemei?

    Reply
  3. Dorin

    Traian Basescu mai e si cel care a promovat oameni ca Morar si Macovei, si care are meritul esential in a pune bazele unui stat de drept autentic la noi. Ceea ce nu a reusit Constantinescu si CDR in urma cu mai multi ani, au reusit Basescu si PDL acum, macar in parte. Tot Traian Basescu este si cel care a actionat si actioneaza ca un fel de „ultima reduta” in fata unei aliante morbide PSD-Voiculescu et comp-trusturi media-coruptie, care au vizat si vizeaza reacapararea institutiilor gen DNA, ANI etc. Ca sa nu mai vorbim ca se vorbeste de Traian Basescu care trebuie „sa plateasca”, dar de fapt cauza lui Mircea Basescu nici macar nu s-a judecat inca. Cu tot respectul, articolul e destul de subtire, si se bazeaza mai mult pe interpretari si nu pe fapte: „ar trebui sa fim de o inocenta si naivitate infinite sa acceptam…”, „acceptarea ipotezei… ar fi o negare a realitatii”, „mi-e greu sa cred ca…”, „mi-e imposibil sa accept ideea ca…” Si tocmai asta e: daca as vrea sa citesc asemenea materiale, cred ca as fi bine servit la Antena 3 sau in alta parte. Sa citesc asemenea articole pe un site care se auto-intituleaza „portal anti-coruptie” e dezolant. Nu poti sa te intitulezi anti-coruptie, dar sa ratezi sensul tocmai acelor evenimente care privesc coruptia si statul de drept. Exista aici pe romaniacurata.ro multe initiative nemaipomenite, dar asta nu inseamna un cec in alb pentru nimic. Pentru mine, cu parere de rau, asemenea articole micsoreaza credibilitatea intregului site.

    Reply
  4. DanBruma

    @Dorin: Tot Basescu le-a promovat si pe EBA si Udrea si i-a laudat pe Videanu si pe Blaga si pe celelalte nulitati din PDL si tot el a promovat ideea ca „Ro nu are nevoie de autostrazi” si tot el a zis ca RO nu are nevoie de flota asa ca putem sa o dam pe degeaba decat sa o intretinem. Dorin, nu cred ca te opreste cineva sa te servesti la B1, eu ma servesc la Antena 3, sper ca nu ai nimic impotriva.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *