Având în vedere discuţiile din spaţiul public cu privire la arhiva fostului serviciu secret al Ministerului Justiţiei (fost SIPA, fost DGPA), precum şi declaraţiile recente ale domnului Ministru al Justiţiei cu privire la intenţia de declasificare a acestei arhive, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) atrage atenţia asupra faptului că există, încă, Hotărârea nr. 127/2006 privind desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, neabrogată ori modificată.
Conform art. 2 din HG 127/2006:
(2) În termenul prevăzut la art.1, întregul patrimoniu al Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie va fi inventariat de către o comisie numită prin ordin al ministrului justiţiei şi predat pe bază de protocol Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(3) În acelaşi termen arhivele şi documentele în lucru, (…), vor fi inventariate şi preluate de către o comisie specială, constituită prin ordin al ministrului justiţiei.
(4) Comisia prevăzută la alin. (3) va preda, potrivit ordinului ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, arhivele şi documentele preluate, către Arhivele Naţionale, instituţiile din sistemul de apărare, siguranţă naţională şi ordine publică, prin protocoale încheiate între aceste instituţii și Ministerul Justiției.
Prima inventariere s-a petrecut în timpul mandatului Monicăi Macovei. Au urmat alte inventarieri efectuate de către ministrii Tudor Chiuariu, Teodor Meleşcanu şi Cătalin Predoiu – cel puţin acest lucru rezultă din declaraţiile acestora. De asemenea, se afirmă în spaţiul public că arhiva se află, în clipa de faţă, sigilată, în sediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Numai că, în virtutea aceluiaşi act normativ, art. 2 alin. 2, numai patrimoniul DGPA, odată inventariat, poate fi predat către ANP.
Întrebările, legitime care se ridică în opinia CRJ, sunt următoarele:
- S-a aplicat ori nu s-a aplicat art. 2, alin. 2 şi 4 din HG 127/2006? Ce s-a predat către ANP, patrimoniul sau arhivele?
- Au fost transferate documente din arhivă care conţin date privind cariera şi viaţa privată a magistraţilor către sistemul de siguranţă naţională?
- Daca da, când anume?
- Au fost încheiate protocoale de cooperare, în bunul stil cazon, şi dacă da, între cine?
- Fiind de notorietate activitatea de poliţie politică a SIPA, nu credeţi că desecretizarea unei arhive care conţine date privind viaţa privată a magistraţilor şi expunerea lor publică încalcă legislaţia privind protecţia datelor?
Nu credeţi că, înainte de toate, ar trebui făcute publice următoarele lucruri:
- Rapoartele tuturor comisiilor de inventariere. Acestea ar trebui să facă lumină în ceea ce priveşte potenţiala sustragere, copiere ori distrugere de documente din arhivă;
- Componenţa nominală a fiecărei comisii de inventariere?
Numai după desecretizarea tuturor acestor rapoarte vom afla dimensiunea poliţiei politice efectuate de SIPA, şantajul folosit la adresa magistraţilor, ori modalităţi de avansare în funcţii de conducere.
La fel de important este să aflăm ce s-a întîmplat, vreme de 11 ani, cu arhiva SIPA, conchide CRJ.
Concluzia Centrului pentru Resurse Juridice este următoarea: „Numai după aflarea tuturor acestor lucruri se poate discuta dacă şi în ce măsură este posibilă desecretizarea ori dacă este necesară distrugerea acestei arhive pentru a opri orice modalitate de şantaj în viitor”.
musamalizare, ordin pe unitate
Cum e clar ca unii au copiat arhiva, distrugerea ei le-ar da avantaj total.
Nu intereseaza date despre viata privata, dar despre colaborarea cu serviciile ar trebui stiut.
Basescu a si spus de Ponta si SIE. Deci a avut acces la arhiva. Ba mai vorbea si de mapa Noricai Nicolai.
Tot acolo ar putea fi dubluri (sau completari) ale dosarelor de colaboratori ai Securitatii, care au fost ascunse fata de CNSAS.
Au fost judecatori de la CC santajati cu dosarele de acolo? De exemplu la alegeri sau in alte cazuri importante.
Foarte multe lucruri ciudate s-au intamplat in justitie cu judecatori (Bogdan, de exemplu) sau cu procurori (Eva, Niculescu) si mai degraba presa a pus presiune pe sistem. Si chiar presa pe care „democratii de dreapta” si „ONG-urile democratiei ” erau disperati sa o desfiinteze (mai tineti minte cum Romania curata incera cu disperare – alaturi de altii – sa desfiinteze Romania TV pentru ca prezenta acuzatiile lui Ghita si nu conveneau serviciilor? Nu pute acum initiativa de atunci? Ar merita o discutie, sa se vada daca initiativa de atunci era in interesul Romaniei, a serviciilor sau a strainilor care voiau continuarea sistemului prin care controlau centrele de putere prin intermediul agentilor constienti sau inconstienti).
Asadar, distrugerea dosarelor – cui prodest ?
Evident, celor care le au in copie….
Remarcați totuși că dintotdeauna arhivele se păstreaz căci, probabil, de aceea le zice „arhive” ?