Cine este UNJR și pe cine reprezintă?

M-am întors aseară acasă și am descoperit avalanșă de atacuri la adresa Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), somațiile, amenințările, agresivitatea celor ce ne contestă până și dreptul la opinie. Cine suntem, câți suntem, pe cine reprezentăm, cine ne dă nouă dreptul să avem propuneri pe legi ce reglementează sistemul judiciar.

Culmea e și reversul. Niciodată asociația nu a avut o expunere mai intensă că acum, accesarile site-ului crescând de 6 ori în 4 zile. Am primit și foarte multe mesaje de susținere, inclusiv de la procurori și avocați, precum și cereri noi de înscriere în asociație.

Dar să o luăm pe rând.

Cine este UNJR și pe cine reprezintă?

UNJR este o asociație profesională a judecătorilor fondată în 2007, membrii fondatori fiind două asociații profesionale locale și doi membri individuali.

UNJR a fost fondată în 2007 cu gândul nu de a crea un sindicat, ci de a avea o asociație dinamică, activă, prezentă în spațiul public pe tot ceea ce înseamnă dezbateri privind sistemul judiciar, indicând probleme și oferind soluții.

Inițial, accesul în UNJR se făcea doar pe recomandarea a doi membri deja existenți, deoarece prioritatea organizației noastre nu a fost numărul, ci dinamismul și dorința de implicare a membrilor.

Ideea din spatele asociației era nu de a concura, ci de a completa activitatea Asociației Magistraților din România (AMR), cea mai mare asociație profesională, o asociație tradițională, ce include atât judecători, cât și procurori.

Ne-am dorit o asociație de judecători ai cărei membri să contribuie efectiv la activitatea ei, iar timpul a dovedit că realizările UNJR au venit din coerența și forța ideilor pe care membrii ei le-au susținut de la înființare până în prezent.

Activitatea UNJR a avut, încă de la înființare, recunoaștere și impact național și internațional și a adus îmbunătățiri incontestabile sistemului judiciar.

UNJR este membru al asociației europene MEDEL, o asociație ce reunește peste 15 mii de membri din statele europene, reprezentanții UNJR fiind aleși în mod constant, încă din 2008, în cadrul comitetului executiv al MEDEL.

Ultimele alegeri pentru comitetul executiv al MEDEL au avut loc în acest week-end (motiv pentru care nici nu am fost acasă), iar reprezentantul UNJR a fost ales secretar general MEDEL, o funcție importantă, ce reflectă recunoașterea muncii și expertizei noastre și pe plan european.

Susținerea sistemului față de activitățile asociației a fost dovedită în repetate rânduri, fie la protestele din 2009, când ne-am aflat și noi în fruntea acestora, fie, cel mai recent, cu ocazia “Memorandumului privind Justiția” din 2016, când 80% din adunările generale ale instanțelor au votat documentul inițiat de UNJR, căruia i s-a raliat și AMR, ce cuprinde o serie de solicitări și soluții la principalele probleme ale sistemului judiciar.

Tot ceea ce veți găși în Memorandum, ca document programatic, veți găsi în propunerile pe care le-am făcut în procesul de adoptare a legilor justiției.

În cei zece ani de activitate, pe lângă numeroase conferințe și seminarii naționale și internaționale pe care le-am organizat, am acționat că “un câine de pază” al independenței justiției și am vorbit și am luat atitudine atunci când majoritatea a ales să tacă.

Am vorbit și am militat pentru un statut întărit al procurorilor, atunci când nici procurorii nu aveau curajul să o facă.

Azi este ușor să clamezi că “aperi independența procurorilor”, când ai de partea ta o parte a presei care te copiază fără să chestioneze dacă ceea ce spui e adevărat sau nu.

În 2007, însă, situația era diferită. Din acest motiv, una din primele conferințe organizate de UNJR a fost o conferință internațională cu privire la statutul procurorilor, cu o largă participare la nivel înalt.

În octombrie 2007 ne-am opus instituirii “Comisiei de la Cotroceni” în baza OUG 95/2007, atacând în instanța o prevedere a regulamentului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care se instituiau regulile de numire a judecătorilor în acea comisie. Decizia CCR, prin care s-a confirmat neconstituționalitatea acelei ordonanțe, a confirmat temeinicia acțiunii UNJR. Detalii gășiți aici.

În 2008 UNJR a fost cea care a contestat hotărârea Parlamentului de respingere a “ridicării imunității” domnului Adrian Năstase.

Am subliniat atunci necesitatea de a se delimita foarte concret rolul comisiilor juridice, ce nu pot lua locul instanțelor de judecată, singurele abilitate să se pronunțe asupra vinovăției/nevinovăției unei persoane. Am mai declarat atunci că urmărim demararea unei dezbateri publice cu privire la conținutul și rolul imunității parlamentare.

Consecință acelei acțiuni a fost aceea a formulării unei plângeri disciplinare la CSM, plângere în urmă căreia, în calitate de președinte UNJR, am fost cercetată de către Inspecția Judiciară.

În 2009 ne-am opus înființării unui nou serviciu de informații la nivelul Ministerului Justiției, idee lansată de ministrul de atunci, domnul Cătălin Predoiu.

Am organizat o amplă conferință internațională în perioada 27-28 februarie 2009 intitulată „Justiția și serviciile secrete: Quis custodes custodiet?”.

În urmă conferinței și a altor acțiuni pe care le-am făcut, în martie 2009 ministrul Predoiu a anunțat că renunta la idea de a crea un nou serviciu secret în Ministerul Justiției.

UNJR a militat permanent pentru lustratia în magistratură și lămurirea activității în justiție a fostului serviciu de informații – SIPA.

În 2009 am fost semnatari ai “Pactului privind Justiția”, după un protest fără precedent al instanțelor românești, generat de lipsa acută de finanțare a justiției din acel moment și supraglomerarea instanțelor.

Am fost autorii documentului “Carta albă a Justiției”, un document programatic privind justiția:

UNJR a respectat și aparat mereu standardele de integritate ale sistemului de justiție.

Am fost inițiatorii documentului “Integritate și demnitate în sistemul judiciar”, am cerut constant lustratie în magistratură și am cerut demiterea unui președinte CSM, fost coloborator al Securității.

Am acționat în instanța și am sesizat CCR ori de câte ori am apreciat că legea sau Constituția este încălcată. Reglementarea duratei mandatului membrilor CSM, imposibilitatea obținerii unui nou mandat de membru CSM de către o persoană care a deținut anterior această funcție, recunoașterea drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești, toate au la baza acțiuni ale UNJR, singură sau în colaborare cu alte asociații profesionale.

Nu am rămăși tăcuți în față atacurilor la adresa independenței justiției, indiferent că veneau de la președinte, ministru, alt om politic sau, dimpotrivă, din interiorul sistemului.

O simplă căutare pe internet relevă numărul foarte mare al luărilor de poziții ale UNJR în cei zece ani de la înființare.

Au fost momente nu ușoare, cu presiuni extreme, când vocea UNJR era singura care se făcea auzită.

Am participat la redactarea strategiilor privind justiția, a studiilor referitoare la bugetarea instanțelor, am făcut numeroase propuneri în procedura de modificare a codurilor sau pentru degrevarea instanțelor și ne-am implicat activ în toate proiectele privind legile justiției și strategiile privind sistemul judiciar. De asemenea, am participat la dezbaterile din Parlament privind revizuirea Constituției, tocmai pentru a ne asigura că independența justiției nu este afectată.

În 2011 am organizat cea mai mare conferință privind noul cod civil – „Noul Cod civil – teze și antiteze la Cluj” –, ce a reunit pentru prima și ultima dată cei mai importanți profesori de drept de la Facultățile de drept din București și Cluj.

Din 2015 ne-am focusat activitatea pe lămurirea interferenței serviciilor de informații în justiție. De doi ani am făcut eforturi continue pentru a clarifica acest aspect și nu ne vom opri până când această problema nu va fi clarificată.

Unii poate au memoria scurtă, însă când am ridicat pentru prima dată problema „câmpului tactic” din justiție, pornind de la declarațiile unui general SRI, unii oameni politici sau chiar membrii CSM au minimalizat acțiunea, căutând să explice că nu este nimic în neregulă cu implicarea serviciilor în justiție, că ne garantează ei.

Iată că între timp am aflat că situația este mai gravă decât și-o putea cineva închipui, cu ofițeri și agenți SRI mergând prin parchete și instanțe, dând indicații despre cum să se facă urmăririle penale ori să se judece. Între timp am aflat că astfel de vizite „de lucru” ale agenților și ofițerilor SRI se făceau și la CSM în mandatul trecut.

Tot în urmă acțiunilor UNJR, o țară întreagă a aflat despre acte/protocoale secrete care reglementează administrarea unor proceduri din justiție, cum sunt „echipele mixte” procurori – agenți SRI.

Administrarea justiției prin acte secrete este o practică total străină oricărei democrații și oricărui stat de drept. Astfel de prevederi secrete care guvernau justiția existau numai în perioada comunistă. Pentru unii, se vede, astfel de practici de inspirație sovietică sunt binevenite și azi.

Participarea noastră în cadrul Comisiei parlamentare pentru modificarea legilor justiției este continurea activității asociației în linia în care i-a adus recunoașterea națională și internațională: eforturi concrete, perseverență, critici punctuale și argumentate, propuneri de soluții, indiferent care sunt problemele ridicate și indiferent cine este partenerul de dialog instituțional.

Am spus mereu, de când când au început dezbaterile pe modificările la legile justiției, că ne vom implica pe tot parcursul legislativ, pentru că singurul lucru care ne interesează este formă finală a acestor legi, ce va apărea publicată în Monitorul Oficial.

Propunerile UNJR de modificare a legilor justiției nu doar că au fost discutate pe forumul asociației, dar au fost trimise la toți judecătorii din țară, cărora le-am cerut să vină cu critici și comentarii la ceea ce am dorit să propunem, ori cu propuneri noi de modificări. În tot acest demers am ținut cont de toate sugestiile pe care le-am primit din partea judecătorilor care și-au exprimat un punct de vedere.

În funcție de stagiul proiectului, inițial am trimis propunerile noastre cu modificări Ministerului Justiției, apoi CSM-ului, apoi Parlamentului. Toate aceste demersuri se găsesc pe site-ul asociației încă din luna august.

Așa cum am anunțat și public încă din august, când s-a pus în discuție publică elaborarea unui proiect de modificare a legilor justiției, UNJR consideră că „modificarea legilor justiției este necesară și reprezintă un moment crucial pentru societatea românească, fiind rezultatul unui demers început în urmă cu mai mulți ani și în desfășurarea căruia dorim să ne implicăm cu întreagă expertiză dată de experiență în magistratură, așa cum am făcut-o și până acum”.

În tot acest proces nu am venit cu slogane, ci cu propuneri și argumente concrete, pe care ni le-am susținut în Parlament, acolo unde – scrie Constituția – se fac legile de către cei aleși de popor în acest sens.

În final, celor care mă somează, mă amenință sau mă jignesc – pe mine personal sau asociația pe care acum o reprezint –, fără să știe sau să îi intereseze de muncă și activitatea acestei asociații, activitate ce stă în spatele recunoașterii pe care o avem azi, le spun atât: cine are impresia că astfel de acțiuni de hărțuire mă intimidează sau mă impresionează se înșeală.

În cei zece ani de luptă și muncă asiduă pentru independența justiției, am trecut prin numeroase momente deloc ușoare.

Am fost cercetată disciplinar și deontologic la plângerea făcută de un om politic și am fost întrebată cu stăruință de Inspecția Judiciară de atunci cine și cum a votat în interiorul asociației, cine m-a mandatat etc.

Le-am spus și acelora atunci la fel cum o spuns și celor de azi: niciodată nu voi da socoteală de votul membrilor UNJR în afara organizației.

Sunt un judecător și om liber și îmi voi exercită această libertate cu tot ceea ce implică. Independența judecătorului nu e doar o litera moartă întipărită pe o hârtie, pe care unii o tot flutură și pretind că o apară. Pentru mine independența ca judecător este o valoare intrinsecă care mă și face liberă. Ești independent ca judecător pe atât de mult pe cât de liber vrei să fii.

Este dreptul și datoria fiecărui judecător, individual sau prin asociații, să se exprime și să își exprime punctul de vedere pe tot ceea ce implică statutul judecătorilor sau organizarea judiciară.

Apreciez toate atacurile din ultima perioadă, din zone diverse, deoarece îmi dau șansa să răspund. În fapt, astfel de reacții, care nu dezbat propunerile UNJR, ci mă atacă pe mine personal sau asociația, demonstrează orice altceva decât o preocupare concretă pentru conținutul legilor justiției.

Voi reveni în zilele următoare cu explicații punctuale față de propunerile ce au generat neliniști în spațiul public.

În final va recomand să nu va lăsăți manipulați de slogane și propagandă, ci să citiți toate amendamentele la legile justitei, să urmăriți dezbaterile și să trageți singuri concluziile.