In
motivarea deciziei prin care a fost invalidat referendumul privind demiterea
presedintelui Traian Basescu, Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) arata ca
Guvernul nu a raspuns solicitarii de a se comunica numarul persoanelor inscrise
in listele electorale permanente, actualizate pana la data de 10 iulie 2012, ci
doar date privitoare la diverse categorii de persoane. In consecinta, Curtea a
luat in calcul doar cifra alegatorilor cu drept de vot comunicata de BEC:
18.292.464 persoane. Judecatorii constitutionali sustin ca din cei 3 milioane
de romani plecati in afara Romaniei, doar 469.810 au domiciliul in strainatate.
In
hotararea CCR, judecatorii au stabilit
ca listele electorale permanente „sunt, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c)
din Legea 370/2004, listele cuprinzand cetatenii romani cu drept de vot care au
implinit 18 ani pana la ziua alegerilor inclusiv”.
De
asemenea, se reitereaza cifrele comunicate de Guvern Curtii Constitutionale,
respectiv 3.052.397 persoane cu drept legal de sedere in afara Romaniei,
512.379 persoane ale caror acte de identitate au expirat si nu au fost innoite
pana in ziua votului inclusiv si 34.654 persoane care trebuie radiate din
listele permanente.
„Curtea
constata, mai intai, ca scrisoarea primita de la Guvern nu raspunde solicitarii
de a se comunica <<numarul persoanelor inscrise in listele electorale
permanente, actualizate (pana la data de 10 iulie 2012)>>, ci prezinta o
serie de date privitoare la diverse categorii de persoane”, se mai arata
in hotarare.
La punctul
4.9 al deciziei se arata ca „datele
comunicate, in cea mai mare parte, nu au legatura cu solicitarea formulata de
Curte”.
Curtea
reaminteste ca persoanele care au actele de identitate expirate nu pot fi
radiate de pe listele electorale permanente si pot fi sanctionati prin
aplicarea unei amenzi contraventionale.
Judecatorii
Curtii au retinut ca „nu priveste
solicitarea formulata de Curte numarul persoanelor al caror domiciliu se afla
in Romania,
intrucat aceste persoane sunt cuprinse in listele electorale permanente„.
Curtea sustine ca Guvernul, in raspunsul sau, face o distinctie intre cetatenii
romani cu domiciliul in Romaniasi cel cu domiciliul in strainatate.
Magistratii
spun ca, potrivit datelor comunicate de Guvern, din cei 3.052.397 persoane cu drept de sedere in strainatate doar
469.810 au domiciliul in strainatate.
Potrivit
acelorasi date, din cei 469.810 cetateni romani cu domiciliul in strainatate,
doar 4.475 cetateni se regaseau pe listele electorale permanente la data de 10
iulie, ceea ce inseamna ca „numai cu acest numar ar fi trebuit actualizate
aceste liste”. Guvernul precizeaza ca acest numar – 4.475 – este luat deja
in calcul de Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Datelor in
numarul transmis de institutie, respectiv cei 34.654 cetateni care trebuie
radiati.
Concluzia
CCR este ca „singurul numar care,
potrivit datelor comunicate de Guvern, poate fi luat in considerare la
actualizarea listelor electorale permanente este acesta din urma, respectiv
34.654 persoane”.
„Rezultatul
referendumului depinde de indeplinirea cumulativa a doua conditii: una referitoare la numarul minim de cetateni care trebuie sa participe
la referendum pentru ca acesta sa fie valabil (cvorumul legal de participare)si una privitoare la numarul de voturi
valabil exprimate„, se arata in hotarare. Aceste conditii sunt prevazute de Legea privind
organizarea si desfasurarea referendumului. Potrivit art. 5
alin. (2) din lege, „referendumul
este valabil daca la acesta participa cel putin jumatate plus unul din numarul
persoanelor inscrise in listele electorale permanente”.
Datele
care au fost luate in seama de CCR au fost cele comunicate de BEC. Astfel,
numarul persoanelor inscrise in lista pentru referendum este de 18.292.464
persoane, iar la referendumul din 29 iulie au participat 8.459.053, adica
46,24%.
In motivare
se mai arata ca CCR nu are atributii in procedura actualizarii listelor
permanente, deci „nu poate opera modificari in liste electorale”. Curtea concluzioneaza ca diferenta dintre datele
transmise de BEC si cele transmise de Guvern nu este de natura „sa conduca
la indeplinirea cvorumului de prezenta la vot”.
Avand in
vedere ca nu s-a intrunit cvorumul, „Curtea
Constitutionala constata ca procedura pentru organizarea si desfasurarea
referendumului din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui
Romaniei Traian Basescu a fost respectata”.
De
asemenea, „se confirma rezultatele
referendumului national din data de 29 iulie 2012 comunicate de
Biroul Electoral Central si se constata ca din total de 18.292.464 de persoane
inscrise in listele electorale permanete au participat la vot 8.459.053, adica
46,24%, din care 7.403.836 au raspuns cu DA la intrebarea „Sunteti de
acord cu demiterea presedintelui Romaniei?”, iar 943.375 au raspuns cu
NU”.
La punctul
3 se arata ca „judecatorii Curtii
Constitutionale constata ca la referendum n-au participat cel putin jumatate
plus unu din numarul persoanelor inscrise pe listele electorale permanente,
pentru ca referendumul sa fie valabil in conformitate cu
prevederile articolului 5, alineatul 2, din Legea privind organizarea si
desfasurarea referendumului”.
„La
data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Oficial, inceteaza interimatul
dlui George Crin Laurentiu Antonescu in exercitarea functiei de presedinte al
Romaniei. De la data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei
dl Traian Basescu isi reia exercitarea atributiilor constitutionale si legale
de presedinte al Romaniei”, se mai arata in comunicatul Curtii.
„Prezenta
hotarare se prezinta Senatului si Camerei Deputatilor reunite in sedinta
comuna. Hotararea este definitiva si general obligatorie si se publica in
Monitorul Oficial”, conchide Curtea.
Potrivit
motivarii, CCR a examinat o serie de contestatii privind organizarea si
desfasurarea referendumului. Printre contestatari se aflau, PSD, PNL, Valeriu
Zgonea, Petru Filip si Organizatia pentru Apararea Drepturilor Omului.
Contestatiile au fost respinse ca neintemeiate.
Dupa
sedinta din 1 august, Curtea a cerut lamuriri suplimentare din partea
autoritatilor publice, deoarece datele primite de la AEP, INS si BEC erau
contradictorii.
Curtea s-a
adresat MAI, INS si AEP, cerandu-le sa comunice numarul persoanelor inscrise in
listele electorale permanente, in conformitate cu articolul 5, alineatul 2, din
Legea nr.3/2000 privind desfasurarea si organizarea referendumului. Totodata,
CC a vrut sa stie daca pot fi comunicate actele oficiale ale recensamantului
din 2011 si numarul cetatenilor cu drept de vot la 29 iulie 2012.
Examinand
datele de la cele trei institutii, „CC a constatat ca si aceste raspunsuri
contin date contradictorii”. In motivarea Curtii se aminteste de cele doua
adrese de la MAI, in care ministerul a comunicat CC ca „nu isi poate asuma
veridicitatea numarului de persoane inscrise in listele electorale
permanente”.
In
consecinta, Curtea a dat termen Guvernului pana la 31 august sa comunice
numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente, actualizate.
Curtea
mentioneaza ca a preschimbat de doua ori termenele de judecata.
„In
sedinta din 2 august 2012, Curtea a cerut ca Guvernul sa dispuna masurile
necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie
2012 si sa transmita Curtii Constitutionale numarul persoanelor inscrise pe
listele electorale permanente, pentru a se putea stabili daca referendumul
national este valabil”, se arata in decizia Curtii.
Curtea a
decis sa revina cu o precizare pe data de 6 august din cauza interpretarilor
diferite din mass-media si a intentiei Guvernului de a declansa un nou
recensamant. Precizarea consta „in indicarea temeiului legal al acestei
actualizari, si anume art. 17 alin.(2) din Legea 3/2000”.
Adresa din
6 august „nu a cuprins o noua solicitare adresata Guvernului, ci doar o
precizare pentru a evita actiunea care se preconiza a fi intreprinsa de catre
Guvern, actiune care nu isi gasea justificarea in solicitarea Curtii si niciun
temei legal in dispozitiile care guverneaza organizarea si desfasurarea
referendumului”.
Pe 14
august, plenul Curtii Constitutionale a examinat scrisoarea prim-ministrului.
In hotararea nr. 5 din 14 august 2012, „Curtea a precizat din nou
solicitarea sa, indicand si datele de referinta pentru operatiunea de
actualizare a listelor electorale permanente care nu ar fi trebuit intreprinsa
sau urma a fi intreprinsa in termenul acordat de Curte, dupa caz”.
Curtea sustine in motivare ca a amanat cauza si termenul
acordat tocmai pentru realizarea unei actualizari a listelor electorale
permanente, in situatia in care actualizarea nu s-a realizat potrivit legii,
situatie care rezulta din raspunsurile formulate de autoritatile publice la
solicitarile Curtii.
Cititi aici Motivarea CC de invalidarea a referendumului pentru demiterea lui Traian Basescu
Fratilor, poate cineva sa explice daca pana la urma secventa asta de amanari, cereri, devansari, explicitari si erate are sens? A fost o greseala pe parcurs, au fost mai multe, a fost totul clar de la inceput, a fost lucratura?
Judecatorii nu au avut covrum, si atunci au agreat cu cererea unui grup minoritar de judecatori sa se ceara mai multe date. Cum am scris clar diniante in editorialul meu Mai Draga Curte Constitutionala cifra nu putea fi alta decit cea publicata de BEC si care a fost online tot timpul.Bataie de joc nationala.
Atat de Siguri au fost cei dIn usl ca vor castiga incat nu i-a interesat sa stie daca cifrele din listele eloctorale sunt corecte sau nu.
Cand s-au trezit ,, cu marfa-n ploaie ‘ abia atunci le-a trecut euforia. Atat de naivi au putut sa fie, incat au crezut ca cei de la Curtea Constitutionala vor opera post factum cifrele. Asta ar fi insemnat ca orice canditat la un examen care ar fi primit nota 4,60, putea sa mearga cu rezolvarea subiectului dupa examen si sa-si pretinda ppromovarea ce se acorda pentru 5,00
Cineva scria odata : ,,Mare e gradina ta, Doamne, si multi ii mai muta gardul !’
l
Probabil,cu toti juristii „de talie in ternationala”precum ca Soava,au crezut ca sunt” the best”.Grav este ca papagali ca Ghise(care este mult mai nervos de la o emisiune la alta tv.)a primit sarcina de la partiz(pe barba lui,pe riscul lui)sa mai incerce blocarea d-lui Basescu de a reveni la Cotroceni.Bai nene Ghise-parca il cheama-vezi sa nu ai soarta lui Dobre.Mai sunt multe locuri de meditatie,vezi ca dupa agentul N0049,mai sunt o sumedenie de N-uri.